5,689 matches
-
la distrugerea socială, Catehismul diavolului societatea celor fără de Dumnezeu din Moscova, Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare în agonie etc. Maniera profesionistă în care au fost scrise articolele, sursele folosite și tematica vastă abordată au făcut ca Farul nou să fie o publicație catolică importantă din România. În contextul instaurării regimului comunist, acest ziar a dispărut, la fel ca toate publicațiile catolice din țara noastră. Buletin parohial Buletinul parohial a fost o revistă catolică care s-a încadrat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Germania, Olanda și Albania la începutul secolului al XX-lea480. Ultimul articol publicat de Durovici în revista Jugendfreund a fost "Mielul Pascal"; aici, autorul a descris calvarul lui Iisus Cristos (tema aceasta a fost reluată 10 ani mai târziu, în ziarul Farul nou481). Articolele publicate de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund au tratat teme importante din societatea românească și din alte state și au avut un caracter educativ, ele vizând,așa cum am arătat,în principal tinerii 482. Revista s-a tipărit până la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism predate au avut un impact deosebit asupra laicilor, lucru mărturisit de redactorii publicației catolice Farul nou din București 547. Anton Durcovici a încurajat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din țară, prin studiile și articolele sale care au apărut în publicații precum: Farul nou, Jugendfreund și altele. Din cauza întreruperii relațiilor diplomatice dintre Guvernul României
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un impact deosebit asupra laicilor, lucru mărturisit de redactorii publicației catolice Farul nou din București 547. Anton Durcovici a încurajat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din țară, prin studiile și articolele sale care au apărut în publicații precum: Farul nou, Jugendfreund și altele. Din cauza întreruperii relațiilor diplomatice dintre Guvernul României și Sfântul Scaun prin denunțarea unilaterală a Concordatului din 1929, episcopul Durcovici s-a confruntat cu numeroase probleme în perioada scurtei sale pastorații, pricinuite de instaurarea guvernului comunist. La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
petrecut la Livorno și se exprima atitudinea Bisericii față de francmasoni (era definitorie din modul cum erau caracterizați membrii francmasoneriei). Această atitudine era argumentată prin diferite incidente, puse pe seama francmasoneriei, precum cele de la Livorno, unde: "Mai mulți ofițeri, între care generalul Far, și-au dat demisia din secta francmasonilor. Francmasonii din orașul Livorno s-au supărat foc pentru aceasta și drept răzbunare, au tăbărât asupra pelerinilor din oraș care se întorceau de la Roma. Prefectul poliției francmason și el n-a mișcat nici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Viața, iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"652. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică cu Farul nou, cei ce răspundeau de activitatea presei catolice în Moldova se consultau cu arhiepiscopul de București, în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru dezvoltarea presei catolice și în scopul apariției unei publicații săptămânale (a unui ziar) în capitala țării. Până în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost posibilă fuziunea celor două publicații), a existat o bogată corespondență între A. Gabor și A. Cisar privitoare la editarea unui ziar săptămânal la București. În anul 1935, acest proiect a fost realizat și astfel a apărut ziarul catolic Farul nou653 (în București). Scopul declarat al noii publicații a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic; pe terenul național numai de ce este românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața, Lumina creștinului, Farul nou și altele. În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate în biblioteca Populară Catolică: Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost constante pe parcursul apariției acestor tipărituri și au dus uneori la suspendarea pe o perioadă de timp determinată a publicației respective, sau la dispariția ei definitivă. Pe lângă temele religioase, în aceste reviste a fost promovat constant și sentimentul național. Apariția Farului nou a încununat eforturile și a îndeplinit apariției unui ziar catolic în capitala țării, contribuind la dezvoltarea presei catolice până la instaurarea regimului comunist, care a dus la sistarea publicațiilor catolice. Deși începutul a fost timid, prin publicarea unei reviste de către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
loc aparte în cadrul scrierilor locale. Acest fapt este vizibil dacă analizăm revistele Viața și Aurora franciscană. A fost autorul a zeci de broșuri și cărți religioase. La sărbătorirea jubileului de 25 de ani de preoție, în 1935, ziarul catolic bucureștean Farul nou i-a dedicat un articol, în care i-a fost elogiată activitatea, în special cea referitoare la presă 760. Cartea de rugăciuni pentru copii publicată de părintele Tălmăcel în 1934 și intitulată De dragul celor mici, a fost foarte apreciată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului, Viața 787, Bukarester katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la situația din primul an de apariție a tipăriturii Lumina creștinului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul celor de la sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre realitățile perioadei și de a exprima punctul de vedere al Bisericii cu privire la evenimentele importante și uneori controversate, într-un limbaj accesibil (încerca să ia locul cotidianului Albina, care nu a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lăudaseră inițiativa. Se strânsese o sumă de bani și un stoc important de hârtie, urmând să fie formată și echipa de redacție. Totuși, periodicul nu a mai apărut în 1926 și proiectul a fost amânat an de an, până la apariția Farului nou889. Tergiversarea acestui proiect a fost cauzată de lipsa unei finanțări constante și de precauția arhiepiscopului, care nu a mai vrut să se repete situația Albinei, adică să apară doar o scurtă perioadă de timp, din cauza lipsei resurselor financiare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dumnezeu, care îmi dă putere să continui mai departe pe calea începută. De nu va merge, mă voi întoarce la ce a fost, așteptând timpuri mai bune"898. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică (de la Iași), cu ziarul Farul nou (de la București), responsabilii cu activitatea presei catolice din Moldova s-au consultat cu arhiepiscopul de București în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru continuarea dezvoltării ei și pentru apariția unui cotidian catolic în capitala țării. Până în anul 1934, când
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mare parte erau constituite din catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei catolice din România. În anul 1933, în preajma înființării ziarului catolic Farul nou, Gabor i-a trimis arhiepiscopului de București o scrisoare în care și-a exprimat părerea privitoare la această nouă apariție: "... noul ziar reprezintă un mare pas în dorința noastră comună de a da viață unui săptămânal la București"899
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul 1935 a adus materializarea proiectului de unificare a ziarului Farul nou cu revista Dacia creștină 904. Scopul declarat al noului ziar a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic, pe terenul național, numai de ce este românesc"905. Arhiepiscopul a realizat o critică internă și a menționat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui plan bine întocmit și a unei viziuni unitare și planificate, dar și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu comunitățile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în vederea materializării acestui proiect considerat de importanță capitală pentru presa catolică din România; ele însă nu au dus la niciun rezultat concret până în data de 1 ianuarie 1934, când s-a reușit tipărirea unei noi publicații catolice în capitala țării Farul nou958; aceasta însă apărea doar o dată la două săptămâni, tratând mai degrabă subiecte religioase decât social-politice, fiind diferită din mai multe puncte de vedere (dar mai ales ca însemnătate, difuzare și concept). Ca format și tematică, se afla undeva la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Paris, 1880-1944. La Civilta Cattolica, quad. 1672, 12.II.1920. La Civilta Cattolica, quad. 1677, 23.IV.1920. La Civilta Cattolica, 1926. Curierul creștin, Cluj, 1934. Curierul parohiei catolice din Galați, Galați, 1925-1930. Duminica, Baia Mare, 1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
139, 149, 152 Elek, Jakob / 113 Elveția / 152 Enariu, Grigore / 194 Erzinger / 149 Eschenz / 152 Eschil / 156 Ester, J.D. /, 143 Estonia / 157 Esztergom / 104 Europa / 35, 50, 120, 158, 172, 228 don Eusebio / 52 F Falevski, Bronislav / 147, 196, 261 Far (generalul) / 168 Fauvet, Jacques / 96 Făgăraș / 103, 107, 162 Fălticeni / 259 Fărăoani / 178, 184, 193, 197 Fărcășeni / 191 Ferderber, Otilia / 161, 165 Ferdinand (regele României) / 110, 125, 152, 162 Ferdinand VII / 51 Ferenț, Eduard / 153 Ferenț, Iacob / 170 Ferenț, Ioan
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
in the context of a society more and more dominated by the presence of the State that wants to monopolize all the social activity. According to this perspective, the Vatican's positions appeared to be more and more retrograde, as far as the defense of its immunities and privileges and, also, its resistance in front of the State's process of modernization are concerned. The State, detaching progressively from the divine sovereignty and applying the politics' modern and rational conception, managed
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]