6,564 matches
-
și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor intense. Stratul ierbos este, în schimb, foarte bogat. Din cauza restrângerii pădurilor de stejar ca urmare a defrișărilor, fauna acestui sat nu mai reprezintă o unitate tipică. Mai pot fi zărite vulpea, dihorul, iepurele de câmp, șoarecele de câmp, diferite păsări. Fauna acvatică este, de asemenea, săracă. La Rus au existat cândva topitorii și spălătorii de aur, materialul fiind exploatat din Dealul Negreia, iar coborârea la Rus realizându-se pentru apa cu cădere potrivită
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița, popândăul și mai rar veverița, mistrețul sau porcul sălbatic și căprioara. După recensământul din 2002, comuna Devesel are un total de 3.710 locuitori. Structura populației după vârstă: Structura populației după sex: Structura populației
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Ibănești. - 1 decembrie 1918 - Marea Adunare Națională de la Alba Iulia - participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar. - 1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007. Uda
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Primii oameni care au venit aici au adus cu ei și animalele domestice, precum oile, vacile, caii, câinii și pisicile. Au eliberat și pești de apă dulce, ca păstrăvii și somonii, în lacuri. Acum există o creștere semnificativă în numărul iepurilor sălbatici, a șoarecilor și șobolanilor, aceștia din urmă aduși de diversele vapoare, în special de cele rusești. De curând au fost găsite și câteva exemplare de lilieci. De asemenea, nu există nici insecte deosebite: de exemplu, feroezii sunt scutiți de
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
de . La suprafață se găsesc depozite loessoide, urmate de nisipuri și pietrișuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava - Vicșani. Are stație de oprire a trenurilor personale, aflată la
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe. Vegetația este compusă în proporție de 60% din foioase și 40% din conifere. Principalele tipuri de soluri prezente pe teritoriul comunei sunt: podzolic, argilos și brun roșcat de pădure. Pe teritoriul localității sunt prezente următoarele instituții
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un florin. La Crăciun și Paști li se dădea 1 săptămâna de odihnă, iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Crăciun satul dădea dregătorului că dar un iepure și fiecare casă câte o găină. Fierăria lucra 5 zile pe săptămână, producând 25 măji de fier săptămânal. Localitatea Lunca (1588 Lonka) se află în sud-vestul județului Bihor, la 84 km de Oradea, încadrându-se în ținutul Munților Codru-Moma, situată
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
Transilvaniei localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au descoperit pe teritoriul satului Șieuț urme de locuire din epoca bronzului. De asemenea, în satele vecine, Sebiș și Ruștior s-au găsit vestigii datând din epoca fierului. Sunt numeroase
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan zisă și Valea Dragostei. Localitatea Telciu dispune de o mare întindere montană și deluroasa Păduri de foioase, conifere, pășuni, fânețe, floristica. Fauna este reprezentată de câteva exponate de urși, lupi, căprioare și iepuri. Date exacte despre întemeierea localității nu există, iar prima atestare documentara apare în 1245 într-un document al regelui maghiar Bela al IV-lea prin care vorbea de ținutul Vallis Rodnensis (Vallis Vallachis), care se bucură de drepturi și imunități
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
de familie sau dintr-o lume fantastică care sunt sugestiv - pregnante. Ceea ce dă un colorit sunt întâmplatorul și compararea realului cu elemente ale fantasticului. Din repertoriul jocurilor amintim : "“De-a boii”" , "“De-a caii”" , "“De-a pichili-n poartă”", "“De-a iepurii”", și multe altele. Jocul "“De-a iepurii”" a fost menționat de Traian Gherman în revista "“Satul și școala”", numărul 3-4 pag.114-115 din anul 1958. Localitatea este recunoscută pentru tradițiile și jocurile populare românești, promovate prin "Festivalul folcloric interjudețean "Cântec
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
care sunt sugestiv - pregnante. Ceea ce dă un colorit sunt întâmplatorul și compararea realului cu elemente ale fantasticului. Din repertoriul jocurilor amintim : "“De-a boii”" , "“De-a caii”" , "“De-a pichili-n poartă”", "“De-a iepurii”", și multe altele. Jocul "“De-a iepurii”" a fost menționat de Traian Gherman în revista "“Satul și școala”", numărul 3-4 pag.114-115 din anul 1958. Localitatea este recunoscută pentru tradițiile și jocurile populare românești, promovate prin "Festivalul folcloric interjudețean "Cântec și joc de pe câmpie" ce se desfășoară
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
mărturisesc cu acest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gânscă și feciorilor lui, nepoților mei, partea mea din Șoldănești, ce -a fost a lui Șoldan ...”. Acest Șoldan pare să -și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 - 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
relief și de factorul geobotanic. Astfel în zona de deal și terenuri agricole vom întâlni o populație numeroasă reprezentată prin mamifere din grupul rozătoarelor (popândăul, cățelul de pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
ridibunda"). Din clasa reptilelor apar broasca țestoasă de apă ("Emys orbicularis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix L."). În zonele de câmpie, fauna este reprezentată prin rozătoare ca popândăul ("Spermophilus citellus"), șobolanul de câmp ("Apodemus agrarius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), cățelul pământului ("Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp). Cea mai mare parte a solurilor comunei Bordei Verde este reprezentată de cernoziomuri de foarte bună calitate și propice pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive. Excepția o constituie lunca râului Călmățui (zona Filiu-Lișcoteanca), formată din soluri
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]