5,621 matches
-
și nu neapărat pe dezbatere. Dacă acceptăm consecințele teoretice subliniate mai sus, convergența se caracterizează prin fapte. Pentru confirmare, în sensul de a da "substanță" empirică concepției deliberative, Steiner (Steiner et all, 2004) "leagă" modelul consensual de cel al democrației deliberative, analizând, în primul rând, activitățile parlamentului. Bazându-ne pe afirmațiile anterioare, afirmăm că democrația deliberativă prezintă aspecte pozitive pentru calitatea democrației. Întrebarea care rămâne este următoarea: "Cum se pot instituționaliza spațiile deliberative relevante politic?" Într-un anumit sens, propunerea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prin fapte. Pentru confirmare, în sensul de a da "substanță" empirică concepției deliberative, Steiner (Steiner et all, 2004) "leagă" modelul consensual de cel al democrației deliberative, analizând, în primul rând, activitățile parlamentului. Bazându-ne pe afirmațiile anterioare, afirmăm că democrația deliberativă prezintă aspecte pozitive pentru calitatea democrației. Întrebarea care rămâne este următoarea: "Cum se pot instituționaliza spațiile deliberative relevante politic?" Într-un anumit sens, propunerea lui Linz (amintită anterior) pare a se îndrepta în direcția menționată atunci când se referă la importanța
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
2004) "leagă" modelul consensual de cel al democrației deliberative, analizând, în primul rând, activitățile parlamentului. Bazându-ne pe afirmațiile anterioare, afirmăm că democrația deliberativă prezintă aspecte pozitive pentru calitatea democrației. Întrebarea care rămâne este următoarea: "Cum se pot instituționaliza spațiile deliberative relevante politic?" Într-un anumit sens, propunerea lui Linz (amintită anterior) pare a se îndrepta în direcția menționată atunci când se referă la importanța parlamentului într-o democrație în vederea realizării integrării; a consolidării încrederii reciproce și a unui grad mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a consolidării încrederii reciproce și a unui grad mai ridicat de legitimitate democratică. În plus, așa cum sugerează Miller (1993:89) și Cohen (1989:31), la nivelul cetățeanului și al comunității, la nivel local, sectorial și tematic, se pot dezvolta "arene" deliberative, în ciuda limitelor relevantei politice. "Cum putem depăși această irelevanță și cum să ne îndepărtăm de barierele tematice create de ansambluri limitate?" Încercarea de a răspunde la această ultimă întrebare ne determină a extinde analiza până la structurile politice intermediare și o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
contribui la calitatea democrației. Neocorporatismul determină, la rându-i, procese decizionale prin "schimb" și "negociere"; în aceste procese, în fața guvernelor și a miniștrilor se află sindicate și asociații sectoriale și/sau teritoriale. E adevărat că nu se creează un spațiu deliberativ cu participanți liberi și egali, dar se pot pune condițiile pentru o mai bună receptivitate (responsiveness) și pentru diferențe socio-economice mai mici, datorită posibilității de a adopta politici sociale eficiente. În cazul în care s-a realizat fundamentarea organizațiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dispusă să ia măsuri. Dar cum evoluează oare transformarea "ancorelor" de partid? Răspunsul cel mai "simplu" ar putea fi acela că ea afectează organizarea și personalul din structurile intermediare. Acest lucru ar fi posibil doar dacă am putea crea spații deliberative viabile în cadrul partidelor. În acest sens, se poate apela la propunerea lui Cohen [1989, 31] cu privire la partide, subliniind modul în care indivizii și grupurile care nu dispun de resursele necesare pot să depășească dezavantajele politice chiar prin intermediul partidelor, adică prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în măsură să efectueze un control mult mai eficient asupra guvernului și a altor procese decizionale decât poate face cetățeanul obișnuit. Un alt avantaj al întăririi unor astfel de structuri intermediare constă în posibilitatea de a aborda, la diferite nivele deliberative, probleme ample, și nu doar aspecte diverse, specifice sau irelevante. S-ar putea construi astfel, într-un partid, un "lanț" deliberativ - (de la nivelul local la cel central) care să asigure participarea membrilor interesați și activi ai societății civile. La o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Un alt avantaj al întăririi unor astfel de structuri intermediare constă în posibilitatea de a aborda, la diferite nivele deliberative, probleme ample, și nu doar aspecte diverse, specifice sau irelevante. S-ar putea construi astfel, într-un partid, un "lanț" deliberativ - (de la nivelul local la cel central) care să asigure participarea membrilor interesați și activi ai societății civile. La o analiză mai atentă a problemei rămâne întrebarea cu privire la modul de promovare și instituționalizarea a acestor spații, care sunt susceptibile să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
promovare și instituționalizarea a acestor spații, care sunt susceptibile să rămână cu totul irelevante pentru o societate civilă în mare parte dezinteresată și nemulțumită chiar de partide și de clasa politică. Există așadar pericolul de a nu avea un spațiu deliberativ real, ci doar "piețe", dominate de radicalismul câtorva participanți 91. Fără a avea pretenția de a indica soluții miraculoase, putem spune că o combinație de măsuri ar putea da viață instituțiilor deliberative despre care vorbim. Mai întâi de toate, alocarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
așadar pericolul de a nu avea un spațiu deliberativ real, ci doar "piețe", dominate de radicalismul câtorva participanți 91. Fără a avea pretenția de a indica soluții miraculoase, putem spune că o combinație de măsuri ar putea da viață instituțiilor deliberative despre care vorbim. Mai întâi de toate, alocarea corespunzătoare a fondurilor publice pentru partide, legate de crearea de spații deliberative, adică oportunități pentru participarea la nivel local, regional sau intermediar și central. În al doilea rând, aceste asociații intermediare ar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a avea pretenția de a indica soluții miraculoase, putem spune că o combinație de măsuri ar putea da viață instituțiilor deliberative despre care vorbim. Mai întâi de toate, alocarea corespunzătoare a fondurilor publice pentru partide, legate de crearea de spații deliberative, adică oportunități pentru participarea la nivel local, regional sau intermediar și central. În al doilea rând, aceste asociații intermediare ar trebui să recruteze propria conducere stimulând explicit, chiar și prin reglementări concrete, virtuțile morale, și, în special, pe cele intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
intelectuale. Linz [1997, pp. 420-421] subliniază importanța calității clasei politice pentru stabilirea calității democrației, invocând onestitatea personală, toleranța, loialitatea față de instituții și angajamentul față de valorile colective ca indicatori- cheie ai unei clase politice în măsură să dea naștere unor instituții deliberative eficiente. Complexitatea democrațiilor actuale impune, totuși, o abordare multilaterală a calității democrației. Acest lucru înseamnă că, în plus față de partide (care sunt spații deliberative efective și asigură o conducere de calitate), este necesară, de asemenea, o societate civilă care să
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
valorile colective ca indicatori- cheie ai unei clase politice în măsură să dea naștere unor instituții deliberative eficiente. Complexitatea democrațiilor actuale impune, totuși, o abordare multilaterală a calității democrației. Acest lucru înseamnă că, în plus față de partide (care sunt spații deliberative efective și asigură o conducere de calitate), este necesară, de asemenea, o societate civilă care să se dezvolte prin educație, programe culturale sau prin transformarea locului de muncă într-un mediu "mai prietenos", orientat către construcția de comunități adevărate, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Democracy and the lessons of dictatorship", în Comparative Politics, 24 (3), pp. 273-291. Binder, I. et al., 1971, Crises and Sequences in Political Development, Princeton, N.J., Princeton University Press. Bobbio, N., 2002, " Come smaltire i rifiuti. Un esperimento di democrazia deliberativa", în Stato e mercato, 1. Bobbio, N., 1955, Politica e cultura, Torino, Einaudi. 1983, "Democrazia", în Dizionario di Politica, N. Bobbio, N. Matteucci și G. Pasquino (eds.), Torino, UTET. 1984, Il futuro della democrazia, Torino, Einaudi. Bogdanor, V. și Butler
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Les partis politiques, Paris, Colin; trad. it. I partiti politici, Milano, Comunità, 1961. 1978, L'échec au Roi, Paris, Albin Michel. 1980, "A new political system model: Semi-presidential government", în European Journal of Political Research, VIII (2). Elster, J., 1998, Deliberative Democracy, Cambridge, Cambridge University Press. Ersson, S. și J.E. Lane, 1983, "Political stability in European democracies", în European Journal of Political Research, XI. Etzioni-Halevy, E., 1993, The Elite Connection. Problems and Potential of Western Democracy, Cambridge, Polity Press. Eulau, H.
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Laterza. Meny, Y. și Surel, Y. (eds.), 2002, Democracies and the Populist Challenge, London, Palgrave. Merkel, W. și Croissant, A., 2000, "Formal Institutions and Informal Rules of Defective Democracies", în Central European Political Science Review, 1 (2). Miller, D., 1993, "Deliberative Democracy and Social Choice", în D. Held, Prospects for Democracy, Cambridge, Polity Press. Moore, B. JR., 1966, Social Origins of Dictatorship and Democracy, Boston, Beacon Press; trad. it. Le origini sociali della dittatura e della democrazia, Torino, Einaudi, 1969. Morlino
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
States and Social Evolutions: A Comparative Analysis of France, Russia and China, Cambridge, Cambridge University Press. Smith, T., 1978, "A comparative study of French and British decolonization", în Comparative Society and History, 20, pp. 70-102. Steiner, J. et al., 2004, Deliberative Politics in Action. A Crossnational Study of Parliamentary Debates, Cambridge, Cambridge University Press. Stepan, A., 1971, The Military în Politics, Princeton, N.J., Princeton University Press. 1978, The State and Society. Peru in Comparative Perspective, Princeton, N.J., Princeton University Press. 1986
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dorea să abolească sau cel puțin să reducă serios importanța statului și să se bazeze doar pe piețe. Aceste perceperi ale politicii și ale statului au dus, de asemenea, la concepte diferite referitoare la democrație. Noua stângă pleda pentru democrația "deliberativă" în care cetățenii erau definiți, în sens republican, drept cei care participau la res publica. Pentru noua dreaptă, democrația se baza pe noțiunea de cetățean în calitate de consumator, făcând alegeri într-o situație de tip piață. După cum vom vedea, filosofia și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
alte criterii, nu doar acelea ale descoperirii referentului, ci ale retoricii sale, ale construcției mesajului, îmbinării cu imaginea etc.). Dacă punem în relație tripartiția genurilor retorice cu discursul de tip publicitar, se observă că acesta este "un amestec subtil de deliberativ și epidictic"363, în sensul în care epidicticul este legat de limbaj, de consolidarea adeziunii la un set de valori, în timp ce deliberativul este legat de partea argumentativă a textului publicitar. Elogierea produselor prin procedeul amplificării (în epidictic) se combină astfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
relație tripartiția genurilor retorice cu discursul de tip publicitar, se observă că acesta este "un amestec subtil de deliberativ și epidictic"363, în sensul în care epidicticul este legat de limbaj, de consolidarea adeziunii la un set de valori, în timp ce deliberativul este legat de partea argumentativă a textului publicitar. Elogierea produselor prin procedeul amplificării (în epidictic) se combină astfel cu sfatul și îndemnul de a le cumpăra, pe baza procedeului sugerării/demostrării a ceea ce este util sau bun pentru cumpărător (în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este legat de partea argumentativă a textului publicitar. Elogierea produselor prin procedeul amplificării (în epidictic) se combină astfel cu sfatul și îndemnul de a le cumpăra, pe baza procedeului sugerării/demostrării a ceea ce este util sau bun pentru cumpărător (în deliberativ). Dar transformarea publicității însăși în obiect de consum s-a soldat uneori cu o deviere de la obiectivul adeziunii la adevărul discursului către o receptare predominant estetică, ce îi conferă discursului publicitar un caracter "gratuit". În acest sens, de pildă, Leo
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Până în anul 1925 administrațiile orășenești au funcționat în baza legii de organizare a comunelor urbane din 13 iulie 1894 - legea a suferit unele modificări în anii 1902, 1903 și 1905. Legea din anul 1894 a păstrat atribuțiile executive (primarulă și deliberative ale consiliilor comunale introduse încă din timpul lui Al. I. Cuza. Singura modificare a vizat creșterea numărului consilierilor locali, de la nou) la unsprezece. În calitatea sa de șef al administrației locale și de reprezentant al statului în comună, primarul (președintele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administrației locale, își exercita obligațiile ce-i reveneau din calitățile de ofițer de poliție judiciară și ofițer de stare civilă, administra proprietățile și stabilimentele comunale, răspundea de întocmirea bugetului, controla aparatul administrativ, se îngrijea de aprovizionarea localității ș.a. Având competențe deliberative și funcții reprezentative, consiliul comunal „era exponentul intereselor comune și putea elabora acte executorii, fără o prealabilă aprobare, în problemele ce cădeau în competența sa”. Consilierii aveau un mandat de patru ani și erau aleși prin vot - până în noiembrie 1918
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în proiectare, execuție și întreținere. ... (4) Programele anuale vor viza corelarea cu termenele de punere în funcțiune a obiectivelor promovate prin procedurile de achiziție publică și a cuantumului posibil de asigurat în finanțarea execuției acestora. ... (5) Consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, răspund de realizarea prevederilor Programului în interesul colectivității locale respective. ... (6) Consiliile județene, în baza atribuțiilor lor, sprijină și coordonează activitatea consiliilor locale în fundamentarea proiectelor, asigură asistența juridică și tehnică de specialitate necesară și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191716_a_193045]
-
în proiectare, execuție și întreținere. ... (4) Programele anuale vor viza corelarea cu termenele de punere în funcțiune a obiectivelor promovate prin procedurile de achiziție publică și a cuantumului posibil de asigurat în finanțarea execuției acestora. ... (5) Consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, răspund de realizarea prevederilor Programului în interesul colectivității locale respective. ... (6) Consiliile județene, în baza atribuțiilor lor, sprijină și coordonează activitatea consiliilor locale în fundamentarea proiectelor, asigură asistența juridică și tehnică de specialitate necesară și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191715_a_193044]