14,680 matches
-
celei de a treia specii, distingând aici două proceduri care n-ar trebui confundate: interviul și ancheta. În rezumat, susținem că științele socioumane se folosesc, în principal, de cincimetode fundamentale prin care se poate realiza investigarea directă a universului empiric: • experimentul • observația (propriu-zisă) • analiza documentelor • interviul • ancheta, ultimele patru fiind, cum am spus, variante ale observației, dar care, datorită diferențelor mari dintre ele, pot fi considerate metode de sine stătătoare. Probabil că această propunere de clasificare a metodelor într-un sistem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o discuție chiar sumară cu privire la sfera și conținutul științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să precizăm că metodele respective suntspecifice nu doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală, observația participativă și interviul intensiv; în istorie, analiza documentelor și a urmelor(arheologie); în sociologie, ancheta și interviul, dar din ce în ce mai mult și observația. 2. Metodele enumerate de noi sunt, așa cum am
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu privire la sfera și conținutul științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să precizăm că metodele respective suntspecifice nu doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală, observația participativă și interviul intensiv; în istorie, analiza documentelor și a urmelor(arheologie); în sociologie, ancheta și interviul, dar din ce în ce mai mult și observația. 2. Metodele enumerate de noi sunt, așa cum am afirmat, „de investigare a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
universului empiric”, mai precis, de culegere a datelor. O serie de alte metode, pe care le-am putea numi „complexe” sau „sintetice”, cum ar fi studiul de caz, analiza de rețea, metoda sociometrică, metoda monografică etc., se bazează inevitabil pe experiment, observație, analiza documentelor, interviu sau anchetă - pe una dintre ele sau pe combinarea mai multora (cum e studiul de caz sau metoda monografică). Specificul acestor metode complexe rezultă însă nu doar din faptul că îmbină mai multe metode sau instrumente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a înțelesurilor comune la subiecți, și necesitatea, cu avantajele ei, de a construi chestionare într-un timp relativ scurt, în funcție de nevoi și populații specifice. Este îndeobște cazul sondajelor de opinie politică. Încercând o concluzie, întrucât testul se folosește și în cadrul experimentului, iar pe de altă parte folosește procedee riguroase de grupare și ierarhizare a itemilor, la rigoare, el poate fi privit ca o metodă de sine stătătoare de culegere a datelor, dar probabil e mai rezonabil a fi considerat, în funcție de situație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a itemilor, la rigoare, el poate fi privit ca o metodă de sine stătătoare de culegere a datelor, dar probabil e mai rezonabil a fi considerat, în funcție de situație, fie o metodă complexă, fie, cel mai adesea, un instrument. 4. În afară de experiment și anchetă - care, în forma lor pură, sunt doar cantitative (structurate) -, celelalte trei metode (observația, analiza documentelor și interviul) au atât variante cantitative, cât și calitative. Mai mult, în forme spontane, dar nu neapărat ineficiente, ele sunt din plin utilizate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se pare că e bine să și le exprime. Răspunsul „nu știu” oferă o portiță de scăpare facilă în fața obligației morale de a da un răspuns întrebării adresate, atunci când subiectul are motive să nu-și etaleze opinia reală în fața anchetatorului. Experimentele metodologice arată că distribuția răspunsurilor variază semnificativ în funcție de decizia de a folosi sau nu varianta mijlocie sau varianta „nu știu”. În general, omiterea variantei „nu știu” are drept consecință creșterea numărului nonrăspunsurilor, precum și al celor care aleg varianta de mijloc
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că un același răspuns ajunge să fie înregistrat diferit deoperatori diferiți, fiecare dintre ei reținând ceea ce filtrează prin propriul sistem de valori, anticipații și așteptări. e. Evitarea erorilor generate de operațiile de postcodificare. Despre dificultățileacestei operații ne previne un cunoscut experiment al lui Durbin și Stuart, relatat în detaliu de Moser (1967, pp. 388-393) în excelenta sa lucrare, tradusă și în românește, în anii de reviriment ai sociologiei noastre, carte ce ar merita astăzi o reeditare. Unui număr de opt codificatori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vârstă, ocupație, școlaritate etc., și care, prin tradiție, încheie chestionarele. O altă categorie de probleme este legată decontaminarea răspunsurilor la o întrebare ce urmează, în chestionar, după o alta referitoare la același subiect sau la unul apropiat. Numeroase exemple de experimente metodologice au evidențiat asemenea efecte de contaminare, în majoritatea cazurilor benigne, pentru că sunt întâmplătoare, dar și altele prin care se poate demonstra cum, în urma unei succesiuni de întrebări, se ajunge la influențarea subiecților în a exprima o opinie dorită. De
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schemei (categoriei) de bibliotecară (ochelari, de exemplu), cât și celei de chelneriță (preocupată de mâncăruri și dulciuri). Subiecții și-au amintit detalii mult mai multe și mai exacte care erau consonante cu schema (categoria) indicată de cercetător, atât imediat după experiment, cât și o săptămână mai târziu. 6.4. Procesarea și interpretarea informațieitc "6.4. Procesarea și interpretarea informației" Nu numai la nivelul memoriei intervin o serie de distorsiuni - legate, în principal, de caracterul ei selectiv -, ci și la cel al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ar fi de notat în acest sens că teoria consistenței cognitive, cu diversele ei variante (teoria sistemului de atitudini echilibrat, teoria congruenței, teoria disonanței cognitive), a fost elaborată și dezvoltată într-un anumit context cultural (SUA) și, mai ales, că experimentele de laborator ce o susțin s-au întreprins aproape exclusiv în rândul studenților - care, prin selecție și activitate, sunt înclinați spre gândire logică, consonanță cognitivă - și nu știm cu siguranță dacă nevoia rezolvării contradicțiilor dintre cunoștințe și/sau opinii este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă presupunem că, pe măsură ce obținem câte o nouă valoare medie pe eșantion, o introducem în calculul mediei mediilor deja obținute, valorile rezultate din acest calcul vor fi tot mai aproape de valoarea medie (vor tinde spre această valoare, cum spun matematicienii). Experimentul nostru este similar unei trageri la țintă. Punctul ce se urmărește a fi lovit este valoarea . Fiecare eșantion este similar unei trageri al cărei rezultat este . Prima propoziție exprimă faptul că aceste lovituri se împrăștie în jurul valorii „ochite”. Propoziția B
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
finalitate un scop practic (un beneficiar acțional), funcția lor de cunoaștere de tip fundamental-academic nu trebuie neglijată. În primul rând, pentru că o parte dintre ele au expres acest scop și, în plus, așa cum s-a văzut, prin design apropiat de experiment sau prin controlul variabilelor într-o prelucrare statistică mai avansată, chiar și sondajele aparent banale și nesofisticate conduc sau ajută la înțelegerea și explicarea unor fenomene sociale. Cu alte cuvinte, inclusiv atunci când sunt realizate din rațiuni nonacademice, anchetele pot fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cum ar fi selecția naturală). În ultimele decade s-au realizat foarte multe descoperiri privind mecanismele evoluției. Aceste realizări au fost posibile datorită progreselor rapide în dezvoltarea instrumentelor de cercetare, datorită aplicării riguroase a metodei științifice și mai ales datorită experimentelor cu organisme cu viață foarte scurtă (bacterii, musculițe de oțet), care se reproduc rapid, permițând astfel obținerea unui număr foarte mare de generații pe termen scurt. Datorită acestor realizări, se știe acum că selecția naturală este doar unul dintre procesele
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mai mică, cu atât este mai susceptibilă la modificări genetice aleatoriu. Aceste schimbări de natură stocastică ale frecvențelor alelice sunt reunite sub conceptul de drift genetic. În aproape toate cursurile de evoluționism, efectul driftului genetic este de obicei ilustrat prin experimentul de aruncare a monedei. Șansele să apară cap la prima aruncare sunt de 50%, pentru că moneda are doar două fețe, cap și pajură. Dacă se aruncă moneda de 10 ori, capul poate sau nu să apară de cinci ori. Cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1996) a analizat fenomenul roatei dințate a lui Muller la mai multe specii cu reproducere asexuată, ajungând la concluzia că singura cale de eliminare a unei mutații dezadaptative într-o linie de indivizi cu reproducere asexuată este extincția liniei respective. Experimentele pe linii de microorganisme capabile de ambele tipuri de reproducere (vezi Moran, 1996), în care linii de indivizi au fost forțate să se reproducă doar asexuat de-a lungul mai multor generații, au dus la un declin accelerat al capacității
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
forțate să se reproducă doar asexuat de-a lungul mai multor generații, au dus la un declin accelerat al capacității de supraviețuire a descendenților acestora, ajungându-se la extincția liniilor respective. Analiza genetică a microorganismelor din generațiile rezultate în aceste experimente a dovedit acumularea treptată de alele mutante dezadaptative, multe dintre ele fiind letale (Moran, 1996). Astfel, roata dințată a lui Muller poate oferi o explicație pentru beneficiile pe termen lung pe care le poate aduce reproducerea sexuată. În ultimii ani
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
bază principiul „de la simplu la complex”, adică de a urmări mai întâi caracterele determinate de o singură genă, înainte de a trece la caracterele cu determinanță genetică multiplă, a stat și stă încă la baza multor studii genetice. Mendel a început experimentele sale printr-o colectare selectivă a unor varietați de mazăre ce difereau distinct unele de altele prin anumite caractere (tabelul 2). Floarea de mazăre are anterele și staminele foarte apropiate spațial unele de altele, construcție care, în circumstanțe normale, îi
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Flori axiale sau terminale Flori axiale (A) Boabe netede sau zbârcite Boabe netede (S) Boabe cu miez galben sau verde Miez galben (Y) Petale albe sau violete Petale violete (V) Plante înalte sau pitice Plante înalte (Î) Primul tip de experiment mendelian a constat în încrucișarea a două tipuri parentale (generația parentală), deci a două linii de plante diferite doar la nivelul unui singur caracter, cum ar fi plante cu boabe netede încrucișate cu plante cu boabe zbârcite. Toate plantele generate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
două categorii de indivizi reproductivi, în ceea ce privește caracterele determinate de o singură genă. Astfel, indivizii homozigoți au alele identice pentru un caracter (SS sau ss), pe când indivizii heterozigoți poartă alele diferite ale aceleiași gene (Ss). Una dintre concluziile de bază ale experimentelor mendeliene este că două caractere pot să se comporte complet independent unul față de altul în procesul hibridizării, proces numit de Mendel legea amestecării independente. În figura 1, este prezentat un exemplu de hibridizare între o linie cu boabe netede galbene
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
profesorii „jonglează” cu planurile de lecție, cu activitățile propuse, Încercând pe cât posibil să răspundă reacțiilor din partea elevilor. Sprijin pentru experimentare și analiză. Pe lângă aspectul legat de crearea de noi oportunități pentru profesori, cealaltă strategie considerată utilă se referă la sprijinirea experimentelor În clasă, efectuate sub o formă ce Încurajează procesul de analizare a activităților desfășurate. În acest sens, elementul cel mai important este lucrul În echipă. Să Încurajăm profesorii să formeze echipe sau parteneriate, În cadrul cărora membrii echipei acceptă să se
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
la dificultățile educaționale este examinarea influenței factorilor contextuali asupra gândirii și practicilor profesioniste. Pentru acest lucru este necesar să renunțăm la preocuparea față de metode și materiale pentru a Încuraja profesorii să adopte metode de analiză, să aibă suficientă Încredere În experimentele noi, ce apar drept urmare a reacțiilor copiilor. Procesul de analiză nu este unica condiție necesară Învățământului profesionist. El trebuie implementat Împreună cu puncte de vedere alternative. De aici, nevoia de oportunități pentru a demonstra diferitele moduri de lucruri și necesitatea de
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
lui, în speteaza de pluș a banchetei și lăsîndu-se cu picioarele foarte jos, sub masă. . - Cine ești, mă? deveni intenționat trivial provocatorul,spre a nu rata conflictul. . - Sunt prințul Hangerliu, își destăinui prin excepție titlulvictima, însă cu intenție glumeață de experiment, lipsită de orice iritație. . - Îți voi trimite martori! strigă falsul ofițer. . - Ce, ești prost? se plictisi Hangerliu. Eu cu tine în duel?Du-te-n... Și proferă fără jenă o îngrozitoare înjurătură. Când rigoarea guvernului luă o față serioasă, Hangerliu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puternic activate de ischemia musculară; unele fibre, un subgrup, funcționează mai curând ca ergo - receptori (pentru lucrul mecanic muscular), decât ca nociceptori. Receptorii somatici și calitatea durerii Tipuri diferite de receptori somatici semnalizează calități diferențiate ale durerii, fapt dovedit prin experimente pe subiecți umani, prin folosirea macroși microstimulării nervoase periferice. Există două forme de durere ascuțită și sub formă de arsură, caracteristice durerii primare și respectiv, secundare din anumite arii, ca membrele inferioare și superioare. Durerea ascuțită (primară) apare, când este
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
pământ al emigranților, iar cultura și societatea sa multietnică ilustrează aspecte din lumea întreagă. America a împrumutat liber dintr-o varietate de tradiții, iar emigrația o păstrează deschisă către restul lumii, ceea ce face ca Statele Unite să fie un laborator pentru experimente culturale, unde tradiții diverse sunt amestecate și apoi exportate. Pe lângă aceasta, datorită dimensiunilor economiei americane, Statele Unite reprezintă cea mai mare piață unde se poate testa dacă un film, o melodie sau un joc va atrage un public larg și variat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]