6,115 matches
-
mijloacelor speciale I.C.T. la domiciliile lui CRĂCIUN GHEORGHE și NIȚIȘOR MARIA pentru a le stabili legăturile, preocupările, intențiile, relațiile reciproce etc. Termen: 25 februarie 1987 4.Conlucrarea cu Direcția I pentru cunoașterea preocupărilor și intențiilor lui CRĂCIUN GHEORGHE, preocupările unor legionari, foști condamnați, de a-l contacta pe obiectiv și scopurile acestor intenții, precum și protejarea obiectivului împotriva unor eventuale influențe negative din partea acestora. Termen: permanent 5.Contactarea operativă periodică a lui CRĂCIUN GHEORGHE pentru a-l determina să evite contactele și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Opera această vast? , chiar dac? este de o calitate inegal? , constituie totu? i o mare contribu? ie real? �n istorie ? i �n istoria literaturii. Atunci c�nd a fost smuls de la masa lui de lucru de c? tre bandă de terori? ți legionari, Iorga lucra la Istoria să Universal?. Avea atunci 69 de ani; te �nfrico? ezi g�ndindu? te la c�ț de mult ar mai fi putut realiza. Cum a reu? it oare Iorga s? realizeze at�ț de mult? Lucr? ri de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei din neamul Dr? ghici ? i dorea că nepoatele ei s? se m? rîțe bine. Mircea era vanitos ? i egocentrist, nutrind ambi? ia de a? l �nlocui pe Iorga �n fruntea partidului ? i a ziarului ? i �ntre? în�nd rela? îi cu legionarii. Valentin ducea o via?? lipsit? de ambi? îi, iar ? tefan scria versuri pe care nu toat? lumea le aprecia. Sensibilitatea moral? a lui Iorga era ceva neobi? nuit la Bucure? ți. �?i folosea adesea editorialele că s? le fac? moral? cona
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
flutură pe Turnul Eiffel, Fran? a se pr? bu? ise; steaguri ro? îi se �nvolburau deasupra Chi? în? ului ? i a Cern? u?iului; jum? țațe din Transilvania era pierdut? , bulgarii m? r?? luiau pe p? m�ntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit s? suspende apari? ia �Neamului rom�nesc�. ?i? a luat r? mas bun de la cititorii s? i cu urm? toarele cuvinte: �La vremuri de restri? te, steagul nu se �nchin?; el este folosit că s? oblojeasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care �i afectau pe ?? răni. Din p? cate, �Neamul rom�nesc pentru popor� nu prea era cump? raț de ?? răni, nici m? car de cei din Moldova, unde situa? ia era deosebit de critic?. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza ? i ale legionarilor, care �i �nvinov?? eau pe evrei de toate relele reale ? i imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jum? țațe dintre ?? răni erau analfabe? i. �n ceea ce prive? te participarea lui Iorga la via? a politic? �n timpul regimului liberal, el �nsu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o speran?? exprimat? iar ? i iar191. La ideea aceasta de a fi acolo unde ? ara avea nevoie de el ? i de a?? i sluji ? ara nu a renun? at niciodat?; ea l? a �nso? it p�n? c�nd bandă de terori? ți legionari l? au r? pit. �n 1922, a �nceput perioadă domină? iei liberale, a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din cauza situa? iei economice dificile ? i a neglij? rîi tineretului, anii ace? tia s? au scurs sub spectrul permanențelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din partea dreptei radicale, sincere ? i energice, dar neconstructive. �n Rom�nia, că aproape pretutindeni �n Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excep? ia unor locuri �ndep? rtate că Șerbia sau Grecia). Va fi semnalul ie? irii �n strad? pentru Legiune. �ntruc�ț legionarii �i vor lua via? a lui Iorga, s? arunc? m o privire mai �ndeaproape asupra lor. Singură mi? care fascist? fondat? sub auspiciile unei icoane sfinte, Legiunea Arhanghelului Mihail, a fost o mi? care fascist? original?. Mi? carea această a introdus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? ? în? un discurs. O ?? ranc? b?tr�n? cu p? rul alb ? i?a f? cut cruce ? i ne? a ? optit: �Trimisul Arhanghelului Mihail! � Apoi, clopotul tristei bisericu? e a prins s? bat? ? i a �nceput slujba care preceda �ntotdeauna �ntrunirile legionarilor. Impresiile profunde produse �n sufletul unui copil se ? terg greu. �n cei mai mult de cincizeci de ani care au trecut de atunci n? am uitat niciodat? �nt�lnirea mea cu Corneliu Zelea Codreanu. Legiunea ? i Corneliu Zelea Codreanu constituie un monolit; el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nou care s? umple golul dintre ambi? ia lui Codreanu ? i realitatea rom�neasc?. �n termeni contemporani am numi acest program o revolu? ie cultural?. Pe termen lung, ? elul era urm? toarea r? splat?: salvarea ? i �nvierea Rom�niei prin victoria legionarilor. Legiunea urma s? fie tot ceea ce Rom�nia de atunci nu era: de o cinste irepro? abil? ? i resping�nd total corup? ia atotst? p�nitoare a regimului. Codreanu ură cu pățim? orice form? de venalitate. Dup? mai mult de o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
itoare a regimului. Codreanu ură cu pățim? orice form? de venalitate. Dup? mai mult de o jum? țațe de secol (dac? ignor? m ac? iunile ei ulterioare ) nu este u? or s? condamn? m ideile Legiunii. M?car dac? to? i legionarii ar fi fost de talia lui Codreanu, a lui Mo? a sau a ardeleanului Ion Bănea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democra? ie, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau �programe de partid�. Legiunea era antisemit? , dar Codreanu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
considerau drept o piedic? �n calea spre lumea visat? de ei. Evreii erau privi? i ? i că reprezentan? i ai unei detestate �lumi burgheze� ? i ai secolului al XX-lea. Iat? o mostr? din cotidianul legionar, care ilustreaz? m?sura �n care legionarii urau burghezia: ��n terminologia legionar? nu exist? loc pentru burghezie nu numai �n accep? ie lingvistic? , ci dintr? un motiv mult mai imperativ ? i ra? ional, sim? ul etic al Legiunii. Burghezia nu �nseamn? nimic; ea reprezint? un mod de via?? ostil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ceea ce considerau ei c? este r? u. F? ceau �ntotdeauna aprecieri corecte privind situa? ia Rom�niei. Numai ? elurile �n vederea atingerii c? rora se presupunea c? aceste metode realiste vor sluji drept instrumente erau absurde. Deta? amentele teroriste ale legionarilor aveau aceast? viziune a r? ului, dar dup? comiterea unor acte violente, se predau de obicei că s? isp?? easc? �nc? lc? rile s? v�r? ițe �n numele unui ? el superior. De? i credincio? îi n? ar trebui s? fie convin? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a men? ionat? mai sus, a fost atacat un jurnalist evreu, apoi un secretar de la Ministerul Agriculturii ? i al? îi. Dar Iorga nu a men? ionat niciodat? �n ce m? sur? era Legiunea provocat? de c? tre �for? ele de ordine! � Legionarii nu reprezentau genera? ia lui Iorga sau �na? ionalismul lui cultural�. Cea mai mare parte dintre ei aveau �ntre 20 ? i 30 de ani ? i nu f? ceau parte din institu? iile politice. Adev? rata lor ra? iune de a tr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nici una dintre aceste lu? ri de pozi? îi nu avea vreo leg? tur? cu credin? a, ci numai cu m? sura �n care aceasta servea drept mijloc de r? sp�ndire a na? ionalismului rom�nesc98. �n ceea ce prive? te misticismul legionarilor, Iorga a manifestat �ntotdeauna o aversiune s? n?toas? fă?? de tot ce este abstract. El era un ra? ionalist latin ? i explică misticismul Legiunii prin faptul c? �Codreanu este slav�99. Ego? ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
9. Ego? ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea �Noului na? ionalism�. �n ochii lui, el era principalul element �n �nf? ptuirea Rom�niei Mari, iar na? ionalismul acesteia trebuia s? se bizuie pe s? m?n? torism. Iorga respingea violen? a legionarilor, consider�nd? o drept �anarhie�, iar el ură anarhia. Era totodat? partizanul Sistemului de la Versailles ? i devotat Fran? ei din punct de vedere politic ? i cultural. Dup? venirea la putere a lui Hitler, Iorga �? i va canaliză ură spre orientarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d doi intelectuali pacifi? ți francezi, �? i amintea Iorga, au venit la Bucure? ți ? i au fost prompt �nt�mpina? i cu o �ac? iune direct? � organizat? de a? a?zisul �Comitet antimasonic� (de inspiră? ie legionar? ? i alc? tuit din legionari). �n timp ce cuplul ie? ea din hotel, dup? spusele lui Iorga, �a fost �nconjurat de trei brute care le? au ț? iat calea ? i au scuipat pe rochia doamnei La Fontaine� etc. Iorga ? i Argetoianu au pretins s? li se cear
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai puteau duce o asemenea via??. Erau prea comozi ? i corup? i ? i aveau prea mult interes investit �n mediocritatea �n care se compl? ceau. Dar mul? i tineri rom�ni erau atra? i de Legiune. �n 1935, Gheorghe Furdui, liderul studen? ilor legionari, a fost ales pre? edinte al corpului studen? esc din Bucure? ți. �n octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotig? , a devenit pre? edintele tuturor studen? ilor din Rom�nia. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea �n vederea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
investit �n mediocritatea �n care se compl? ceau. Dar mul? i tineri rom�ni erau atra? i de Legiune. �n 1935, Gheorghe Furdui, liderul studen? ilor legionari, a fost ales pre? edinte al corpului studen? esc din Bucure? ți. �n octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotig? , a devenit pre? edintele tuturor studen? ilor din Rom�nia. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea �n vederea coopt? rîi acesteia. Dar �n lumea �n alb? negru a Legiunii nu era loc pentru �cooperare�. �n aprilie 1933, Codreanu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Legiunii ? i a na? ional??? r? ni? tilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prev? zut? dinainte. Dar Ducă nu a prea avut ocazia s? se bucure de triumful s? u. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat de trei legionari. Cei trei au devenit o legend? legionar? , Nicadori, nume format din primele silabe ale numelor lor de botez. Iorga a calificat uciderea lui Ducă drept �o crim? odioas? �108. A fost din nou instituit? legea măr? ial? ? i a fost declan? at
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ni? tilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prev? zut? dinainte. Dar Ducă nu a prea avut ocazia s? se bucure de triumful s? u. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat de trei legionari. Cei trei au devenit o legend? legionar? , Nicadori, nume format din primele silabe ale numelor lor de botez. Iorga a calificat uciderea lui Ducă drept �o crim? odioas? �108. A fost din nou instituit? legea măr? ial? ? i a fost declan? at? o violent? reprimare a Legiunii. Dup? un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
comer? ul ? i func? iile de? inute de evrei. Numai c? voiau toate acestea �n cadrul unui regim rom�n modern. Această eră �Porunca vremii� pentru ele. Era de prev? zut că rela? iile lor cu Legiunea s? fie proaste, deoarece pentru legionari ele nu erau dec�ț simple instrumente burgheze; Codreanu le numea �cealalt? fă?? a guvernului�143. P�n? acum, Goga fusese ambiguu ? i oportunist �n privin? a chestiunii evreie? ți. Iorga nu �mp? rt?? ea atitudinea violent? a acestui nou partid fă?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Maniu. Nu se poate sesiza nici �n orientarea lui Codreanu ? i nici �n cea a goga? cuzi? tilor vreo preferin?? fă?? de Mussolini �n defavoarea lui Hitler. Constituia oare linia această o alternativ? realist? pentru Rom�nia At�ț goga? cuzi? ții c�ț ? i legionarii erau at�ț de ahtia? i dup? puterea politic? �nc�ț preferau s? nu citeasc? Mein Kampf a lui Hitler său s? analizeze teoriile lui Rosenberg. Dup? discreditarea politicii ? i a economiei, exemplul german ? i italian p? rea s? ofere mai multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
triste? îi va cobor� asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, c�nd �? i va da seama de tragică inutilitate a iluziilor sale�149. Chamberlain ? i Iorga vor muri aproape �n acela? i timp. Iorga asasinat de un deta? ament terorist de legionari, iar Șir Neville Chamberlain ? i?a dat din fericire duhul cu c�teva zile �nainte că oră? ul Birmingham, pe care familia sa �l st? p�nea de genera? îi, s? fie bombardat de c? tre Luftwaffe. Politică conciliant? a lui Chamberlain nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizan? i ai legiunii. Astfel Panaitescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu ? i al? îi colaborau la �Revista istoric? rom�n? � (printre ei ? i nefericitul Vasile Cristea, care a fost executat, �mpreun? cu al? i intelectuali legionari, �n timpul represaliilor care au urmat dup? asasinarea lui C? linescu). Cadrul unei discu? îi l? muritoare �ntre Iorga ? i Nouă ? coal? de istorie era deci creat. Care erau implică? iile acestei confrunt? ri? �n primul r�nd pr? pastia ap? rut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u? or, tot acest entuziasm îra? ional a luat brusc sf�r? it. �Entuzia? ții� au pl? țiț un pre? groaznic pentru c? au f? cut din Hitler (cum spunea Iorga) �liderul tuturor nemul? umirilor�. Atunci c�nd cuzi? ții ? i legionarii au s? rb? torit triumful lui Hitler �n Austria, reac? ion�nd mai cur�nd dintr? un instinct spontan dec�ț g�ndindu? se la implică? iile pentru Rom�nia, Iorga a declarat: �S? rb? torim triumful altora ? i f? r? s? g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]