5,845 matches
-
Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
eficient în Astra. Este ales în 1877 membru onorific al Societății Academice Române. Ca ziarist interesat în tot ceea ce scrie de propășirea românilor din Transilvania și de solidarizarea acestora cu românii din Principate, M. recomandă cititorilor scrieri istorice, literare și folclorice, îndeamnă la culegerea și publicarea documentelor, a tradițiilor populare, solicită sprijin pentru editarea de cărți și periodice în limba română. Versurile lui, ca și traducerile din poezia lui Schiller, apărute între 1839 și 1863 în „Foaie pentru minte, inimă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră în re minor; P.I. Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din pădurea adormită; Saint-Preux: Credo. Se poate utiliza, de asemenea, muzică folclorică sau programe cu muzică de varietăți. → Insomnie Robert Schumann: Visare; Franz Schubert: Ave Maria; J.S. Bach: Primul și al doilea preludiu; Variațiunile Goldberg; W.A. Mozart: Concertul pentru pian și orchestră nr. 21; F. Haendel: Largo; Rimski-Korsakov: Cântec indian; L.
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat În tradiție. Astăzi costumul popular aproape a dispărut. Se mai păstrează la serbările școlare. În locul costumului țărănesc și- au făcut loc costumele și blugii, iar muzica populară a fost Înlocuită cu manelele. S-au uitat majoritatea jocurilor populare.Greutățile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de regimuri politice au dus la dispariția obiceiurilor tradiționale. La jocuri se mai păstrează ,, sîrba ” și ,,hora de mînă ” . Folclorul s-a păstrat Însă prin cîntece, stele În legătură cu munca de toate zilele, la botez, cununii și Înmormîntări. Manifestarile folclorice sînt expresii dintr-o necesitate organică a sufletului omenesc conjugate cu diferite momente ale vieții. țăranul și-a creat singur folclorul care l-a Însoțit la bucurie și necaz, transmițîndu-l din generație În generație. În esență cîntecul este al tinereții
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vasele goale spre fîntînă, socotindu- le adesea prevestiri de rău În Întîmplari imediate din cursul vieții. Neîncrezător În puterile sale, și dornic de a afla viitorul, a făcut apel la ghicitul În cărți, În cafea, la vrăjitoare, la magie. Elementul folcloric, altoit pe aceste practici magice și vrăjitorești Însoțește viața poporului de la naștere pînă la moarte, În legătură cu munca sa, cu gospodăria sa, cu sărbătorile de peste an. Munca este cheia fermecată ce deschide porțile văzduhului. Românul din firea lui este muncitor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Pot fi citite și câteva note de curs, extrase din lecții care fuseseră predate la Collège de France ori la Sorbona. Aceeași neobosită Adela Xenopol semnează și traducerea în limba franceză a baladei Miorița. În sumar mai intră o piesă folclorică din Bucovina (Blăstămul), precum și un serial de note de călătorie, Scrisori din Elveția, care aparține Adelei Xenopol și apare în toate numerele. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul și dansurile (hora) prințeselor autohtone (iele) sunt de sorginte folclorică, dar în coloratură romantică, pe alocuri expresionistă. S. urmărește să creeze altceva, chiar dacă pornește de la modele clasice: un Oedip altfel, care nu se confundă cu cel mitologic (Oedip salvat, 1947), o replică feminină a lui Don Juan (Dona Juana, distinsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă în scrisul său e lapidaritatea versului: poeme și versuri scurte, cu o tăietură rapidă, precisă. Cărțile următoare nu demonstrează încă o vocație autentică, multe poeme, unele cu rimă sau cu ritm care șchioapătă, mimând un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia ( În loc de prefață) și o introducere de Aureliu Răuță. Este, așa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual și într-o versificație de sorginte folclorică. Principalele calități ale poemelor originale, ca și ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum și un simț al ritmului și o firească adaptare a valențelor arhaice la tonalități moderne. Nota elegiacă se nuanțează mai propriu liric decât cea imprecativă în traducerea Psalmilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor folclorice e sporită de acribia notării filologice și mai ales de metoda culegerii „în timp ce lăutarii cântau”. „Se știe - observă autorii - că atunci textul e redat în mod absolut real, fiindcă îl menține muzica în formele lui mai arhaice și mai puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
culegere rezultată a apărut postum o selecție reprezentativă: Literatură populară (1982). În studiul (de asemenea postum, 1994) De la instinctul de autoorientare la spiritul critic axat pe tradiția autohtonă. Reflecții asupra conceptului despre specificul etnic în literatură, ca emanație a sursei folclorice, admite existența nu doar a spiritului critic în cultură, examinat de G. Ibrăileanu în lucrarea sa din anul 1909, ci și o forță psihică, mult mai veche decât acest spirit, continuând să coexiste cu el, independent și fără să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu puncte de vedere originale, asupra statutului textului folcloric și a trăsăturilor sale definitorii. Demnă de relevat este ideea existenței unui „limbaj social” - un fel de tipare colective -, în care se topesc vocile individuale. De asemenea, afirmația că literatura populară ia naștere și se impune, persistând în timp, numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
sau de intruziunile orășenești. În aceeași linie cu Lucian Blaga, Dan Botta, Liviu Rusu, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, Mircea Vulcănescu, în studiul Energie și vitalitate românească (1941) I. încearcă să surprindă și să definească specificul național, abordând chestiunea din perspectiva folclorica. Semnificative în această privință ar fi figurile și faptele haiducilor, acțiunile lui Tudor Vladimirescu și cele ale lui Avram Iancu, elemente care au sintetizat la un moment dat vitalitatea și voință neamului și au avut un larg răsunet în creația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
proiectare în perspectiva largă a culturii europene. SCRIERI: La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), Suceava, 1934; Cântece populare istroromane, Cernăuți, 1936; Caracterul poeziei populare, Cernăuți, 1937; Critică criticii românești, Cernăuți, 1937; Poezia autentic populară, Iași, 1938; Ionel Teodoreanu, Cernăuți, 1939; Sensul folcloric în poezia lui Eminescu, Cernăuți, 1940; Energie și vitalitate românească, București, 1941; Omenie românească, București, 1941; Natură și sens popular românesc, Iași, 1942; Sulla poesia popolare italiană, Iași, 1942; Vită e poesia popolare romena, București, 1943; Bălcescu, precursore del socialismo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
1973, când îi consacrase o tabletă în „Contemporanul” (Scrisori de la un tânăr poet). Dezinteresat de căutările formale ale liricii moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul tradițional, cu pregnante rezonanțe folclorice, într-o atitudine contemplativă, elegiacă. El stă retras undeva la munte, departe de zgomotul cafenelelor literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
în Aron Cotruș, iar pe linia St. O. Iosif-Panait Cerna vădește filiații eminesciene: „Cade frunza, cade frunza / Și, noian s-așază-n vale - / Este jalea? Este jalea: Codrului Măriei Sale?”. Stilul popular se regăsește într-o asimilare de substanță organică a concepției poetice folclorice, care obligă la respectarea structurii formale tipice, pe care autorul o exersează cu ușurință de la colind până la bocet și blestem sau la rezonanțe baladești pe motivul Iancului. Un ciclu de elegii, închinate satului patriarhal ce se stinge mocnit într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 12-20; Tomuș, 15 poeți, 153-164; Ion Voiculescu, Vasile Voiculescu. 85 de ani de la naștere. Scurtă evocare, ST, 1969, 2; Ardeleanu, Proza, 227-301; Romulus Dianu, Despre V. Voiculescu, R, 1970, 2; George Muntean, V. Voiculescu - orizontul folcloric al scrisului său, în Izvoare folclorice și creație originală, coordonator Ovidiu Papadima, București, 1970, 283-309; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 9-18; Vlad, Descoperirea, 142-152; Nicolae Manolescu, Povestirile lui V. Voiculescu, LCF, 1971, 2; Ion Voiculescu, Amintirile unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Tomuș, 15 poeți, 153-164; Ion Voiculescu, Vasile Voiculescu. 85 de ani de la naștere. Scurtă evocare, ST, 1969, 2; Ardeleanu, Proza, 227-301; Romulus Dianu, Despre V. Voiculescu, R, 1970, 2; George Muntean, V. Voiculescu - orizontul folcloric al scrisului său, în Izvoare folclorice și creație originală, coordonator Ovidiu Papadima, București, 1970, 283-309; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 9-18; Vlad, Descoperirea, 142-152; Nicolae Manolescu, Povestirile lui V. Voiculescu, LCF, 1971, 2; Ion Voiculescu, Amintirile unei odăi, ST, 1971, 4; Constant Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mai multe culegeri și studii de folclor: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești (1975), Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
Pascu, Ștefan. 1972. Voievodatul Transilvaniei (vol. I). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pascu, Ștefan. 1979. Voievodatul Transilvaniei (vol. II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pasti, Vladimir, Miroiu, Mihaela, Codiță, Cornel. 1997. România starea de fapt. București: Editura Nemira. Pavelescu, Gheorghe. 1978. Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu, în Studii și Comunicări, Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Sibiu. Pavlinek, Petr. 2003. Alternative Theoretical Approaches to Post-communsit Transformations in Central and Eastern Europe, în Acta Slavica Iaponica, vol. 20
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Studii de caz. București: Editura Expert. Popa, Constantin. 1985. Agricultura. Forme de agricultură, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popa, Ioan. 1996. Țara Secașelor monografie folclorică. Centrul Județean al Creației Populare Alba, Alba Iulia. Popescu, Critian, Tiberiu, 2000. Istoria mentalității românești. Editura Universal Dalsi. Popper, Karl, R. 1996 [1954]. Mizeria istoricismului. București: Editura All. Portes, Alejandro. 1973. The factorial Structure of Modernity: Empirical Replications and a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
revin activ și zgomotos la suprafață de tot felul de congrese, asociații și cenacle festiviste, pe stil vechi, ca să ne exprimăm astfel. Modelul arhetipic este și rămâne Cântarea României. Imbatabilă încă, în felul său, deoarece corespunde din plin mentalității ruralist folclorice dominante. Plus seducția irezistibilă a țuicii și mititeilor tradiționali. Marele embleme naționale, cartea noastră de vizită externă... Mulți veleitari obscuri confiscă și organizează pretinse congrese ale Românilor de pretutindeni, idee bună în sine, dar degradată iremediabil prin festivism și exhibiționism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch-uri folclorice. Problema, pusă cu acuitate și între cele două războaie, rămâne foarte actuală și azi. Prezența unor importante caracteristici rurale este semnalată critic și de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole capitale: izolaționismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adaugă și alte fenomene negative. Din dorința de a le cultiva, în spirit festivist și de un populism ieftin, de operetă politică, gen Cântarea României, se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]