6,186 matches
-
tipă și să-i spui vreo porcărie. La care ea n-ar răspunde În nici un fel, fiindcă nu-i decât o târfă, iar tu În dimineața asta nu arăți prea prosper, cu tot cu pantofii tăi negri de Înmormântare. Dar poate că italianului i-ar sări țandăra, iar mie, poate mai mult decât să i-o trag ăleia, mi-ar plăcea să i-o trag lui. O mamă de bătaie adică. Nu era rea fantezia asta, mă gândisem de multe ori să pocesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
țandăra, iar mie, poate mai mult decât să i-o trag ăleia, mi-ar plăcea să i-o trag lui. O mamă de bătaie adică. Nu era rea fantezia asta, mă gândisem de multe ori să pocesc mutra unuia dintre italienii care ne invadaseră orașul. Dar n-am făcut nimic, fiindcă nu-s deloc un tip spontan. Nici măcar când e vorba de violență. Dacă aș fi fost așa, poate că nu ratam În noaptea precedentă. M-aș fi impus la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
timp, n-am fi luat-o razna. Dar nu. De obicei, dacă reușesc să-mi arăt colții, mă las dus de val, Însă nu fac niciodată valuri. Așa și acum. Stau cuminte la masa mea, privind cu sfială la târfa italianului. Dar țâțoasa nu-mi Întoarce privirile. Poate că asta m-ar fi ajutat să mă excit. Fiindcă adevărul e că nu eram. Și tare mi-aș fi dorit să fiu. Să ies adică din admirația pur teoretică pentru decolteul (blondei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
suspendat, așa Încît nu numai lumina ce străbate prin rețeaua de fier ruginit, ci Însăși viața, mișcarea de sub ea, pare aspră, subjugată, lovită, violentă, uluită și năucită - la colțul unei astfel de străzi, un om a fost ucis. Era un italian mărunțel, Între două vîrste, care avea un fel de cărucior fragil, staționat lîngă trotuar, unde ținea o colecție sărăcăcioasă și pestriță de țigări, bomboane ieftine, băuturi Îmbuteliate, o sticlă cam soioasă de suc de portocale Întoarsă cu gura În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
direct În căruciorul negustorului, cu atîta forță Încît l-a făcut țăndări, apoi s-a răsturnat cu totul peste el, transformîndu-l Într-un morman de sticlă sfărîmată și fiare Încolăcite. Printr-un adevărat miracol, șoferul camionetei a scăpat nevătămat, dar italianul cel mărunțel ajunsese Într-o asemenea stare de mutilare că era de nerecunoscut. În clipa În care l-a izbit camionul, sîngele de un roșu aprins i-a țîșnit din cap ca dintr-o fîntînă arteziană, Încît era de necrezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
noastre - un tînăr spilcuit și obraznic, ce purta o pălărie cenușie și un pardesiu cenușiu croit pe talie, figură tipică de Broadway, un evreu cu un aer sigur, de expert, cu nas mare, glas agresiv și zîmbet vulturesc, și un italian mai scund, cu păr negru și ochi strălucitori, cu o expresie șireată pe chipul Îngrozitor, palid, specific ființelor nopții - toți trei Îmbrăcați elegant, În stilul ostentativ, la modă pe Broadway - adunați laolaltă ca și cum fiecare recunoscuse În celălalt un adevăr expert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu un dispreț ironic și batjocoritor. Auzi dumneata, pentru zile negre! Se opri și zise din nou disprețuitor: — Și cînd vezi cîte unul de-ăsta, te-ntrebi la ce bun! Am sau nu dreptate? — Aici ai zis-o bine! spuse italianul, dînd hotărît din cap În semn de aprobare. — Exact cum Îi spuneam unui tip zilele trecute... Începu celălalt tînăr. — Ei, Doamne! strigă evreul. Auzi, să strîngi bani pentru zile negre! De ce dracu’ să strîng eu bani pentru zile negre? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tînărul, asta nu face decît să-ți dovedească... — Asigurări! exclamă evreul În acest moment, rîzÎnd tare și disprețuitor. Agenții de asigurări, pentru numele lui Dumnezeu! De ce dracu’ să ne risipim banii pe asigurări?! Întrebă el. — Așa-i, așa-i! consimți italianul fonfăit, cu un zîmbet șiret și disprețuitor, prostii și nimic altceva! — Nu-s decît prostii! rosti tînărul. Exact cum Îl spuneam unui tip zilele... — Asigurări! spuse evreul. Ce rost are să-ți pleci urechea la prostiile ălora, că doar n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nimeni nimic! spuse el. De ce dracu’ să-mi irosesc viața strîngînd bani, ca să-i cheltuiască o mînă de ticăloși, care, oricum, tot n-or să-i prețuiască cum se cuvine! Am sau nu dreptate? — Aici ai zis-o bine! spuse italianul dînd din cap. Prostii și nimic altceva! — Exact cum Îi spuneam unui tip... reluă tînărul. — Nu, domnule! rosti evreul pe un ton apăsat și hotărît, zîmbind cu un cinism amar. Nu, domnule, nici să n-aud! Așa ceva nu-i de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Da, domnule! CÎnd o să mă aflu acolo, În cimitir, și o să hrănesc florile, n-o să-mi mai trebuiască flori! Vreau să mă bucur de ce-i al meu aici și acum! Am sau nu dreptate? — Aici ai zis-o bine! răspunse italianul. — Exact cum Îi spuneam unui tip zilele trecute, Încheie discuția triumfător tînărul, nu se știe niciodată. Nu, domnule! Nu se știe niciodată ce te-așteaptă. Azi ești aici, iar mîine nu mai ești... ce dracu’! spuse el. Să profităm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
săturase pînă la ultimul său atom de o senzualitate bolnavă și lacomă, reducînd toată ființa ei la această mască subțire, vopsită, și la zîmbetul Îngrozitor, idiot și senzual, ce se adresa strălucitor și impertinent Întregului cerc de bărbați care așteptau. Italianul cu fața șireată, ai cărui tovarăși de mai Înainte - evreul și tînărul cel spilcuit - plecaseră, se furișă spre negresă pînă ce ajunse În spatele ei. Apoi se apropie Încetișor, În timp ce ochii săi strălucitori o devorau neîncetat cu o privire de reptilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
doar o privire iute spre el și-i adresă un zîmbet idiot, gol și senzual, iar În clipa următoare porni În grabă, pășind cu picioarele subțiri și lungi În pantofii roșii, cu tocuri Înalte, și privind repede peste umăr spre italian, adresîndu-i seducătoare chemări cu buzele vopsite și dinții strălucitori. Bărbatul Își Înălță capul peste marginile gulerului, Își roti pe furiș ochii strălucitori și capul de vulpe și o porni repede pe urmele fetei. O ajunse pe culoarul de dincolo de bare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai multe deosebiri de statură, temperament, grai și obiceiuri Între un german din partea de nord și unul din partea de sud, Între un francez din nord și unul din sud, Între un englez din nord și unul din Devon, Între un italian din nord și unul din sud, decît Între un catawbian din răsărit și unul din apus. Denumirea Catawba este, desigur, de origine indiană: este numele unui trib care a dispărut acum aproape complet, dar care a cunoscut cîndva o dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rândul lumii", dar nu sunt dependent de el. Intru foarte rar și e ca și cum nu l-aș avea! Intru și, foarte mă mir, de câți s-au declarat prieteni ai subsemnatului. Nu știu de unde au apărut acolo, o droaie de italieni, spanioli, niște negroide din Coasta de Fildeș și ceea ce e mai ciudat, vreo sută de islandezi cu niște nume ciudate de îți stă mintea-n loc. Mai rău, este faptul ca românii nu își dau seama, sau nu vor să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Vechiul vis grecesc, de a însămânța și de a ține vie flacăra credinței ortodoxe prin țări precum Italia, Spania și Portugalia este îndeplinit de biserica ortodoxă română, cu părăluțele milioanelor de români simpli, plecați la lucru. Ba colac peste pupăză, italienii au început să le dea, prin Calabria, biserici catolice părăsite. Grecii țipă ca din gură de șarpe, că pe vremea Bizanțului conduceau Biserica din Calabria și Sicilia, dar cine mai stă ca să-i asculte? Și ca treaba să se împută
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
el? Păi era în primul an de facultate. Venise în capitală doar să susțină niște examene. Imediat după Revoluție prețurile erau mai normale, așa că își permitea să stea la Hotel Dorobanți, lângă Piața Romană. Acolo pusese ochii pe ea un italian venit cu afaceri în țara ce se desfăcea ca o piersică sub degetele hotărâte ale capitaliștilor. O filase cât o filase, după care venise la masa ei. În jur de 35 de animanierat, înfățișare plăcută. Trei zile ieșiseră împreună la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de milioane. Voi vă dați seama? - Vreau și eu, mamă, de-aici zece milioane, să-mi fac operație de monturi la picioare. Maria nu e prea încântată, dar trebuie să accepte, pentru că fiică-sa și-a vândut bijuteriile primite de la italian, să aibă ce depune la Cluj. - Bine, iau și eu treizeci de milioane, să dau avans pentru un Aro - am nevoie de o mașină să duc fructele la piață...Măi, da’ voi vă dați seama? La următoarea tură, dacă băgăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
devenit În românește o simplă zână, dar cultul ei nu a dispărut pe de-a-ntregul; martirul Thalaleos din Biblie umblă teleleu În limba română; dacă cineva e mai mult decât beat tun, atunci el e beat Krupp; carabina produsă de italienii Carlo & Figli ajunge În grecește Kariofili care Înseamnă „garoafă“; șrapnelul Își moștenește numele de un general englez (Shrapnel), godinul de la un fabricant (Godin), pruna renglotă de la regina franțuzoaică „reine Claude“, iar jobenul de la pălărierul francez Jobin care și-a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Încă de atunci plecaseră și ăia undeva În lume. Și când te uitai numai o dată În cimitirul Sulina Îți era de ajuns. Tot atâta legătură cu satul În care erau Înmormântați ai mei aveam și eu câtă aveau și englezii, italienii, grecii și japonezii Îngropați acolo cu orașul Sulina.“ Trebuia să ne dăm seama deja că modul lui de a povesti este cu adevărat cel al unui infanterist. Povestea Înainta pas cu pas, chiar dacă aproape fiecare pas putea Însemna o surprinză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
doua ora douăsprezece douăzeci și trei. 6 februarie ─ Ti volevo bene, Francesca. ─ Ti volevo? Ma no, io ti voglio bene, sempre, sempre, Giordano! Și pe ecran Sophia Loren și Giancarlo Giannini se îmbrățișează. ─ Să știi că până la urmă au dreptate italienii, dragă, cu voglio bene ăsta al lor, spune Aurora Martinescu. Te-am iubit, te iubesc, ce-i aia? Un cuvânt slav din care imposibil să pricepi ceva. Pe când te voiesc de-a binelea e foarte clar. Ce zici? Aveți dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
nu ceea ce ar trebui să facă"1, scria Francis Bacon. E aceasta o frază prin care se deschide era reabilitării geniului politic al Florenței, cel care a distrus masca de aparentă moralitate sub care s-a deghizat întotdeauna puterea principilor. Italianul Boccalini, un contemporan al lui Bacon, un antimachiavelic în vorbe și machiavelic în fapte, în Izgonirea din Parnas, rostește acoperit același adevăr în limbajul oblic al alegoriei. El imaginează un Machiavelli acuzat și adus pe rug și care, apărîndu-se, uimit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar despre aceasta la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sus. După cum am spus, el a fost ridicat în fruntea armatelor de siracuzani, și și-a dat seama îndată că trupele de mercenari pe care aceștia le aveau nu erau folositoare, deoarece comandanții lor erau la fel cu ai noștri italieni; și părîndu-i-se că nu putea nici să-i oprească nici să le dea drumul, puse să-i omoare pe toți, iar după aceea purtă război cu armatele lui proprii, iar nu cu cele ale altuia. Vreau să amintesc de asemenea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prin urmare întru mărirea voastră. Restul trebuie să-l faceți Domnia-voastră. Dumnezeu nu vrea să facă totul pentru ca să nu ne ia nouă libertatea acțiunii și partea de glorie care ni se cuvine. Și nu este de mirare că nici unul dintre italienii numiți mai sus nu au putut să facă ceea ce putem nădăjdui că va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că în atîtea răsturnări care s-au petrecut în Italia și în atîtea mișcări războinice, vitejia pare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
gata să primească orice formă. Într-adevăr, însușirile se arată a fi mari în membre, atunci cînd ele nu lipsesc în capete. Priviți luptele și ciocnirile războinice în întrecerile care au loc între ostași anume aleși și veți vedea că italienii sînt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor; căci aceia care sînt pricepuți, nu sînt ascultați și fiecăruia i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]