6,141 matches
-
Nu știu, sunt complet amețită și descurajată. Țineam atât la cartea aceasta! Aștept un răspuns fulger din partea dv. domnule Dimitriu, și aș dori tare mult să vă văd. Cum Îmi va parveni manuscrisul, este iarăși o preocupare . V-am plictisit destul cu această scrisoare. Pe curând, Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”14.3.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> În ziua de 28 martie sunteți programat să vorbiți la studioul de muzicologie Edgar Istrati. Telefonați. Ella Istratty
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să protejeze de apă ce s-ar fi Împrăștiat din baie, pe jos, și s-a izbit puternic la cap de chiuvetă. Și chiar după această lovitură a avut puterea să ne cheme la telefon și să ne spună cu destul calm, cele Întâmplate. A mai făcut după aceea imprudența de a ieși În oraș, În loc să stea Întinsă În pat, ceea ce i-a agravat situația. A doua zi - după ce seara ne dusesem să vedem În ce stare este, am internat-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să văd lipsa atâtor cunoscuți! Gândul meu i-ar chema alături de noi, dar cum să mai vie?! Voi Încerca să vin cu trenul, dacă nu se va putea altfel. Eleva mea (fostă) n-a renunțat la promisiune, dacă vor găsi destul timp (...). M-am plimbat alaltăieri, la Malnaș și lacul Sf. Ana. A fost un drum minunat de frumos, nu atât de lung ca până la Fălticeni. Lumea deja e plecată din stațiuni climaterice, i-a speriat frigul și ploaia. Peisajul, tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
v-am așezat deja lângă inimă. Am citit cu plăcere și interes „Orașul muzelor” (nu În Întregime, din cauza vremii mereu posomorâte, care mă Împiedică aproape total de la această plăcută Îndeletnicire, datorită acuității vizuale extrem de scăzute) și am răsfoit, doar, „Lovineștii” - destul ca să mă conving de calitățile dv. de cercetător hăruit, dublat de istoricul literar. Felicitări! Studiul din Anuarul Muzeului Suceava a fost o revelație: ați creionat cel mai bine până acum figura lui Gheorghe Fira, În special pe linia activității sale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
același lucru, dar din cauza războiului nu s-a mai făcut nimic. Și acum să vă răspund la cele solicitate de Dv. Despre familia de artiști ai mamei mele, precum și despre activitatea artistică a mamei și bunicului meu, veți putea găsi destul material În volumele de amintiri din teatru sau În evocarea vieții și activității artistice a unor mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare a Sucevei. Liceul mi-a cerut articole pentru un Anuar festiv, d. Havriș idem . Am material și nu știu, cui să-l trimit. Dl. Havriș nu lucrează de acord cu Liceul? Am destul material și dacă apar două publicații diferite , dar cu acelaș prilej - pot trimite la ambele (...). Aștept hotărârea Dv. (...). Am la mine și contribuția avocatului I. Bacalu (...) pe care o voi trimite Împreună cu a mea. Cred că ar fi indicat, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din țările baltice, pe care-i descoperi destul de greu printre occidentali. Sunt grizonați și vorbesc tare, se recomandă (ruși, armeni, gruzini, belaruși, ucraineni, azerbaidjeni), dar nu rețin pe nimeni. Răspund monosilabic la întrebările lor și, treptat, se retrag. Vom avea destul timp să ne cunoaștem... Adevărul e că „intru” destul de greu în asemenea festivități zgomotoase, iar astăzi sunt și foarte obosit. În ultimele două zile și două nopți am dormit puțin... Voi afla abia a doua zi că la partea oficială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Editura Literatura artistică să fac un stagiu la Institutul de perfecționare pentru edituri și comerțul cu cărți. Și, întrucât „cursurile” s-au dovedit plicticoase și depășite de timp - „afară” perestroika lui Gorbaciov demola toate clișeele și tabuurile -, mi-am rezervat destul timp să cunosc orașul, să merg la spectacole de teatru, între care celebrul Yunona i Avosi de la Teatrul Lenkom. Am văzut atunci și spectacolul „disident” după o piesă de Ion Druță, Mârțoaga, montat la Teatrul de Satiră. Biletul la spectacol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
e o opțiune de viață, o opțiune a libertății pe care mi-o asum. Altcineva, care dorește să aibă o viață mai sigură, fără incertitudini, merge pe altă cale. Cel care se decide pentru o viață academică nu mai are destul timp pentru scris. Părerea mea despre munca de scriitor este că nu se poate face în timpul liber. Există și asemenea cazuri, însă eu n-aș putea, nu pot să fac un serviciu anume până la ora cutare, după care să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
studiat dreptul. În ce măsură te ajută calificarea de jurist în activitatea ta literară? - Am studiat dreptul la Universitatea din Islanda, timp de patru ani. Asta mi-a cerut lecturi întinse, însă mai degrabă lucruri anoste. În orice caz, mi-am făcut destul timp să merg din când în când la bibliotecă pentru a citi cărțile recomandate studenților de la Litere. Hotărâsem, încă de la vârsta de 15 ani, să devin scriitor. Am considerat mereu că studiile juridice îmi vor oferi suportul material necesar existenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Unul roagă pe cellalt să-i cânte ceva ca să-l facă să plângă.. Cellalt se înduplică și-l întreabă dacă vrea să-i cânte despre caielele dela potcoavă. Da! Atunci începe: Caiele de potcoavă, de potcoavă... Cellalt: Ah, ah ah! destul... destul! Mai tare nu pot plânge, îmi face rău! "Harmoșca" Un tip plin de maximele amare ale lui La Rochefoucauld. Le citează ori le parafrazează necontenit cu răceală în fața ticăloșiei omenești. Această cărticică este evanghelia lui: cu ea poate străbate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adunările țărănești va fi abuzul administrativ. Țăranii vor avea prilej aici să-și arate nemulțumirile. Ce trebuie să se facă. Pentru a putea avea cercuri culturale, trebuie să ai întăiu pe preoți și pe învățători. Ca să-i ai, nu e destul. Trebuie să fie în măsură să facă ceva. Pentru aceasta ei singuri au nevoie în primul rând de lămuriri și îndrumări. Atunci de la sine se cere o publicație periodică care să fie izvorul pentru toți conferențiarii. Chiar înainte de a începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt cu totul altfel decât artiștii de rând. Dar iarăși nu înțeleg de ce acești anormali, de eri până azi, apar în număr așa de impozant. Anormalii sunt excepții prin definiție, totuși poezia nouă e servită de o legiune numeroasă. E destul să-ți vie așa, un capriciu, c-ai devenit normal. După cât știu eu, un poet e ceva unic chiar când vorbește ca să fie înțeles. Acești de azi sunt toți la fel, după o rețetă. Deci nu-i anormalitate, ci epidemie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și buzele în colb. Hafiz ar fi spunând că beția e maică a stricăciunilor; aceeași maică a stricăciunilor, însă, are o sărutare mai dulce decât o fecioară. Mare ticăloșie a mai ieșit pe lume, cașicum nu ne-ar fi fost destul vinul. A ieșit pe lume băutura blăstămată a cafelei așa și pe dincolo... Tuturor sultanilor le plăceau ceasornicile mecanice pe care le scorniseră apusenii și mai ales maurii din Gramà. Stratonic povestește lui Ionuț despre încăperile saraiului și despre grădina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu are temelie de fapte, ci se bazează pe aprecieri personale. S-a constituit o comisie care apreciază cât mai bine omenește. Altă comisie nu poate aprecia decât în același chip, comițând eventual aceleași greșeli (dacă greșeli sunt). Așa că e destul o comisie. Dacă e vorba ca supra-comisia să fie de altfel de oameni decât scriitorii atunci cu atât mai puțin ar avea rost. Mai spune d. V. că ar fi trebuit să fie discutată și elaborată legea de S.S.R. care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
drept colonel pe șeful muzicii regimentului." *1 Orice pamfletar sfârșește ca prizonier al frazelor sale. *1 Ura e o formă a suferinții. *1 Gravă slăbiciune spirituală e să vezi într-un anumit chip, pentru că vrai să fie așa. Nu e destul să faci declarații de dragoste adevărului; ci trebuie să-l proclami și să și lupți pentru el. Sunt încăpățânați care își opresc ceasul la un moment dat, și nici nu mai știu, nici nu mai vor să urmărească orele progresului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceva creației prime. Marți, 25 mai. Am vizitat una din uzinele Stalingradului, ca să ne dăm sama de opera culturală pe care regimul nou a statornicit-o în lumea muncitorească. Aici am adaos o serie de informații cu caracter statistic. E destul să arăt că o uzină de aproximativ 15.000 de lucrători are un palat splendid al culturii, unde am văzut un teatru de 850 de locuri c-o sală de spectacol admirabilă prin simplicitatea liniilor ei, artistic decorată, cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Février. Isprăvit capitolul cu cântecul Mioarei 28 Février. Nătângului nu-i este de învățătură și vrea să arate ce știe el. Leneșul e tovarăș cu cel ce strică. Cel care n-a secerat să nu dea sfaturi secerătorului. Nu e destul să faci declarație de dragoste adevărului, ci să și lupți pentru el. Orice s-ar întâmpla, fii om al dreptății și progresului. Nu înrudirea de sânge și nașterea leagă pe oameni, ci aspirațiile comune cătră progresul omenirii întregi. Scriitorule, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
facă pace cu voi”. Scriindu-le brașovenilor, Țepeluș le arăta că Ștefan n-a vrut să trăiască în relații bune cu Radu cel Frumos, nici cu Basarab cel Bătrân (Laiotă) și „Nu știu cine poate trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și i-am întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multe opinii, pe care le enumeră Ion Donat în cartea sa. Dimitrie Cantemir, care scrie primul despre domeniul domnesc din Moldova, considera că “toată Moldova de odinioară... a fost patrimoniul unui singur domn și letopisețele și actele vechilor domni arată destul și prea destul.” Dragoș vodă și urmașii săi i-au împroprietărit pe boierii care au strălucit prin faptele lor, cu domenii, pe care, uneori, domnii le puteau lua înapoi, dar, până la urmă, domnii le-au restituit moșiile urmașilor acelor boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care le enumeră Ion Donat în cartea sa. Dimitrie Cantemir, care scrie primul despre domeniul domnesc din Moldova, considera că “toată Moldova de odinioară... a fost patrimoniul unui singur domn și letopisețele și actele vechilor domni arată destul și prea destul.” Dragoș vodă și urmașii săi i-au împroprietărit pe boierii care au strălucit prin faptele lor, cu domenii, pe care, uneori, domnii le puteau lua înapoi, dar, până la urmă, domnii le-au restituit moșiile urmașilor acelor boieri. Așadar, domnul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gard bine făcut, spre deosebire de curțile sătenilor, niște curți prăpădite cu garduri din mărăcini. La 18 februarie 1445, îi era întărit logofătului Mihul satul Ciumălești „să își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când Mihul cumpăra mai multe sate, avusese destul timp ca să ridice o curte cât de cât întărită. Dar, iată că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei, nu avea o curte întărită a lui. Normal era să moștenească una în satul Buciumeni, satul de baștină al familiei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
șampoane și altele asemănătoare. în zare, observ niște mori eoliene ce se rotesc încet, încet, iar între elice un bec luminează puternic și intermitent, ca și becurile de pe aripile avioanelor. Așa se mai scurge încă o zi a pelerinajului meu, destul de lejeră, liniștită, fără nimic senzațional. Sau poate a fost, pe drum am discutat mult cu un pelerin despre relația noastră cu Dumnezeu, despre modul cum Dumnezeu ni se manifestă ca Persoană, ce fel de credință avem, unde putem vedea prezența
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
-o. În fine, cazul cel mai caracteristic este cazul lui Mihai Viteazul. Și el a fost învins, și el a fost omorât, dar a știut pentru o clipă să întrupească visul secular al neamului, unirea tuturor românilor. Și a fost destul, nu numai ca el să rămână de-a lungul veacurilor eroul legendar și slăvit, dar pentru ca și noi, astăzi să întemeiem pe faptele lui revendicările acestui neam.” [...] 4 M. S. Sazonov, ministrul de Externe al Imperiului rus, despre partajul posesiunilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lungi, cu cărți și manuscrise, cu țigări și cafea..., însă, până una-alta, sunt constrâns să mă trezesc la ora la care, dacă ar fi după mine, m-aș duce să mă culc. Cu ani în urmă, nu am avut destul curaj să renunț la munca pe care o fac pentru subzistență și să trăiesc ca un om liber, numai pentru scris, cu riscul asumat de a da colțul rapid. Cât despre scris atât de puțin și de greu, în ultimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]