5,879 matches
-
la munte se explică prin împrejurări istorice și economice, nu prin tânjirea după spațiul ondulat al plaiului, ocupația pastorală nefiind efectul unui dor metafizic Dramaturgului Victor Eftimiu (1942) nu propune nici sensuri noi, nici interpretări originale, ci epurarea acestei creații folclorice. „...faimoasa baladă a Mioriței, pe care unii o socotesc cea mai frumoasă poezie românească și pe care eu aș scoate-o din toate cărțile de citire, întrucât cuprinde o monumentală lecție de lașitate, de renunțare” Prima intervenție consistentă aparține lui
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Eliade reia subiectul cu mai multă meticulozitate, pe un ton mai conciliant, dar nu mai puțin ferm: „Cât privește acceptarea morții, doar dintr-o perspectivă raționalistă poate fi considerată ca o probă de pasivitate sau de resemnare. În universul valorilor folclorice, atitudinea păstorului exprimă o decizie existențială mai profundă: «nu te poți apăra împotriva destinului cum nu te aperi împotriva dușmanului»; nu poți decât să impui o nouă semnificație consecințelor ineluctabile ale unui destin gata să se împlinească. Nu este vorba
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
al resemnării: „Cine are în față-i tabloul modulațiilor ființei nu mai poate face sufletului românesc nedreptatea să-l înțeleagă printr-o singură tonalitate, cea a Mioriței, cu resemnarea ei în fața morții. Miorița poate fi o reușită a creației noastre folclorice, dar nu și măsura unică pentru sensibilitatea filosofică a unui suflet căruia a fi sau a nu fi îi apar nespus de bine orchestrarea”. Istoricul american Ernest H. Latham jr., autorul unei lucrări editate în Statele Unite despre balada Miorița, propune
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Generația pașoptistă și unionistă avea nevoie de multiple documente, inclusiv folclorice, pentru a argumenta dreptul poporului la emanciparea socială. În acest context, o operă atât de perfectă precum Miorița era firesc să fie considerată un produs colectiv și omogen al poporului, accentuându-se aspectul documentar, de păstrare a limbii și obiceiurilor
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
iar Vasile Alecsandri a preluat direct de la sursă desăvârșitul poem. La vremea respectivă se cunoșteau prea puține variante (Vasile Alecsandri și-a publicat în mod repetat propria versiune) și se știa prea puțin despre tehnica zămislirii și mecanismul circulației producțiilor folclorice. Mărturie a gloriei (efemere) de care a avut parte Udrea stă observația lui Gh. Vrabie (1966): „Nu putem crede că Miorița cu orice preț a creat-o ciobanul Udrea de pe Ceahlău, de la care a cules-o Alecsandri”. Pe aceeași listă
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
rituri preistorice, demult dispărute din Europa Occidentală, s-au păstrat vii în tradițiile țărănești din centrul și sud-estul continentului, dar mai cu seamă în regiunile montane intercarpatice, “cu toată presiunea religiilor monoteiste asupra lor”. O parte au persistat în producțiile folclorice autohtone, așa cum ne demonstrează cu prisosință și versiunea-colind a "Mioriței", dar și numeroasele bocete care vorbesc despre depunerea armelor în mormânt.
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
ciobanul care și-a pierdut oile - a fost semnalat și de profesorul Dumitru Pop , afirmând că de el “se leagă întâia atestare a folclorului românesc”. Iar Adrian Fochi (1985) susține că motivul se numără, alături de alte 17 texte, printre creațiile folclorice ce compun “zestrea patrimoniului culturii stră-românești” Un alt pretext, cu totul insolit pentru "versinea-colind" și semnalat sporadic, este proiecția unei imposibile nunți: “Nu si, mamă, întristată / C-a zini și el odată. Nu si, mamă, cu bănat / Fecioru tău s-o-nsurat
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
unei infante portugheze cu un prinț maur care luptă sub zidurile cetății Silves, Garret se vrea inspirat de evul mediu, cu pitorescul sau, cu credințele sale în magi și vrăjitori, prin acea tentativă deliberată de a introduce în Portugalia aspectul folcloric și medieval al romantismului englez și german și mai ales prin înlocuirea mitologiei grecești și roamane cu o presupusă mitologie națională și populară. Aceste poeme n-au exercitat o influență imediată. Ele reprezintă trecerea de la arcadism la romantism. Garret ajunge
Almeida Garrett () [Corola-website/Science/314231_a_315560]
-
marilor compozitori români. Din păcate prea puține proiecte au fost materializate, însă creațiile semnate de Paul Constantinescu, Emil Lerescu, Mircea Neagu, D.D. Stancu, Anatol Vieru, Sigismund Toduță și Gheorghe Dumitrescu rămân reprezentative. Interesul manifestat de etnomuzicologul Béla Bartók față de melosul folcloric românesc ca urmare a unor ample expediții în satele din Transilvania, s-a răsfrânt asupra compozitorului maghiar Kosa Gyorgy. Acesta realizează un text muzical pentru soprană, flaut, violoncel, harpă și contrabas pornind de la o variantă a Mioriței, tradusă în limba
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
au marcat țara la un moment dat. Muzica indiană este foarte diversificată. Muzica clasică este în principal dedublată între tradițiile indiene hindustane din nord si carnatice din sud. Formele muzicii cu un caracter pronunțat regional includ muzica filmi și muzica folclorica ca Bhangra. Există multe forme clasice de dans: Bharata natyam; Kathakali; Kathak ;Kuchipudi; Manipudi; Odissi si Yakshagana. Ele sunt deseori însoțite de o formă narativă și sunt de obicei marcate de elemente religioase. Tradițiile literare cele mai vechi împrumutau în
Cultura Indiei () [Corola-website/Science/314381_a_315710]
-
Dzelem, Dzelem","Dželem, Dželem", "Djelem, Djelem", "Ђелем, Ђелем", "Џелем, Џелем", "Джелем, джелем" (în alfabetul chirilic), "Opré Roma" sau "Romale, Shavale". Proveniența melodiei nu este prea clară, existând în prezent mai multe versiuni ale ei, dar toate îi atribuie o origine folclorică. Conform studiului elaborat de Elena Marushiakova și Vesselin Popov, cântecul a fost cules pentru prima dată de cântărețul de țambal bulgar Milan Aivazov (născut în 1922 în orașul Plovdiv, muzicant autodidact și care a făcut parte din Duetul Aivazov), care
Gelem, Gelem () [Corola-website/Science/314429_a_315758]
-
de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de jocuri și melodii populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963]); Suită Simfonică. Schițe din Albumul nr. 1 (B.S.M.M. [m. 1963]); Momente de luptă din viața P.C.R. - tablou simfonic (B.S.M.M. [m. 1963
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
cele care îți dau energie... “, zice Ruslana. Stiluri muzicale diverse, utilizate și mixate pe album, zdruncina din temelii tot ce ai cunoscut până acum și reasamblează totul într-un mod revoluționar. Un mix unic de r’n’b și teme folclorice slave. În timpul sesiunilor de înregistrări, Ruslana a dirijat o orchestră, a cântat la pian, la tobe, la instrumente tradiționale ucrainene și la un set de percuție absolut unic, care a fost realizat special pentru acest album și show. Ea este
Amazonka () [Corola-website/Science/313424_a_314753]
-
ul este un instrument muzical cu coarde și arcuș din familia viorii (situat ca dimensiuni și ambitus între violă și contrabas). În mediul folcloric românesc, violoncelul este numit broancă sau gordună; în perioada interbelică, instrumentul era cunoscut în România și sub denumirea de cello (împrumut din limba engleză). Interpretul la violoncel se numește violoncelist. Dimensiunile instrumentului sunt comparabile cu cele ale unei chitare. El
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
plural, glissandi), este necesară stabilirea unei succesiuni de două înălțimi muzicale, cu durate corespunzătoare. Glissando presupune alunecarea pe înălțime între cele două, ocupând în întregime prima durată și deloc pe ce-a de-a doua. Efectul are ca origine muzica folclorică din vechime, presupunându-se că în primele etape de evoluție ale culturilor efectul era omniprezent în melodii. Glissandi pot fi de două feluri: propriu-ziși și falși, în prima categorie intrând cazurile în care alunecarea se face pe nesimțite, traversându-se
Ornament fals () [Corola-website/Science/313890_a_315219]
-
Vastitatea teritoriilor locuite de români justifică caracterul cel mai important al muzicii lor - eterogenitatea ce reunește un număr impresionant de influențe din partea culturilor vecine sau aflate în trecere. Acest mecanism se aplică în primul rând asupra marii majorități a muzicii folclorice românești, astfel puternic diferențiată la nivel regional. În interiorul teritoriului românesc, practica muzicală cultă în stil occidental nu s-a manifestat consecvent mai devreme de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, moment al întemeierii unei școli muzicale românești. Ulterior
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
determinat o diferențiere între muzicile gustate în primele state românești: cele așezate în apus beneficiază de influențe vestice, în vreme ce statele situate în est preiau elemente din muzicile bizantină, slavă și, mai târziu, turcească. Aceste influențe au acționat atât asupra muzicii folclorice, cât și a muzicii erudite (muzică religioasă - gregoriană în apus și bizantină în răsărit - și muzică cultă laică). Începutul muzicii culte în România poate fi marcat de lucrarea "Codex Caioni" (lat. „codicele lui Caioni”, cunoscută și prin grafia maghiară a
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
române ca urmare a îmbunătățirii situației politice a românilor; în același timp, influențele estice sunt renegate. Sub impulsul curentului artistic numit romantism și a fenomenului „Școlilor naționale”, sunt invocate două direcții: sincronizarea cu muzica cultă din Apus și folosirea muzicii folclorice naționale ca sursă secundară de inspirație. De altfel, orientarea muzicii românești în general se va prezenta ca rezultantă a acestor doi vectori până în ziua de astăzi. Ca în cazul altor arii culturale, problema „formelor fără fond” justifică insuccesul muzicii culte
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
de interpretare care se bucură de apreciere peste hotare: pe rând, se vor face remarcați cântăreți, pianiști și violoniști români. La începutul secolului XX se remarcă compozitorul George Enescu, primul creator român ce realizează o sinteză organică, profundă între muzica folclorică românească și tendințele muzicii culte ale vremii sale (este epoca romantismului târziu); el folosește un limbaj muzical modern și experimentează în ariile modală și microtonală. Enescu este considerat cel mai valoros compozitor român din toate timpurile.
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
temeiul viitorului Muzeu al Civilizației Transilvane "ASTRA", într-o concepție modernă, novatoare, interdisciplinară. Prin mulțimea serviciilor culturale oferite publicului: prezentări de filme și diasonuri (în sala de proiecție a pavilionului de la intrarea principală), expoziții tematice temporare (în pavilionul expozițional), spectacole folclorice (pe scena situată pe lac, cu amfiteatrul în aer liber), dintre care se disting Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional "Cântecele Munților" (anual), Olimpiada Națională "Meșteșuguri Artistice Tradiționale", Târgul
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
viața culturală a Chișinăului de până la ocupația sovietică. Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. Din 1989, numele Tamarei Ciobanu îl poartă prestigiosul Concursului Național al interpreților de cântece folclorice “Tamara Ciobanu”. Sora Tamarei Ciobanu, Valentina Savițchi, a fost cântăreața de operă. Ea făcuse o carieră strălucită la Operă Națională, dar când Tamara Ciobanu a căzut la pat fiind paralizată, aceasta renunțase la scenă, îngrijind-o în ultimii șapte ani
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii și Cultelor și Agenția Națională pentru Sport. ... Norme metodologice: 173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice datorează impozit pe spectacole, în condițiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Sport. ... Norme metodologice: 173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice datorează impozit pe spectacole, în condițiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată; ... --------- Litera a) a pct. 173 din Normele metodologice de aplicare a
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată; ... --------- Litera a) a pct. 173 din Normele metodologice de aplicare a art. 274 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificată de pct. 28 al lit. G a
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
2012. b) Ordinului ministrului culturii și cultelor și al ministrului finanțelor publice nr. 2.823/1.566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice și privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autori sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autori ori, după caz, ale moștenitorilor acestora, cu modificările și completările
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]