5,900 matches
-
scrise cu același număr de cifre , dar întâmpină greutăți la numerele cu număr diferit de cifre; -compară corect doar jumătate din perechile de numere date; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare dar omite 1-2 numere; -scrie numerele în ordine crescătoare dar numerele descrescătoare cu omisiuni; Conținutul probei Item 1: Scrie cu cifre arabe numerele: a) de la 9997 998 la 998 002; b) de la 900 001 la 899 997. Item 2:a
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
număr diferit de cifre; -compară corect doar jumătate din perechile de numere date; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare dar omite 1-2 numere; -scrie numerele în ordine crescătoare dar numerele descrescătoare cu omisiuni; Conținutul probei Item 1: Scrie cu cifre arabe numerele: a) de la 9997 998 la 998 002; b) de la 900 001 la 899 997. Item 2:a) Scrie cu litere numerele mai mici decât 849 999, dar cel mult
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
434 25 434 484 1 230 725 434 725 424 25 400 9 876 43 225 434 4 525 534 19 25 150 24 156 654 804 232 654 804 231. Item 7. Ordonează crescător numerele formate pe orizontală și descrescător numerele formate pe verticală: Din analiza rezultatelor obținute de elevi la proba de evaluare sumativă a unității de învățare menționare, am constatat că un număr de X elevi au obținut calificativul foarte bine, X elevi au obținut calificativul bine iar
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
bine iar X elevi calificativul suficient. Măsurile de recuperare care au fost propuse: pentru elevii care au obținut calificative de suficient și insuficient la unii itemi din cadrul probei de evaluare. Am propus un set de exerciții de numărare crescător si descrescător(în fiecare oră), exerciții de formare a numerelor folosind numărătoarea pozițională, cu verbalizarea și argumentarea modului de lucru, activități independente de folosire a tablei magnetice, intensificat lucrului cu materiale concrete, exerciții de utilizare a axei numerelor pentru a ușura compararea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Sociologie du travail, nr. 3, 1993, p. 298. 417 Dominique Lorrain, "France: le changement silencieux", Dominique Lorrain, Gerry Stoker, La privatisation des services urbains en Europe, Paris, La Découverte, 1995, p. 115. 418 În 1989, existau 6 companii (în ordinea descrescătoare a importanței): Bouygues, Société générale d'entreprise, Lyonnaise des eaux/ Dumez, SAE, Spie Batignolles, Fougerolle. Vezi Élisabeth Campagnac, "L'implication des grands groupes BTP dans la production urbaine", Jean-Claude Driant, Habitat et villes: l'avenir en jeu, Paris, L'Harmattan
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și 74% din consumul global (care a reprezentat, tot ca medie anuală, 224,5 milioane de hl pentru anii 1992-1994 și încă 222 milioane de hl în cursul campaniei viticole din 1994/1995).136 Celelalte regiuni producătoare sunt, în ordine descrescătoare, Statele Unite ale Americii, fosta Uniune Sovietică, Argentina, țările din Europa de Est (Bulgaria, Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Cehia și Slovacia)137 și Africa de Sud138. I. Vinul din cele două Lumi Pentru cele două Americi, media producției de vin a anilor 1992-1994
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
valorile obținute astfel sunt apoi însumate, rezultatul reprezentând punctajul total. 4.2.3. Interpretarea rezultatelor În urma aplicării algoritmului propus, fiecărei alternative i se asociază un punctaj total. Pe baza acestui punctaj se realizează o ierarhizare a tehnicilor analizate, în ordinea descrescătoare a punctajelor totale obținute de fiecare tehnică. În conformitate cu modul în care a fost conceput algoritmul de calcul, este considerată ca fiind optimă, tehnica ce are cel mai mare punctaj total. Scopul acestei scheme este de a analiza mai multe tehnici
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
dezvoltat formatul de raportare „R EcoEconomic MCA” (element constitutiv al bazei de date de tip Reports), care prezintă ierarhizarea tehnologiilor pe baza punctajului total rezultat pentru fiecare tehnologie în urma aplicării schemei de analiză integrată. În consecință, în raport sunt ordonate în sens descrescător al punctajului toate tehnologiile evaluate, indicatorii utilizați, cu ponderile aferente și scorurile obținute. Selectarea modului de vizualizare a formularelor - aspect cosmetizat cu afișaj individual „Single Form”, cosmetizat cu afișarea unor înregistrări multiple „Continuous Form”, respectiv afișare ca listă de date
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cu ponderea indicatorului respectiv. Valorile obținute astfel sunt apoi însumate, rezultatul reprezentând punctajul total. Așadar, în urma aplicării algoritmului propus, fiecărei alternative i se asociază un punctaj total. Pe baza acestui punctaj se realizează o ierarhizare a alternativelor analizate, în ordinea descrescătoare a scorurilor totale obținute de fiecare alternativă. În conformitate cu modul în care a fost gândit algoritmul de calcul, alternativa optimă este considerată ca fiind alternativa cu cel mai mare punctaj total. Obiectivul acestei scheme este de a analiza mai multe tehnici
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
județul - fenomene speciale (polei, ceața, viscol, vijelie) DN ... km ... km ... localitatea, județul - vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceață, viscol, ninsoare abundență, vijelie etc.) DN ... km ... km ... localitatea, județul - temperaturi atmosferice din principalele localități, în ordinea descrescătoare. 8. Alte aspecte de menționat .............................................. . Ofițer de serviciu, -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177957_a_179286]
-
județul - fenomene speciale (polei, ceața, viscol, vijelie) DN ... km ... km ... localitatea, județul - vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceață, viscol, ninsoare abundență, vijelie etc.) DN ... km ... km ... localitatea, județul - temperaturi atmosferice din principalele localități, în ordinea descrescătoare. 8. Alte aspecte de menționat .............................................. . Ofițer de serviciu, -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177956_a_179285]
-
de execuție; ... b) minimum 70 de puncte, în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere. ... Articolul 62 (1) Punctajul final se calculează prin însumarea punctajelor obținute la proba scrisă și interviu. ... (2) Punctajele finale ale concursului, în ordine descrescătoare, vor fi înscrise într-un centralizator nominal, în care se va menționa pentru fiecare candidat punctajul obținut la fiecare dintre probele concursului. Centralizatorul nominal se semnează pe fiecare pagină de fiecare dintre membrii comisiei de concurs. ... (3) Comunicarea rezultatelor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207064_a_208393]
-
reluarea selecției precedente printr-un algoritm mai fin (mai subtil) care include printre criteriile de alegere intensitatea, masa și raritatea picului, afectând un indice de identitate de la 0 la 1000 fiecărui spectru, prin aceasta realizându-se o clasare prin similaritatea descrescătoare; trebuie precizat faptul că există numeroși algoritmi de cercetare, iar prin modificarea criteriilor de alegere se poate reduce cercetarea prin verificarea și alegerea între diverse clasamente. Cea mai importantă spectrotecă de masă este aceea a NIST (National Institut of Standards
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
informațiile conținute în tabelul de date sunt combinate liniar în axele factoriale, reprezentând inerția sau varianța explicată. Interpretarea axelor se poate face și în corelație cu variabilele inițiale. ACP construiește un sistem de axe factoriale care sunt clasate în ordine descrescătoare în funcție de puterea lor discriminatorie, primul ax factorial evidențiind tendința dominantă caracteristică fenomenului analizat. Acesta corespunde dreptei celei mai apropiate de toate punctele norului prin care sunt reprezentate unitățile statistice. Primele axe factoriale diferențiază mai mult indivizii între ei, ceea ce înseamnă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de regiunile NV și NE. Cei mai puțini medici lucrează în regiunile SV, SE și S, de unde și numărul mare de populație ce revine unui medic. Corelând toți indicatorii analizați referitori la infrastructura sanitară, regiunile se pot grupa, în ordine descrescătoare, după gradul de dezvoltare în acest sens. astfel: 4.2.5 Disparități sociale Aspectele sociale dintr-o entitate au o influență importantă asupra calității entității respective. Pentru a analiza decalajele sociale dintre regiuni, lucrarea de față surprinde atât aspecte privind
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Opinii privind pilulele contraceptive 6.2. Utilizarea trecută și curentă a contraceptivelor experiență și satisfacție Dintre respondenții noștri, 75,6% au declarat că au folosit în trecut sau că folosesc în prezent mijloace de contracepție. Tabelul 52 cuprinde în ordine descrescătoare mijloacele de contracepție folosite în trecut și în prezent. Mijloace de contracepție folosite Procent Prezervativul 41,4 Pilulele contraceptive 22,4 Calendarul 16,5 Coitul întrerupt 10,6 Dispozitivele intrauterine 5,1 Spermicidele 1,7 Contracepția de urgență 0,9
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Comparând mediile între utilizarea curentă și trecută a contraceptivelor se evidențiază scăderea în prezent de 3 ori a folosirii calendarului și la jumătate a coitului întrerupt. Gradul de satisfacție pentru primele cinci mijloace de contracepție utilizate este prezentat în ordine descrescătoare în Tabelul 55. Procedând la aplicarea testului 2, s-au remarcat diferențe semnificative statistic pe grupe de vârstă privind utilizarea curentă a metodelor contraceptive (p < 0,01) (Tabelul 56). Pe ansamblul eșantionului nostru, distribuția celor care Mijloace de contracepție folosite
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
10% din numărul de consultații recomandate. Evaluarea statistică a indicelui Kotelchuck pentru prima sarcină pe localități, prin testul Pearson 2, indică diferențe semnificative (p = 0,000 < 0,05) (Tabelul 103): * Proporția indicilor bun și foarte bun a fost în ordine descrescătoare următoarea: Baia Mare (37,6%), Timișoara, București, Iași, Târgu-Mureș, Constanța, Craiova (19,4%); * din toate femeile care au înregistrat indicii intermediar și inadecvat, cele mai multe au fost din Târgu-Mureș (37,6%); * din toate femeile cu indice foarte bun, care au născut sau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
lateral, de pe care s-au adăugat diverse subunități ale gramului, iar a treia și a patra zecimală se citesc pe scala gradată a balanței; se închide balanța, se ia obiectul de cântărit de pe taler și se descarcă balanța în ordinea descrescătoare a maselor adăugate. La sfârșitul cântăririlor se verifică din nou punctul zero. Balanța analitică electronică Este un aparat modern, mai ușor de utilizat, care dispune de afișaj electronic și de posibilitatea de a efectua automat tara unui obiect pentru a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
este prescurtarea de la cuvintele potențial de Hidrogen. Aceasta este o scală folosită la măsurarea acidității sau a alcalinității unei soluții. Scala pH foloseste o arie cuprinsă între 0 si 14 unități, 7 fiind punctul neutru. Numerele începând de la 7 și descrescătoare spre 0 indică aciditate. Iar numerele crescătoare de la 7 la 14 indică alcalinitate. Astfel scala pH împarte acizii de baze. Determinarea pH-ului se face prin metode colorimetrice (comparative), potențiometrice (electrometrice) și spectrofotometrice. Metode potențiometrice de determinare a pH-ului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
oficiale cu privire la traficul de droguri) despre problematica drogurilor. Datele prezentate au caracter orientativ, fiind necesare alte cercetări - analize, surse de informații - despre fenomenul consumului de droguri din România. Evoluția consumului de droguri În rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume substanțe stupefiante a scăzut din 2000, când era În jur de 10,85%, la 8,98% În 2002. Explicația tendinței descrescătoare a consumului de droguri poate fi regăsită
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume substanțe stupefiante a scăzut din 2000, când era În jur de 10,85%, la 8,98% În 2002. Explicația tendinței descrescătoare a consumului de droguri poate fi regăsită În faptul că Începând cu anul 1999 există o implicare evidentă a autorităților statului cu privire la problematica consumului de droguri. În 1999 a fost Înființată Comisia Interministerială Antidrog, iar În anii următori au avut
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cazul dependenților, este heroina, fapt consemnat și În raportul EMCDDA, 2002. Tendința de creștere a numărului consumatorilor de droguri identificată de datele oficiale prezentate mai sus este confirmată și de rezultatele cercetărilor cantitative realizate pe teritoriul României. Raportată la tendința descrescătoare, specifică consumului experimental, recreațional, tendința crescătoare a dependenților de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ultimii ani, când România a devenit o țară producătoare, consumatoare și de trafic al drogurilor și acțiunile specifice de combatere a criminalității legate de fenomenul narcomaniei au fost tot mai vizibile. Incidența consumului de droguri În România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare, În ultimii ani (2000-2002), În rândul consumatorilor experimentali, recreaționali, Însă, pe de altă parte, se prefigurează o tendință de creștere a consumatorilor problematici (dependenți). Structura de prevenire a consumului de droguri din România, aflată În plin proces de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]