6,288 matches
-
afla din cercetarea unei serii complete de desene sau picturi având ca subiect casa - mai exact, fosta casă - a tovarășului Lucian Hariga a folosit ca argument convingător pentru cei care mă plătesc. Bunul meu simț, relativul meu bun-simț, o vagă fantezie, li se pare atât de nemaipomenit, încât, cu timpul, au devenit nesiguri. Șovăie față de ce le spun, din cărți sau inventat, din cărți inventate, tot n-au cum să bage de seamă. Această așa-zisă timorare, semănând cu respectul, crește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu numai viața, ci și sensul ei ? Ca și cum Hariga ar fi fost bănuit și condamnat de ea, așa îl revedea în multele nopți când somnul venea târziu și încărcat. Sia Strihan avea oroare de orice fel de execuții, încrâncenarea și fantezia bătrânului Cosimo ar fi înspăimântat-o, n-ar fi ascultat până la capăt pateticele viziuni despre fericirea festivă și despre seninătatea rapidelor despărțiri de viață. Tot mai surpată de bătrânețe, tot mai vagă și rară plăcere de a primi lumina, de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-o, îi prilejuia și lui Cosimo, ajuns la vârsta maturității, o plăcere la fel de plină sau fusese doar un mod, nu lipsit de satisfacții, de a se răzbuna pe sine și pe alții, de a goni, cu ei, în vijelia unei fantezii macabre ? — Fiul Siei ar trebui să semene cu Cosimo ? Ar trebui ? Spune, hai, spune... Ar iubi coridele, luptele de cocoși, poate, boxul, măcar fotbalul, mascaradele nocturne cu cai mascați și cavaleri sumbri, legănându-și capetele de morți, spre jalea și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii bolovănoși ai conopidelor, fețele de turtă arsă ale țăranilor înveseliți de scrâșnetul foilor de varză sau de rânjetul dovlecilor despicați cu barda tăioasă și neagră, tot ceea ce produce natura, din fantezie sau din întâmplare. Mi-aș suporta cu mai multă demnitate neputința, neliniș tile ? Aș primi viața și moartea, precum bătrânul prieten Piero de-acum cinci veacuri, drept înfățișări extravagante, joc captivant, în care sorții mișcă lumea cu o pătimașă imaginație
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
gândind cu duioșie și speranță, cam cum ar rezolva și el problema aidoma lui Mircea cel Bătrân, cu Ponta și Antonescu. Dar chestiile cu Mircea cel Bătrân, Vlad, Rovine, nu rămâne pentru Băsescu, decât ca o simplă lectură, o simplă fantezie politică, fiindcă dumnealui dorește cu ardoare să fie doar ca Ștefan cel Mare, ca să poată glăsui în fața mulțimilor, ca de pe puntea mineralierului: „Popor român! Țineți minte! România nu este a voastră, nu este a urmașilor voștri, România este a mea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Nici cât un puf de pană pe o carte / La care scriu să o citească: cine-mi? Din nou, ca în cazul tuturor conștiințelor creatoare, poetul își exprimă, printr un laitmotiv,entuziasmul de a putea să-și transforme credințele, gândurile, fantezia în vietăți, cărțile, și, în același timp, resemnarea indusă de limitele firii: Cei vii transformă-n vietăți menirea / Credinței lor ci nu s-ajung cu firea. Modestia este virtutea spiritelor superioare, iar în volumul lui Ion Murgeanu, este exprimată explicit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul și ale sufletului care-i alcătuiau chipul. Eroina se situează astfel în categoria femeilor cu imaginație puternică, torturată de calvarul închipuirii. Hipersensibilitatea se transformă într-un exces de fantezie. Există o voluptate a tristeții și femeia asteaptă fără speranță “lumină și melodie”. Un vag interes pentru tânărul Vâlsan e o simpatie glacială, cu o conștiintă traumatizată de vidul din jur, eșuează într-un pesimism etic fără ieșire, nu însă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
era ce simțeam eu. În genere, când se discută despre copilărie se vorbește, aproape totdeauna, despre puritate. Eu n-am curajul să spun că am fost un copil pur. Am impresia că admirația pentru faptele importante de arme pe care fantezia mea le atribuia tânărului artilerist, omul pe care l-am iubit cel mai mult, a fost una dintre puținele convingeri senine, neclintite, din acea vreme. În rest, defectele mi-au tulburat sufletul de timpuriu cu gânduri pe care nu îndrăzneam
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
înrăutățit și mai mult după ce a plecat Godfrey, și în noaptea în care a zburat în ultima lui misiune, s-a petrecut un incident ciudat, mai grav, dar tototdată mai ridicol decât cele precedente. El a fost rezultatul unei alte fantezii a Tabithei, și anume că fratele ei avea întruniri secrete cu spioni naziști în dormitorul lui. A susținut în nenumărate rânduri că, stând la ușa încuiată a dormitorului lui, a auzit rumoare de glasuri vorbind întretăiat și autoritar în germană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mai rău - un șobolan mișunând prin vagon sau poate un cântăreț ambulant care și-ar fi zdrăngănit brusc chitara oferindu-ne câteva refrene săltărețe din Imagine. Nu, trebuie să mă concentrez mai tare. Am încercat apoi să-mi construiesc o fantezie erotică, bazată pe premisa că trupul de care eram lipit nu aparținea unui agent de bursă plin de pete, ci lui Kathleen Turner, îmbrăcată cu o buză de mătase subțire, aproape transparentă și o minijupă incredibil de scurtă și incredibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Dar ciudățenia este că... — ...semăn leit cu ea? — Da, chiar semeni. Se încruntă. Ți-a mai spus cineva asta? — Nu, dar am presimțit că o să mi-o spui. Și acum voi avea probabil onoarea de te ajuta să-ți trăiești fanteziile copilăriei. Roddy nu-i răspunse și ea continuă să privească drept înainte, bucurându-se de liniște, până când observă o lumină roșie clipind pe cerul nopții. Probabil scumpa mea surioară. Își puse paharul cu vin pe balustradă și spuse: Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și mai neașteptat începea să se contureze în acest weekend petrecut împreună: un sentiment de înțelegere reciprocă. Începu să simtă chiar - spre marea ei surprindere - că începea să aibă încredere în el. Și încălzită de acest sentiment, își îngădui o fantezie: aceeași fantezie la care toți artiștii, oricât de bune le-ar fi intențiile, oricât de ferme principiile, apelează din când în când. Era fantezia succesului, a recunoașterii și a elogiilor. Ambițiile lui Phoebe erau prea modeste pentru a cuprinde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
neașteptat începea să se contureze în acest weekend petrecut împreună: un sentiment de înțelegere reciprocă. Începu să simtă chiar - spre marea ei surprindere - că începea să aibă încredere în el. Și încălzită de acest sentiment, își îngădui o fantezie: aceeași fantezie la care toți artiștii, oricât de bune le-ar fi intențiile, oricât de ferme principiile, apelează din când în când. Era fantezia succesului, a recunoașterii și a elogiilor. Ambițiile lui Phoebe erau prea modeste pentru a cuprinde o celebritate internațională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
surprindere - că începea să aibă încredere în el. Și încălzită de acest sentiment, își îngădui o fantezie: aceeași fantezie la care toți artiștii, oricât de bune le-ar fi intențiile, oricât de ferme principiile, apelează din când în când. Era fantezia succesului, a recunoașterii și a elogiilor. Ambițiile lui Phoebe erau prea modeste pentru a cuprinde o celebritate internațională sau o mare avere, dar visa - așa cum visase de multe ori - ca lucrările ei să fie văzute și apreciate de alți pictori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
simțind obișnuita deprimare în timp ce mă întorceam în South West London și am ajuns acasă. Tot acest furnicar cotidian, împrejurimile mult prea familiare, făceau ca povestirea lui și grozăviile și nebunia de roman gotic pe care le sugera să pară o fantezie grotescă... El spuse: Nu... numai o clipă, domnișoară. Kenneth coborî repede oglinda, prinsă de o balama. Shirley se întoarse spre el și spuse: — Ești un scump. Își scosese deja furoul și începea să-și desfacă sutienul. ...Aveau oare acei oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
punea ultima porție de cârnați cu păsat în fața soțului ei, de parcă această mâncare, victoria finală care încununa o zi de muncă cinstită și împlinirea îndatoririlor de soție, îi aducea confirmarea supremă a respectului de sine. Suntem asaltați zilnic de asemenea fantezii, și eu am devenit imun la ele. Dar pe dosul pachetului era o fotografie pentru care nu eram pregătit. Sub ea scria „cum se servește“. Ea înfățișa o porție de cârnați cu păsat pe o farfurie. Cârnații ocupau jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o privire piezișă riscantă, pe care - dacă nu cumva îmi făceam iluzii - ea a observat-o și mi-a întors-o preț de o fragilă secundă, ochii ei reacționând nu încurajator, dar nici mustrător. M-am lansat imediat într-o fantezie, fantezia mea preferată: aceea în care, printr-o minune, ea cobora la aceeași stație, își continua călătoria cu același tren, spre același oraș - o serie de coincidențe care ne va apropia, scutindu-mă în același timp de sarcina de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
privire piezișă riscantă, pe care - dacă nu cumva îmi făceam iluzii - ea a observat-o și mi-a întors-o preț de o fragilă secundă, ochii ei reacționând nu încurajator, dar nici mustrător. M-am lansat imediat într-o fantezie, fantezia mea preferată: aceea în care, printr-o minune, ea cobora la aceeași stație, își continua călătoria cu același tren, spre același oraș - o serie de coincidențe care ne va apropia, scutindu-mă în același timp de sarcina de a lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dacă totuși... Și atunci am oprit în King’s Cross și în timp ce o priveam, acum fără rușine, a devenit brusc clar că nu avea de gând să coboare nici acolo: eu eram cel care era pe punctul de a spulbera fantezia și pentru a înrăutăți și mai mult situația, i-am aruncat o ultimă privire exact înainte de a se deschide ușile și ea mi-a întors privirea cu o curiozitate leneșă în ochi, inconfundabilă și hipnotică. Când am coborât pe peron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la acest incident umilitor și îmi blestemam ghinionul - dacă asta era - care mă pecetluise din nou ca pe un om care trăiește în imaginație, și nu un om de acțiune; condamnat, ca Orfeu, să hoinăresc într-o lume subpământeană a fanteziilor, când eroul meu, Iuri, n-ar fi ezitat să se avânte cutezător spre stele. Câteva cuvinte bine alese, atât ar fi trebuit; și totuși ele nu-mi trecuseră prin cap; mie, un scriitor publicat, pentru numele lui Dumnezeu! În loc de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu inima slabă ca mine. Ieri-noapte însă, măreția legii părea să nu mă îngrozească și m-am pomenit incapabil să rezist acestei găleți de delicioase fărădelegi. Intrasem doar de câteva secunde, când un bărbat (bărbat! ce spun? - o nălucă, Michael, fantezia unui perfecționist trezită la viață: Adonis însuși, în jachetă de piele și blugi de culoarea cerului) a ieșit dintr-un separeu. Findlay clătină din cap, extazul și regretul întrecându-se pentru supremație în gândurile lui. Inutil să mai spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
manuscrise (jurnale, scrisori etc.) este tentat să interpreteze, să ofere o imagine restaurată a biografiei autorului respectivelor documente. Este posibil ca pe lângă mărturiile din paginile cercetate, coroborate cu informații istorice aflate în circulație, interpretul să pună la contribuție și propria fantezie, drept liant al unor elemente ce trebuie să capete coerență și să dea impresia întregului. iunie 2006 Deși am parcurs deja câteva zeci de pagini, sunt la fel de nerăbdător să reiau lectura caietului lui P.H.L. Urmăresc nu atît „aventura” eroului, cât
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe care nu le vor vedea niciodată? Ele sînt, în acest fel, cuceriri întrucîtva imaginare, care n-au nici un fel de realitate pentru principii care le-au ordonat; aceasta înseamnă a face o mulțime de oameni nefericiți pentru a mulțumi fantezia unui singur om, care adesea n-ar merita nici măcar să fie cunoscut. Dar să presupunem că acest cuceritor supune toată lumea dominației sale; va putea el oare guverna toată această lume supusă? Oricît de mare ar fi Principele, el nu este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dar și să-i depășească pe înaintașii săi în privința jocurilor. Vitellius știa că, de la Caesar până la Nero, toți împărații organizaseră munera fastuoase în cinstea zeilor, pentru a uimi poporul. Știa că, pentru a-și atrage bunăvoința Romei întrecându-i în fantezie pe cei ce locuiseră în Palatul Cezarilor înaintea lui, trebuia să distreze mulțimea organizând mereu serbări, s-o uimească cu invenții mereu noi, s-o lase să lenevească. Distribuirea gratuită de grâu nu era de-ajuns ca să-și atragă bunăvoința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a tracului. Marcus îi dădu un ghiont. — Stai liniștit. Peste puțin timp începe. Ce anume începe, nu știu. — Eu știu. Valerius își aranjă coiful de fabricație veche pe care, asemenea tovarășilor săi, trebuise să și-l pună pentru a satisface fantezia împăratului. Le explică pe scurt cum avea să se desfășoare lupta. — Ceilalți câți sunt? întrebă Marcus nervos. — Vreo cincizeci, mă tem. Îi va comanda Flamma. — Flamma? gemu tracul. Și de ce ne-au dat porcăriile astea de armuri? Nu vedeți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]