6,656 matches
-
accente polemice, responsabilitatea Marii Britanii, mai întâi pentru instalarea influenței sovietice în România în 1944, apoi, prin alte concesii, un an mai târziu, pentru menținerea ocupației militare sub pretextul asigurării comunicațiilor cu Austria. Documentele înseși îngăduie nuanțarea acestei teze, dar nu contestarea ei. Oricum, principalul câștig dobândit este deplasarea momentului în care s-a negociat România în schimbul Greciei (și al Poloniei) de la Ialta, cum se mai afirmă încă adeseori, la Moscova, în cadrul convorbirilor bilaterale anglo-sovietice din octombrie 1944. Ba chiar, dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice înseși. Alături de partide, într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice în interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita democrațiile occidentale, consensul sau lipsa consensului cu privire la valorile politice și sociale” (p. 99). Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vedere, avem de-a face cu un hiperdocument, un singur mare context cultural, care, în mod virtual, poate deveni un bun pentru fiecare. Oricare ar fi textul (mesajul) transmis, el va stârni reverberații, peritexte în chip de comentarii, glosă, critici, contestări etc. Va fi, cu alte cuvinte, multiplicat prin alte minți și voci, prin infinite prefaceri în timp și spațiu, prin punerea în contact a miilor de oameni, prin nebănuite schimburi intersubiective. Cyberspațiul ființează asemenea unui hiperdocument în transformare constantă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al treilea: armonia. Cel mai important „organ” al oricărei creații nu este „nici fondul, nici forma”, ci armonia. „Fără armonie, fondul e un simplu conținut sufletesc.” De la misticism la raționalism (1924) - iată un titlu de volum (de „cronici culturale”) vizând contestarea lui N. Iorga și a „școlii mistico-naționale istorice” de la „Sămănătorul”. În locul „individualismului și personalismului”, D. pune „ideea de neam și ideea de adevăr”, ajungând la un ciudat „raționalism mistic” sau „misticism rațional”. Practic, acesta constă, cum exact observă E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
I. Vinea și alții, semnalează nume mari ale poeziei moderne românești în chiar momentul apariției lor. Fără să fie un creator de opinie, el a făcut o critică de întâmpinare și a accelerat receptarea acestor nume, intervenind de câte ori erau supuse contestării. Versurile din volumul Plumb al lui G. Bacovia ar fi „alături, numai la doi pași, de cea mai mare poezie”. În așa-numita „bătălie Arghezi”, A. se află într-o campanie permanentă, începând cu anul premergător apariției volumului Cuvinte potrivite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
fascismului, se inspirase deja dintr-o altă sursă și o altă cultură care credea că găsește în naționalism o forță de mobilizare a maselor cu mult mai puternică decît lupta de clasă, transformîndu-se de acum înainte într-un instrument de contestare și distrugere a ordinii existente, într-o perspectivă ce nu avea mare lucru în comun cu "revoluția" în accepția sa marxistă. Caracterul ambiguu al fascismului derivă din această dorință de sinteză între idealurile de extremă-stîngă și cele ale dreptei radicale
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
viața internă a statelor, va avea urmări serioase (la care vom reveni în ultimul capitol al cărții) în ceea ce privește schimbarea moravurilor, a mentalităților și a culturii. Europa Occidentală nu este decît unul din terenurile pe care se dezvoltă ampla mișcare de contestare a capitalismului tehnocratic și a "societății de consum" întrupate de modelul american, el însuși lovit de o gravă criză de coeziune internă provocată de războiul din Vietnam. Mai precis, apărută din reacția împotriva acestui conflict care pune față în față
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
coeziune internă provocată de războiul din Vietnam. Mai precis, apărută din reacția împotriva acestui conflict care pune față în față națiunea cea mai bogată și mai puternică de pe glob și un popor sărac aflat în luptă cu sechelele "imperialismului", această contestare a ordinii mondiale de după război și a principiilor sale economice s-a extins mai întîi în America, trecînd de la universitățile californiene la cele de pe Coasta de Est și găsindu-și susținătorul principal în marea majoritate a tineretului. Ea a cuprins
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
începuse să se manifeste din anii 50 și care pune în discuție problema valorilor existente și a conformismului moștenit de o bună parte a tineretului britanic de la epoca victoriană. Înrudirea culturală si lingvistică, face ca aici, ca și în Statele Unite, contestarea să folosească mai devreme decît pe continent mijloace ca muzica "pop" (dovadă este succesul Beatles-ilor), rockul sau cultura hippy. În schimb este influențată mai puțin de marxism care în Marea Britanic joacă un rol secundar și nu se transformă nici
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aici la un nivel mult mai ridicat decît în alte democrații populare. Adoptarea de către echipele aflate la putere în țările din Europa de Est a unor noi proceduri de legitimare, nu a împiedicat ca, din 1975, să se manifeste noi forme de contestare îndreptate împotriva dominației "fratelui mai mare" și împotriva rigidității birocratice și represive a sistemului. De la această dată, alergia la modelul și la prezența sovietică, respingerea "altoiului" stalinist și dorința de schimbare nu mai provoacă numai "accese de febră" sporadice, izolate
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
anarhiști, socialiști revoluționari, marxiști etc. mișcările și scrierile acestora alimentează un puternic curent contestatar de model productivist, care repune în discuție societatea capitalistă, această critică radicală sfîrșind ca și în anii 30 printr-un antiamericanism virulent. Sursele ideologice ale acestei contestări globale a societății liberale care va da naștere, așa cum am văzut, valului de revolte din șaizeci și opt și apoi urmărilor acesteia, nu sînt numai americane, sau chiar dacă există o fliliație americană, aceasta se manifestă intens prin relee care sînt
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Hendryx, Joan Baez și Bob Dylan, ci pacea, fraternitatea, dragostea pentru natură, respingerea marginalizării și a rasismului. Deși el poate servi și ca suport al unei contraculturi bazată chiar pe negarea acestor valori, așa cum aceasta se manifestă de exemplu prin contestarea profund instigatoare a unor grupuri punks sau altele ca grupul Bazooka, care nu ezită să exprime în tematica lor îndemnul la crimă și antisemitism. Rămîne cea de a "șaptea artă" care a cunoscut probabil apogeul în cursul celor două decenii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cele două războaie .................................. 7 Capitolul l (1919-1921) O Europă zdruncinată .................................................. 12 Prăbușirea regimului țarist ....................................... 12 De la "zilele din februarie" la "Revoluția din Octombrie"....................................... 15 Războiul civil și războiul de intervenție.................... 17 Valul revoluționar din Europa................................... 20 Regresul..................................................................... 24 Primele atitudini contestare față de noua ordine internațională ........................................ 26 Capitolul 2 Echilibrul precar al anilor '20 ..................................... 29 Bilanțul unui conflict sinucigaș................................. 30 Sfîrșitul unei hegemonii............................................ 33 Tulburările sociale..................................................... 36 Aparenta victorie a democrației................................ 39 Tensiunile franco-germane........................................ 41 Epoca Briand / Stresemann: destindere și prosperitate........................................... 48
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care autoritățile par să fi luat locul Autorității, fără a se observa că această substituire pune sub semnul întrebării îndreptățirea acestora. Indiscutabil, afirmația lui Bochenski "trăim în epoca autorității" nu este mai adecvată decât afirmația că trăim o perioadă de contestare a autorității, deci de criză. Semnul crizei pare a fi, după Hannah Arendt, faptul că în procesul contestării a fost antrenată și Școala: Simptomul cel mai semnificativ al crizei și care indică profunzimea și seriozitatea ei, este că ea a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
întrebării îndreptățirea acestora. Indiscutabil, afirmația lui Bochenski "trăim în epoca autorității" nu este mai adecvată decât afirmația că trăim o perioadă de contestare a autorității, deci de criză. Semnul crizei pare a fi, după Hannah Arendt, faptul că în procesul contestării a fost antrenată și Școala: Simptomul cel mai semnificativ al crizei și care indică profunzimea și seriozitatea ei, este că ea a câștigat sfere pre-politice, ca educația și instrucția copiilor, unde autoritatea, în sensul cel mai larg, a fost întotdeauna
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorilor în școală, au conștientizat manipularea lor semnificativă. În acest context, autoritatea profesorului se întemeia pe câteva elemente: statut, experiență, volum mai mare de cunoștințe. În fapt, autoritatea profesorului, identificată cu autoritatea adultului, apărea ca un dat, orice încercare de contestare, de punere la îndoială din partea elevilor devenind inutilă și ilegitimă; de aici imposibilitatea unei reacții prompte și adecvate din partea profesorilor în anii de după decembrie 1989, profesori care au fost luați prin surprindere de comportamentul iconoclast al elevilor. După căderea comunismului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acest lucru). Să zicem că în ultimul caz relația de autoritate este numai suspendată. Oricum, ea nu mai funcționează. Dacă într-o clasă există elevi care contestă sau ignoră autoritatea profesorului, influența lor asupra grupului nu este de neglijat. Revenim: contestarea vizează profesorul, competențele lui în domeniu. În acest sens, Bochenski scria: P (purtătorul autorități, n.n.) este o autoritate epistemică pentru S (subiectul autorități, n.n.) în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
este aceea autoritate epistemică vom lămuri mai târziu. Să reținem în acest punct că, indiferent dacă motivele elevilor sunt întemeiate sau nu (acest aspect este lipsit de importanță în acest moment al analizei noastre), competențele profesorului pot fi contestate. Anticipând, contestarea este posibilă datorită ambiguității relației profesorului cu domeniul său de competențe, dar și în virtutea extinderii ilicite a acestuia. Ignorarea vizează mai ales domeniul, care poate fi lipsit de interes sau de atractivitate pentru elevi. Două observații colaterale se impun, care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
respectiv dreptul de a contesta înțelepciunea conținută în legile existente. Dacă în cazul lui Protagoras lucrurile se clarifică prin plasarea legilor umane sub semnul nomosului, al convențiilor stabilite (care, ca atare, pot fi modificate de oameni), în cazul rutinei profesorului contestarea este interzisă pentru că, în caz contrar, ar pune în discuție chiar autoritatea profesorului. Și, deși există situații de acest gen, ele continuă să fie considerate elemente de patologie a câmpului educativ școlar, și nicidecum elemente care țin de normalitatea acestuia
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lei), Premiul „Regele Carol II” în intervalul 1934-1940 (25 000 lei), precum și altele, din donații particulare (Premiul „Ștefan I. Costacopol”, de 6 000 lei, pentru critică, în anii 1931-1945) ori din premiile restituite. Presa anilor interbelici abundă în nemulțumiri și contestări ale deciziilor luate de comisiile de premiere, dar se poate spune că pe ansamblu erorile flagrante au fost foarte puține. Astfel, în domeniul prozei au beneficiat de premii Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
eu. S. B.: N-a venit cu exerciții de autoritate. D. T.: Nu, nu. Și a fost un om ireproșabil la Revoluție. A adunat Catedra și a zis: "Domnilor, eu am avut funcțiile pe care le-am avut, nu vreau contestări în Universitate, îmi dau demisia și gata". Iar după Revoluție a fost printre primii pe care i-am invitat să predea aici, la "Petre Andrei", la Economie. S. B.: Simion Natalia, care apare la socialismul științific. D. T.: Era soția
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
secretarului, care mi-a spus să luăm noi măsurile care se cuveneau. S.B.: Care a fost reacția la Centrul Universitar? D.T.: Amestecată. M-a susținut la câteva măsuri doamna Beldie care, în 1983, era prorector cu socialul la IPI. Dar contestări ale raportului nu au fost. S.B.: Și ce măsuri s-au luat? D.T.: Au fost dați afară 9-10 directori educativi, schimbați câțiva președinți, membri ai comitetelor. S.B.: Vă mai aduceți aminte care au fost schimbați? D.T.: Majoritatea de la IPI, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să “rezolve” criza de sens la care a ajuns omenirea, poate nu în ultimul rănd din cauza abordării istorice a creștinismului în forma sa cea mai pură, liberă și nescrisă, forma în care a fost întemeiat și trăit de Iisus Hristos. Contestarea bisericii și întoarcerea la Iisus nu pot fi considerate ca un refuz al divinului, ca o contestare a nevoii de măntuire. Ele trebuie să fie privite mai întăi în sensul unor căutări disperate ale izvoarelor prime ale ființei umane. Chiar dacă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
istorice a creștinismului în forma sa cea mai pură, liberă și nescrisă, forma în care a fost întemeiat și trăit de Iisus Hristos. Contestarea bisericii și întoarcerea la Iisus nu pot fi considerate ca un refuz al divinului, ca o contestare a nevoii de măntuire. Ele trebuie să fie privite mai întăi în sensul unor căutări disperate ale izvoarelor prime ale ființei umane. Chiar dacă Nietzsche exagerează, strigătul său rămăne la fel de obscur pentru suflete, în timp ce pentru fondul cultural și religios al unui
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
proiectul este mai ușor de gestionat, sincronizarea dintre scop, obiective, activități, rezultate și buget, este mai lesne de realizat; b) proiectul este mai ușor de evaluat În faza tehnico-/financiară/economică, În consecință, acordarea punctajului este mai precisă, iar eventuala contestare poate fi formulată cu precizie. 3) Crearea locului propice de transfer de cunoaștere Așa cum Îl definește profesorul japonez Nonaka În lucrarea Knowledge Creation, acest loc poartă numele de „ba”<footnote Nonaka, I., Konno, N., (Spring, 1998), „The Concept of “Ba
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]