5,794 matches
-
Clubul Diplomatic- București (27 aprilie). - Lucrează la Fabrica de porțelan din Alba-Iulia. - Face o călătorie de studii în Austria, Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia. 1979 - Expoziție personală de porțelan, Galeria Galateea (21 iunie-13 iulie), (M. Mihalache) - Expoziția municipală de artă decorativă și pictură (Muzeul de artă al R.S.R.), pictură - sculptură mică. - Concursul Internațional Faenza - Italia, ciclul "Muzică Sferelor". - Expoziție de porțelan la Clubul Diplomatic, București. 1980 - Expoziție personală de pictură, sala Municipiului București, 23 iunie (prof. Dan Grigorescu). - Quadrienala de artă
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
și pictură (Muzeul de artă al R.S.R.), pictură - sculptură mică. - Concursul Internațional Faenza - Italia, ciclul "Muzică Sferelor". - Expoziție de porțelan la Clubul Diplomatic, București. 1980 - Expoziție personală de pictură, sala Municipiului București, 23 iunie (prof. Dan Grigorescu). - Quadrienala de artă decorativă, București (Sală Dalles). - Expoziție personală de pictură la Koln (7 noiembrie) Galeria de Belle Arte - Solingen (17 august) - Galeria van Remmen. - Velbert (2 decembrie) - Galeria Niederberg. - Wuppertal (18 decembrie) - Galeria Pongels. - Călătorește pentru studii în Germania, Italia, Franța, Spania, Olanda
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
desene cu vechiul cartier turcesc din Mangalia, Muzeului de artă din Constantă. - 20 septembrie 1981 - Școală dc muzică din Wuppertal - expune pictură. 1982 - Expoziție personală de porțelan la Căminul Artei. București (noiembrie) (M.Mihalache). - Salonul municipal dc pictură și arta decorativă. (Muzeul colecțiilor). 1983 - Expoziție personală de porțelan - Muzeul de artă din Constantă (D. Păuleanu). - Expoziție dc porțelan, Solingen - Germania. la Galeria van Remmen (12 octombrie). - Expoziție de pictură la Bornheim - Germania. Galeria Lange (decembrie-ianuarie). 1984 Quadrienala de arte decorative - București
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
arta decorativă. (Muzeul colecțiilor). 1983 - Expoziție personală de porțelan - Muzeul de artă din Constantă (D. Păuleanu). - Expoziție dc porțelan, Solingen - Germania. la Galeria van Remmen (12 octombrie). - Expoziție de pictură la Bornheim - Germania. Galeria Lange (decembrie-ianuarie). 1984 Quadrienala de arte decorative - București (Sală Dalles). 1985 - Expoziție personală de porțelan la București - Sală Căminul Artei (27 martie)(V. Anghelescu). - București - Anul internațional al păcii. 1986 Trienala de arte decorative - București (Sală Dalles). 1987 - Expoziție personală de pictură. Warstein - Germania. - Expoziție de ceramică
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
Expoziție de pictură la Bornheim - Germania. Galeria Lange (decembrie-ianuarie). 1984 Quadrienala de arte decorative - București (Sală Dalles). 1985 - Expoziție personală de porțelan la București - Sală Căminul Artei (27 martie)(V. Anghelescu). - București - Anul internațional al păcii. 1986 Trienala de arte decorative - București (Sală Dalles). 1987 - Expoziție personală de pictură. Warstein - Germania. - Expoziție de ceramică la Căminul Artei - București (decembrie 87- ianuarie 88) (V.Anghelescu). 1988 - Salonul municipal de artă (Muzeul de artă al R.S.R.) 1989 - Călătorește în Italia. Germania, Olanda, Elveția
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
de artă (Muzeul de artă al R.S.R.) 1989 - Călătorește în Italia. Germania, Olanda, Elveția, Franța. - Expoziție personală de pictură și porțelan la Alessandria, Italia. „Galeria de artă contemporană” - Palazzo Comunale, (7-22 octombrie) - Medalia de aur. - Berlin, Germania - Expoziție de artă decorativă românească. - Trienala de arte decorative - București (Sală Dalles). - Expoziție de ceramică la București. Muzeul ceramicii. 1990 - Expoziție personală de porțelan la Căminul Artei - București (mai-iunie) (V. Anghelescu). 1972 - Ungaria, Cehoslovacia, Germania. 1973 - Cehoslovacia (Praga). 1976 - Germania Federală (Heidelberg). 1978 - Germania
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
al R.S.R.) 1989 - Călătorește în Italia. Germania, Olanda, Elveția, Franța. - Expoziție personală de pictură și porțelan la Alessandria, Italia. „Galeria de artă contemporană” - Palazzo Comunale, (7-22 octombrie) - Medalia de aur. - Berlin, Germania - Expoziție de artă decorativă românească. - Trienala de arte decorative - București (Sală Dalles). - Expoziție de ceramică la București. Muzeul ceramicii. 1990 - Expoziție personală de porțelan la Căminul Artei - București (mai-iunie) (V. Anghelescu). 1972 - Ungaria, Cehoslovacia, Germania. 1973 - Cehoslovacia (Praga). 1976 - Germania Federală (Heidelberg). 1978 - Germania, Olanda, Belgia, Franța, Italia, Austria
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
Bastionului Roșu în 1582 a închegat noua incintă. Acest bastion mai puțin expus și mult mai redus ca dimensiuni, a fost destinat, de la bun început, locuirii și decorat nu numai cu ancadramente sculptate din piatră, dar și cu o pictură decorativă exterioară. Din inventarele domeniului, întocmite în perioada 1640 și 1713, reiese că inelul bastionar de fortificație realizat între 1552 și 1582, îmbunătățit și în secolul următor cuprindea un turn de locuință de origine medievală și un conac construit după anul
Bastionul Roșu din Ilia () [Corola-website/Science/326126_a_327455]
-
din zonă. Întreaga structură este îmbrăcată în nuiele și tencuită în scopul de a imita construcțiile de zid. Se remarcă și pictura în stil neoclasic semnată de zugravul Ilie Luculescu din Târgoviște, de la 1889, refăcută în 1899. Trăsăturile constructive și decorative indică un efort de modernizare al spațiului de cult, în forme și proporții îndrăznețe, din materiale accesibile și în tehnici tradiționale. Pisaniile, însemnările și pomelnicul surprind atât ctitorii cu faptele lor, cât și modernizarea limbii după adoptarea grafiei latine, din
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Din nou frământările revoluției pașoptiste, imaginate de Eugen Barbu, încâlcit fundal decorativ pentru aventurile serialului mărgelat, într-un film polițist de astă dată, în care nărăvașul haiduc are rol de Sherlock Holmes, iar „Buză” ține loc de Dr. Watson. Cu o mască ingenios confecționată de machieza Anastasia Vitanidis, scuipând cu distincție și
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
Bela, bazându-se pe cercetările unui ceramist italian, pe nume Liverani, spune că mulți meșteșugari italieni au fost așezați în părțile de peste Dunăre și de nord ale Ungariei de atunci. Ei au adus cu ei formele din Faenza, îndeosebi formele decorative. El mai arată că dintre anabaptiștii italieni ce au emigrat în secolul XVII, unii care se ocupau cu olăritul au ajuns și în Transilvania, la Vințul de Jos, unul dintre ei, având numele de Giuseppe Nagello, fiind chiar un fruntaș
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
Cele două muzee au exterioarele similare și se află unul in fața celuilalt în Piața Maria Tereza. Ambele clădiri au fost construite între anii 1872-1891. Colecțiile muzeului sunt: Egipt și din Orientul Apropiat; Grecia și Roma Antică; Sculptura și Arta Decorativă, Colecția de Numismatică și Bibliotecă. Interiorul clădirii este și el spectaculos fiind decorat cu marmură, și multe ornamente aurite sau picturi. Clădirea are deasupra sa un dom ce ajunge la o înălțime de 60 de metri. Probabil în acest moment
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
la Curtea din Praga, dar cea mai mare parte a colecției rămâne în castelul din Tirol. Iubitor și cunoscător de artă, împăratul înființează în castelul Hradcany din Praga o galerie prestigioasă de tablouri, alături de colecții vechi și de obiecte prețioase decorative. Rudolf al II-lea manifestă o predilecție pentru Renașterea italiană, mai ales pentru secolul al XVI-lea venețian, dar și pentru maeștrii germani și flamanzi, Albrecht Dürer și Pieter Bruegel numărîndu-se printre primii. Statutul său politic și diplomatic și diplomatic
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
regale pe vremea lui Leopold Wilhelm. Împăratul transformă vechea încăpere în care era expusă colecția imperială a lui Leopold Wilhelm într-o fastuoasă galerie privată. Pereții sunt acoperiți cu panouri splendide din lemn, suveranul încercând să dea viață unui ansamblu decorativ mirific în care tablourile erau dispuse simetric și regulat. În anul 1740, Carol al VI-lea o numește împărăteasă pe fiica sa Maria Teresa de Austria. Soțul său, Francisc Stefan de Lorena, achiziționeză câteva tapiserii, îmbogățind astfel colecția familiei. Bernardo
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
coloanele cu capiteluri și frontonul triunghiular decorat cu un basorelief dedicat muzelor (lucrat de sculptorul Geza Rubleczky). Deasupra clădirii se înalță un turn masiv cu o bază pătrată. În dreapta și în stânga fațadei principale se formează două aripi prevăzute cu scări decorative care duc la intrările laterale; fiecare aripă are câte un turn mic, cu bază poligonală. Cele două aripi laterale sunt dominate de elemente ale Renașterii, vizibile mai ales în forma și decorația ferestrelor de la parter. În cea de-a patra
Palatul Cultural din Arad () [Corola-website/Science/322701_a_324030]
-
monoton”, iar despre personaje se afirmă că au fost schițate în tușe comune. Concluzia Ilenei Bîrsan este următoarea: "„Cu o cinematografie solară și în culori asortate, cu o mizanscenă șlefuită și dichisită, regizorul Maftei face un film foarte demonstrativ și decorativ, dar a cărui poveste și ale cărui personaje sunt extrem de artificiale, nicidecum atinse de magie, așa cum poate că și-au dorit realizatorii. Succesiunea de imagini frumoase, potrivite cu abilitate pe o muzică originală, jocul articulat, pe alocuri stângaci sau cam
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
cu un altar dreptunghiular, mai îngust decât corpul bisericii, de circa 3m lung și tot atât de lat. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin "„tărnaț”", așa cum era obiceiul cel vechi. Acest pridvor avea șase stâlpi ciopliți decorativ și încheiați în arcade, cu o fundătură de scânduri și parapet spre bătătura bisericii. O cruce de piatră din 1869 în cimitir păstrează o rozetă înscrisă în funie, motiv decorativ ce putea fi preluat din portalul de la intrare sau din
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
era obiceiul cel vechi. Acest pridvor avea șase stâlpi ciopliți decorativ și încheiați în arcade, cu o fundătură de scânduri și parapet spre bătătura bisericii. O cruce de piatră din 1869 în cimitir păstrează o rozetă înscrisă în funie, motiv decorativ ce putea fi preluat din portalul de la intrare sau din fruntarul pridvorului, motiv des întâlnit la bisericile de lemn din zonă, așa cum se mai pot vedea în Cizer, Sârbi și Tusa. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care să stăpânească cheotorile netede bisericești. "„Biserica este ridicată la anul 1700 din lemn, pe cheltuiala credincioșilor, fiind întăbulată pe numele comunității bisericești. Lungimea ei
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
clădiri din Piața Mare din Sibiu. Pe mijlocul fațadei, se află un ancadrament de piatră al portalului, susținut de coloane deasupra cărora se ridică antablamentul. Ancadramentul este decorat cu blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal și cu alte elemente decorative specifice stilului baroc: urne, rozete și festoane. În continuarea portalului este un pasaj de trecere, prin care se pătrunde în curtea interioară a palatului, care are un plan dreptunghiular. În fundalul primei curți se află un al doilea portal, cu
Palatul Brukenthal din Sibiu () [Corola-website/Science/322747_a_324076]
-
din Vultureștii de Jos. Construcția, cu toate adausurile spre apus și întăririle ulterioare, își păstrează în mare parte structura de lemn originală. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă vechimea ei și valoarea artistică a elementelor sale decorative o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Faptul că această biserică s-a păstrat în anonimat până acum se datorează tencuielii, care a ascuns dar și păstrat vechea construcție. La anul 1824, în Cerșani erau menționate patru biserici de lemn
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
datat relativ în prima jumătate a secolului 18 prin comparație cu alte biserici din zona Argeșului. Astfel cadrele ferestrelor, cu frumoasa lor sculptură în relief, se pot regăsi în forme similare la Jupânești (1742) și Valea Faurului (1727). Deși sculptura decorativă s-a pierdut la Valea Faurului, cadrele s-au păstrat în bună stare, indicând forma inițială pe care acestea le aveau și la biserica din Cerșanii de Jos. La biserica din Cerșani trebuie remarcate dimensiunile mari ale cadrelor de fereastră
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
al domnitorului Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Casa Tăutu din Hârlău este masivă, cu fundație de piatră și ziduri din piatră și cărămidă groase de 70-90 cm. Acoperișul este din tablă, în patru ape, având patru coșuri de fum cu rol decorativ, sobele fiind actualmente demontate. Clădirea are dimensiunile în plan de 19,5 m și 14,65 m, având trei niveluri: parter + demisol + pivniță cu boltă. Suprafața clădirii este de 559,48 m², dintre care încăperile de la parter au 309,48
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă în primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe lațurile lungi ale construcției. Cadrul natural, poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și ansamblul din jurul ei au valoare de patrimoniu cultural, istoric și
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
laterale și terminarea în ax. Este demn de remarcat pentru valoarea să artistică, iconostasul, de la mijlocul secolului 19, mai ales crucea cu cele două molenii laterale susținute de balauri. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali câteva elemente decorative. Cercuiala rămasă pe pereți provine de la o tencuire exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul secolului 19, însă a fost spălata de vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă. Biserică se păstrează în cimitirul așezării, înconjurată
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]