7,252 matches
-
teatru și ar constitui și prima etapă a creației acestui critic și istoric literar și nu numai. De fiecare dată autorul pleacă de la considerații fundamentale atunci când analizează fenomenul în sine. În „Argumentul" la „Măștile lui Cronos" se vorbește despre atributele cronicarului dramatic, „chemat să cântărească și să aprecieze valoarea artistică a demersului regizoral-scenografîc, modul în care directorul de scenă și scenograful plastician au folosit componenta literară..." deci ar trebui să întrunească toate aceste atribute la un loc, dar cum acest lucru
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
de dascăl fin și rafinat, favorizat de intuiții estetice, elevii Colegiului Economic „Anghel Rugină”. Îmbogățit de lecturi întinse, a avut permanent capacitatea probată de a oferi realităților conspectate o oglindă reală, nedeformată, lucidă. A fost timp de 25 de ani cronicar dramatic, teatral, lucru rar, dar cu real câștig pentru arta dramatică. Atributele cronicarului dramatic le definește personal în „Argumentul” din „Măștile lui Cronos”. Acesta este chemat să cântărească și să aprecieze valoarea artistică a demersului regizoral scenografic, arătând că orice
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Rugină”. Îmbogățit de lecturi întinse, a avut permanent capacitatea probată de a oferi realităților conspectate o oglindă reală, nedeformată, lucidă. A fost timp de 25 de ani cronicar dramatic, teatral, lucru rar, dar cu real câștig pentru arta dramatică. Atributele cronicarului dramatic le definește personal în „Argumentul” din „Măștile lui Cronos”. Acesta este chemat să cântărească și să aprecieze valoarea artistică a demersului regizoral scenografic, arătând că orice critic autentic este și didactic, cum spunea Eugen Simion, adică învață și se
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
1946). În 1947, odată cu interzicerea altor partide decît cel comunist în România, își prezintă demisia. În 1955 părăsește America de Sud, stabilindu-se la Paris. Sergiu Dimitriu, Din trecut (c) 1980, Sergiu Dimitriu (c) 2006, Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: DIMITRIU, SERGIU Din trecut / Sergiu Dimitriu. - Iași: Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-382-5; ISBN (13
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
timp, ambasadorul Germaniei la București transmitea guvernului român "sfatul" lui Ribbentrop de a ceda injoncțiunilor Rusiei sovietice. După 12 ore de la expirarea ultimatumului, armatele roșii au ocupat, fără rezistență, cele două provincii. România, aflată "în calea tuturor răutăților", cum spuneau cronicarii noștri, era la discreția celor doi dictatori, Hitler și Stalin, care se asemănau prin aceeași brutalitate, nerespectarea tratatelor existente și prin cinism, fără precedent în istoria contemporană. Bucovina nu făcuse niciodată parte din împărăția țarilor. În fond, Sovietele aplicau testamentul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 0320/233731 • Fax: 0320/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis 6 1
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
-și dădeau rândul în sortarea oalelor de la "negustorul" ambulant. Î n schimb, dădeau cratițele vechi, sparte și ruginite. Făceau astfel curat în gospodăria lor. Aceste personaje au rămas doar în amintirea satelor noastre. Pământ natal Pornind de la ideea afirmată de cronicarul Grigore Ureche, că: "Toată albina își apără căscioara cu acele și cu veninul său", cred că fiecare dintre noi, trebuie să ne slujim, după posibilitățile de care dispunem, patria. Dragostea de patrie este cea dintâi virtute a omului civilizat. Marele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a cuvântului Franciscus. vsl Frag\, Fren0qc\; mlrs. Fran]ï[oc; din numele Franța - Franca - a ieșit apoi apoi Fr2nkuga = frență, sfrențe, malafrență. - Sensul derivat de boerie, sfrențe, ne-a venit prin Polonia „Francowacieč, sfrancowacieč être verolé”; De boala aceasta vorbesc cronicarii din secl. al XVIII, ceia ce arată că nu putem da Începuturile acestei boale la noi, pe la 1400, și că doar Ivan Frenciuc nu putea fi altul decât Ivan Francisc, un străin, oștean polon, Împământenit cu ocini la noi de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de seamă: regele Filip I a repudiat-o pe soția sa, Berthe de Olanda, mama delfinului, viitorul rege Ludovic VI, și s-a căsătorit cu fru moasa Bertranda (Bertada, Bertaă de Montfort, care era legată de Fulko d’Anjou. (Unii cronicari spun că era soția acestuia, de fapt era a treia sau chiar a cincea soție a lui. Vezi Jim Bradbury, „Fulk le Réquin and the Origin of Plantagenets“, În Studies in Medieval History.ă Cum numai una dintre aceste soții
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-se ca ceva ce dă sens și... contrasens artei zilelor noastre, în general. Iar, alteori, se întâmplă că "metoda" mea încearcă să o prindă, să o definească cititorul competent, precum în cazul când, în "România literară" de acum un timp, cronicarul constata că "ultrascurtele povestiri" ale lui Butnaru sunt atrăgătoare, "au ritm, culoare și, pe alocuri, un umor irezistibil, combinație de însușiri care constituie un adevărat cocteil Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului". Din păcate, din spațiul, literar și nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fie în țară, cu ocazia diverselor simpozioane ori concursuri literare care aveau loc cu regularitate. Cu un asemenea prilej, la Sighetul Marmației (!!!), unde fusesem invitat la un simpozion "Alexandru Ivasiuc", Laurențiu Ulici m-a prezentat și recomandat cu căldură în calitate de "cronicar literar" poetului Marin Sorescu, redactor-șef la revista Ramuri. Am rămas bun prieten și companion lui Laurențiu Ulici până la sfârșit. În ziua care a precedat noaptea tragicei sale despărțiri de această lume, am stat de vorba de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
baza unei delațiuni și cabale cusute cu ață albă, mă îndepărtase până și din învățământ. Aveam, așadar un dosar cu probleme, eram un proscris, n-aveam ce caută printre literații vremilor de tristă faima ale comuniștilor. Cu o aură de cronicar integru, dublat de un bun cunoscător al teoriei ideilor literare, somat de prietenii din Școala prozatorilor târgovișteni și nu numai, la cincizeci de ani bătuți pe muchie, în 1997, am strâns de prin reviste o suma de cronici privind exclusiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care pregătește o monografie despre "Cercul literar", într-un capitol al studiului său publicat în revista "Vatra" (nr. 8/1996), scrie despre "începuturile" mele: "... această exigență cu orice risc, a moralității actului critic le aparține prin excelență celor doi redutabili cronicari literari ai grupării: Ion Negoițescu și Cornel Regman. Această orientare, în forma ei aproape radicalizată, îi este caracteristică mai ales lui Cornel Regman. El este un raționalist în speța imediată a lui Pompiliu Constantinescu, dar, în plus, în pitoresc-umoral uneori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
redactor și colaborator asiduu, prestigiul crescând de care ea s-a bucurat, a acționat nu mă îndoiesc ca un stimulent la autodepășire pentru tinerii aspiranți la afirmare, care ne înconjurau. A.B.În anul 1970 vă apărea volumul Cică niște cronicari..., care reprezintă în esență rolul activității de cronicar la "Tomis". În acest volum s-a spus ați intenționat să demonstrați "relativismul actului critic". Poate vreți să comentați această apreciere? Îl recunosc și pe întuneric pe Marian Popa, cu al său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ea s-a bucurat, a acționat nu mă îndoiesc ca un stimulent la autodepășire pentru tinerii aspiranți la afirmare, care ne înconjurau. A.B.În anul 1970 vă apărea volumul Cică niște cronicari..., care reprezintă în esență rolul activității de cronicar la "Tomis". În acest volum s-a spus ați intenționat să demonstrați "relativismul actului critic". Poate vreți să comentați această apreciere? Îl recunosc și pe întuneric pe Marian Popa, cu al său "Dicționar", în formula "relativismului actului critic" ce-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
apreciere din cele mai contradictorii adesea extravagante, îmi este nu numai străină, ci de-a dreptul îmi repugnă. Ea contravine imaginii despre răspunderea actului critic ce trebuie să ne ghideze în tot ce înfăptuim. E vorba, se înțelege, de activitatea cronicarului literar și nu de critica de tip eseistic sau hermeneutic pe marginea unor respectabile opere intrate în patrimoniul obștesc, care pot suporta la nevoie (cu necesară doză de stoicism) interpretări mai aparte, nu o dată tributare hedonismului. Cronicile adunate în Cică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și nu de critica de tip eseistic sau hermeneutic pe marginea unor respectabile opere intrate în patrimoniul obștesc, care pot suporta la nevoie (cu necesară doză de stoicism) interpretări mai aparte, nu o dată tributare hedonismului. Cronicile adunate în Cică niște cronicari... au urmărit să fie: un tablou mai obiectiv, prin mijlocirea comentatorilor la cărți, de oarecare răsunet, despre actualitatea literară a acelui moment anii '60, de deosebită efervescență în planul afirmării. Or, în acei ani, manifestările de subiectivism și confuzie în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
micuța și fermecătoarea Shirley Temple. Atât de mult m-a rugat Sănduța s-o duc s-o vadă, Încât i-am pormis că voi Încerca. Și de mă va primi bine va fi, și dacă nu mă va primi - vorba cronicarului - tot bine va fi. Dar un pezevenghi-mucalit tocmai atunci Îi trimisese o scrisoare de amenințare, de răpire, dacă nu depune o sumă de bani. O Încercare identică cu cea a copilului lui Lindberg, despre care am scris mai Înainte. Așa că
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
teamă de a greși, că au fost formați și prin contribuția Glasului Bucovinei. Așa că astăzi, ca și ieri, când prin 1933 Făt-Frumos închina prima lui pagină celor 4000 de numere ale aceluiași ziar, sub semnătura lui Const.V. Popescu, un sârguincios cronicar cultural, Glasul Bucovinei este nu numai un obișnuit organ politic, ci mai mult: o virulentă afirmare naționalistă... și o foarte caldă vatră culturală: (Ion Ștefan din Junimea literară nr. 1-9/1937) * La împlinirea a zece ani de activitate a ziarului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care de circa o jumătate de an încoace îngrijește cronica artisticoculturală (concerte, teatru, conferințe) din Glasul Bucovinei, el n-are dreptul să se mai ascundă întro atât de discretă modestie. E atât bun simț și maturitate în încondeierile acestui rar cronicar... (Leca Morariu din Cronică în „Junimea Literară” nr. 11/12/1927, Cernăuți) * ...” Cu aparatul de fotografiat subsuoară, cu sacul cu merinde în spate și cu ochii mai plini de bucurie ca în alte zile, astfel îl știau prietenii săi cutrierând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Octav Nandriș... „Pe o cruce / Și-un mormânt / Saștern, / Nepăsători / În etern, / Anii. Pornind de la spusele lui Panait Istrati că „poetul, scriitorul este predestinat să fie un veșnic înșelat” pentru că „Îl înșeală viața, îl înșeală oamenii, îl înșeală credințele, idealurile”, cronicarul face referiri pertinente la volumul „Argint”, „elegant tipărit și aparținând lui George Lesnea”, „acest fiu al melancoliei ieșene care este pe drumul creației de artă care îl va duce, curând-curând, la cununa Premiului Național de poezie” (Observatorul nr.73/1939
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
decât 4 clase de liceu făcute la Ploiești. A urmat și conservatorul. Șia făcut studiile la școala lumii, unde nu se cer examene. Este tipul omului nestatornic. A fost de toate: corector, redactor și director de reviste, sufleur, copist, actor, cronicar teatral și director general al Teatrului Național din București, copist de tribunal, revizor școlar și profesor la un liceu particular din București, funcționar...” Același Radu Rosetti povestește o întâmplare în care „totuși a ajuns și el - Caragiale - o dată la o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
averile imobile și mobile, prin naționalizare, în patrimoniul statului maghiar. (Ziarul Crișana și „Dicționarul enciclopedic român, Editura Politică, București,1964). * Croitorul Croitorul, revista croitorilor din Bucovina, Cernăuți, 1933. Tempo Cernăuți. * Cronica Cronica, Cernăuți (Din revista Făt-Frumos nr.3/1931, bibliografie). * Cronicar Cronicar, îndreptar pentru cultură și artă, având ca primredactor pe scriitorul Gh. Noveanu. Cuprinde și articole științifice semnate de: Sac D.Elemente de viziune integrale: Vasiliu A. - Criticism Lovinescian; M. Șesan - Metoda psihologică în istorie; Gh. Noveanu - Vasile Pârvan. * Cronicar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
imobile și mobile, prin naționalizare, în patrimoniul statului maghiar. (Ziarul Crișana și „Dicționarul enciclopedic român, Editura Politică, București,1964). * Croitorul Croitorul, revista croitorilor din Bucovina, Cernăuți, 1933. Tempo Cernăuți. * Cronica Cronica, Cernăuți (Din revista Făt-Frumos nr.3/1931, bibliografie). * Cronicar Cronicar, îndreptar pentru cultură și artă, având ca primredactor pe scriitorul Gh. Noveanu. Cuprinde și articole științifice semnate de: Sac D.Elemente de viziune integrale: Vasiliu A. - Criticism Lovinescian; M. Șesan - Metoda psihologică în istorie; Gh. Noveanu - Vasile Pârvan. * Cronicar este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cronicar Cronicar, îndreptar pentru cultură și artă, având ca primredactor pe scriitorul Gh. Noveanu. Cuprinde și articole științifice semnate de: Sac D.Elemente de viziune integrale: Vasiliu A. - Criticism Lovinescian; M. Șesan - Metoda psihologică în istorie; Gh. Noveanu - Vasile Pârvan. * Cronicar este numele unei noi reviste cernăuțene, pe care o prezintă dl. Gh. Noveanu, într-o aleasă haină grafică. Din conținutul primului număr înțelegem intenția de a sluji scrisul de calitate, îndreptându-l pe drumurile spirituale ale neamului, intenție pe care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]