7,857 matches
-
realizări ale României. După o perioadă de timp în care viața politică fusese oarecum "închisă", conservatorii "decretau" dispariția confruntărilor pe criterii ideologice și existența în viața politică doar a două partide: cel al "patrioților" și cel al "trădătorilor"744. Încercarea liberalilor 745 de a se apăra în fața tuturor acestor atacuri nu puteau să aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-o logică a campaniilor electorale, în care declarații precum cele din Sala Slătineanu, prin care adepții lui I.C. Brătianu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-o logică a campaniilor electorale, în care declarații precum cele din Sala Slătineanu, prin care adepții lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti erau acuzați de faptul că uzurpaseră numele de liberali, deveneau frecvente 746. Sfârșitul anului 1866 aducea o criză politică nouă ce putea fi tot mai greu de negat. Acesta era motivul pentru care Carol I îi chema la el pe 19 decembrie 1866 pe Ion Ghica și pe I.C.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
746. Sfârșitul anului 1866 aducea o criză politică nouă ce putea fi tot mai greu de negat. Acesta era motivul pentru care Carol I îi chema la el pe 19 decembrie 1866 pe Ion Ghica și pe I.C. Brătianu, reprezentantul liberalilor din Camera Deputaților, spre a discuta soluția adecvată în vederea promovării unei politici interne dar și externe mai energice. Liberalul radical își exprima deschis sentimentul de insatisfacție față de lipsa de eenergie a guvernului și incapacitatea acestuia de a a identifica o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politicieni a epitetelor de "albii" și "roșii". El considera că, datorită contextului internațional, în plan intern cuvintele de ordine trebuiau să fie "înfrățire" și "conlucrare pe teren constituțional". Deși nu obținuse scorul dorit, doar o treime din deputați aparținînd grupării liberalilor radicali, Brătianu era la fel de interesat de problemele existente în țară și după alegeri, una dintre ele fiind situația din Moldova. Motive erau suficiente: revitalizarea mișcării separatiste ilustrată prin apariția unei broșuri în care se susținea faptul că moldovenii nu doresc
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și a modului defectuos în care se realiza comunicarea între legislativ și executiv. Acesta era contextul în care, după mai multe discuții și dispute între Ion Ghica, aflat în căutare de sprijin parlamentar pentru echipa formată în jurul său, și liderul liberalilor radicali, I.C. Brătianu, "prințul de Samos" își prezenta demisia la începutul anului 1867756. Noul guvern format la 27 februarie era, și datorită relațiilor foarte bune dintre Carol și I.C. Brătianu, unul de factură liberală, dar din precauție politică era condus
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
convingerea că, prin venirea lui Carol de Hohenzollern în fruntea României, țara urma să cunoască "o reînviere a libertății". După astfel de declarații, conflictele ce apar în anii 1870-1871 între monarh și anumite grupări politice, la care au participat și liberalii, erau greu de prevăzut. Concluzie Dacă ar fi să vorbim de anii ce reprezintă puncte de reper în istoria modernă a României, 1866 poate fi considerat unul extrem de important din perspectiva implicațiilor sale ulterioare. Aducerea unui prinț străin în fruntea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lor, potrivit căruia sosise vremea ca și România să facă parte din familia monarhiilor europene. Marea majoritate a politicienilor români înțeleseseră foarte clar faptul că acum trebuiau să profite de prelungirea rivalităților dintre marile puteri. Contactați la cadrul dezbaterilor europene, liberalii și conservatorii în egală măsură au înțeles că rivalitățile politice dintre ei trebuiau puse în paranteze pentru adoptarea cu rapiditate a unei noi Constituții. Noua Constituție contura cadrul necesar pentru evoluția viitoare a statului român, motiv pentru care liderii politici
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Idem, Goleștii. Locul și rolul lor în istoria României, București, Editura Enciclopedică, 1979. Idem, Pe urmele lui Dimitrie Brătianu, București, Editura Sport Turism, 1984. Idem, Ion Ghica, diplomat și om politic, București, Editura Majadahonda, 1995. Idem, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003. Iorga, N., Războiul pentru independență. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, Editura Cultura Națională, 1927. Iorga, Nicolae, Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938. Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
idei, programe, București, Editura Nemira, 2006. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și Problema evreiască. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30, București, 1995. Xenopol, A.D., Primul proiect de Constituție a Moldovei din 1822, originile partidului conservator și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898. Idem, Domnia lui Cuza Vodă, vol. II, Iași, Tipografia Editoare Dacia P. Iliescu & D. Grossu, 1903. Idem, "N. Kretzulescu, 1812-1900-1912", extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secției istorice, seria II, tom XXXIV, București
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
București, Editura Nemira, 2006, p. 5. 3 Radu Carp, Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002, p. 21. 4 A.D. Xenopol, Primul proiect de Constituție a Moldovei din 1822, originile partidului conservator și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898, pp. 43-45. 5 I.M. Popescu, Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972, p. 97. Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 66. 31 Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria presei românești
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lor, ele nu trebuie să fie simple copii sau traduceri din legi și așezăminte străine, inadecvate stării noastre, ci aplicabile practic, oportune", în Ibidem, p. 245. 82 Ioan Stanomir, op. cit., p. 298. 83 Anul 1859 avea să fie considerat de către liberali unul de referință nu numai pentru istoria românilor, dar și pentru propria lor istorie, datorită implicării în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
istoria românilor, dar și pentru propria lor istorie, datorită implicării în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca obiectiv trecerea în revistă a realizărilor liberalilor români. Vezi D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921, și Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă", 1918, pp. 5-7. 84 Lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
administrativ", în Studii și materiale de Istorie Modernă , vol VII, București, Editura Academiei, 1983, p. 15. 131 Ibidem. 132 Ibidem. 133 Ibidem. 134 Barbu Catargiu, Discursuri parlamentare... p. 257. 135 Ibidem, ..., p. 258. 136 Nicolae Golescu le propune mai întâi liberalilor să se abțină de la discuțiile pe tema legii rurale, iar pe 25 mai aceștia se retrag din București, în George Fotino, op. cit., p. 264. 137 Ovidiu Papadima, Cezar Boliac, București, Editura Academiei, 1966, p. 251. 138 Dimitrie Bolintineanu, op. cit., pp.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
septembrie 1866, p. 2; 4 octombrie 1866, p. 3. 758 Romanul, 7 iunie 1866, p. 324. 759 Idem, 22 ianuarie, 1867, p. 1. ------------------------------------------------------------------------- ROMÂNIA LA RĂSCRUCE. ANUL 1866 2 1 Prefață ROMANIA LA RASCRUCE. ANUL 1866 Introducere 260 Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea Prințul străin... Tentația separatismului și primele provocări politice Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Consolidarea unui nou regim politic Concluzie Bibliografie selectivă Index
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Vasile Vacaru - senator, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 4. Ovidiu Cameliu Petrescu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 5. Corneliu Ruse - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 6. Vasile Mandroviceanu - deputat, Grupul parlamentar național liberal 7. Verestoy Attila - senator, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România 8. Daniela Buruiana Aprodu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului România Mare 9. Vasile Matei - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU PREȘEDINTELE
HOTĂRÎRE Nr. 23 din 19 decembrie 1996 pentru alegerea membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114080_a_115409]
-
din România 3. Petre Ninosu - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 4. Nistor Badiceanu - Grupul parlamentar al Partidului Țărănesc Creștin Democrat 5. Voicu Valentin - Grupul parlamentar al Partidului Țărănesc Creștin Glodean Democrat 6. Paul Păcuraru - Grupul parlamentar național liberal 7. Constantin Muller - Grupul parlamentar național liberal 8. Sorin Adrian Vornicu - Grupul parlamentar al Partidului Democrat 9. Cristian Sorin - Grupul parlamentar al Partidului Democrat Dumitrescu 10. Iuliu Lorenczi - Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România 11. Ion Cârciumaru - Grupul
HOTĂRÎRE Nr. 32 din 22 noiembrie 1996 pentru aprobarea componentei Comisiei de validare a mandatelor de senatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114179_a_115508]
-
al Partidului Democrației Sociale din România 4. Nistor Badiceanu - Grupul parlamentar al Partidului Țărănesc Creștin Democrat 5. Voicu Valentin - Grupul parlamentar al Partidului Țărănesc Creștin Glodean Democrat 6. Paul Păcuraru - Grupul parlamentar național liberal 7. Constantin Muller - Grupul parlamentar național liberal 8. Sorin Adrian Vornicu - Grupul parlamentar al Partidului Democrat 9. Cristian Sorin - Grupul parlamentar al Partidului Democrat Dumitrescu 10. Iuliu Lorenczi - Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România 11. Ion Cârciumaru - Grupul parlamentar al Partidului România Mare 12. Augustin
HOTĂRÎRE Nr. 32 din 22 noiembrie 1996 pentru aprobarea componentei Comisiei de validare a mandatelor de senatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114179_a_115508]
-
aleasă la 3 noiembrie 1996, după cum urmează: Grupul parlamentar al P.N.T.C.D. și civic-ecologist - un vicepreședinte - un secretar - un chestor Grupul parlamentar al P.D.S.R. - un vicepreședinte - un secretar - un chestor Grupul parlamentar U.S.D. - P.D. - un vicepreședinte - un chestor Grupul parlamentar național liberal - un vicepreședinte Grupul parlamentar al U.D.M.R. - un secretar Grupul parlamentar al P.U.N.R. - un secretar Grupul parlamentar al P.R.M. - un chestor PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU ----------
HOTĂRÎRE Nr. 39 din 28 noiembrie 1996 privind stabilirea locurilor de vicepreşedinţi, secretari şi chestori ce revin grupurilor parlamentare în prima sesiune a Camerei Deputaţilor aleasă la 3 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114248_a_115577]
-
Partidului Căncescu Democrat 15. Mihai Baciu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 16. Paula Ivanescu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 17. Constantin Avramescu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Social Democrat Român 18. Cezar Ioan Corâci - deputat, Grupul parlamentar național liberal 19. Emil Tocaci - senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 20. Stelian Alexandru Pop - senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 21. Kovacs Csaba Tiberiu - deputat, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România 22. Francisc Pecsi - deputat, Grupul parlamentar
HOTĂRÂRE nr. 14 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113961_a_115290]
-
Partidul Democrat 14. Mariana Valeria Stoica - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 15. Sorin Adrian Vornicu - senator, Grupul parlamentar al Partidului Democrat 16. Sergiu Cunescu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Social Democrat Român 17. Puiu Hașotti - deputat, Grupul parlamentar național liberal 18. Mihail Bălănescu - senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 19. Francisc Baranyi - deputat, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România 20. Toma Nastase - deputat, Grupul parlamentar al Partidului România Mare 21. Ion Minzina - senator, Grupul parlamentar al Partidului
HOTĂRÎRE Nr. 15 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113976_a_115305]
-
3. Marțian Dan - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 4. Sergiu Nicolaescu - senator, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 5. Radu Budeanu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 6. Octav Boț - deputat, Grupul parlamentar național liberal 7. Vichentie Nicolaiciuc - deputat, Grupul parlamentar al minorităților naționale. ---------------------
HOTĂRÎRE Nr. 17 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114001_a_115330]
-
România 5. Dumitru Pâslaru - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 6. ��tefan Glavan - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 7. Adrian Ioan Vilau - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 8. Andrei Ioan Chiliman - deputat, Grupul parlamentar național liberal 9. Atilla Bela Ladislau - deputat, Grupul parlamentar al Uniunii Kelemen Democrate Maghiare din România 10. Ioan Ardelean - senator, Grupul parlamentar al Partidului Unit��ții Naționale Române. -------------------
HOTĂRÎRE Nr. 16 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113988_a_115317]
-
Mihaela Stănoiu - senator, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 3. Daniela Popa - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 4. Cristian Rădulescu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 5. Șerban Rădulescu Zoner - deputat, Grupul parlamentar național liberal 6. Vasile Dobrescu - senator, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române 7. Mitzura Domnica Arghezi - deputat, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. ----------------------
HOTĂRÎRE Nr. 19 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Internationala a Parlamentarilor de Limba Franceza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114029_a_115358]
-
diferită de cea realistă. În perioada interbelică, disputa dintre realismul clasic și idealism eticheta pe care realiștii au atribuit-o curentului liberal american din acea perioadă este tendențios denumită, încercându-se astfel inducerea unei impresii depreciative despre orientarea internațională a liberalilor, sens care s-a păstrat și până astăzi; voi păstra denumirea, în absența alteia mai bune și pentru a nu crea confuzii a ajuns să fie cunoscută drept prima "mare dezbatere". Argumentele liberale în favoarea "securității colective" care ar fi putut
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]