5,718 matches
-
viața politică în calitate de Secretar general al Ministerului Sănătății, ministru fiind prof. dr. N. Hortolomei. O ultimă informație în acest domeniu se referă la faptul că, în 1946, Partidul Național Democrat pe care îl reprezenta, a fuzionat cu aripa dizidentă a liberarilor condusă de Gheorghe Tătărăscu, participând la alegerile din acel an. Aici se încheie activitatea politică propriu-zisă a dr. Petre Topa pe care o cunoaștem până acum. Din anul 1946 el nu mai figurează ca director, ci ca șef al secției de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
378). Câteva pagini mai încolo, "duhul național[ist]" (Kogălniceanu, 1946, p. 646) [1843] subordonează "spiritul critic". Același Tafrali vorbește despre "instinctul național" care i-a împins pe "mai toți Românii" înspre a forma o "singură politică" în timpul Primului Război Mondial, "aceea a liberării fraților subjugați pentru a crea o Românie unită" (Tafrali, 1935, p. 405). Instinctul național a împlinit destinul istoric al neamului românesc: "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Apoi, deși
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
problemele, căutând mereu informații care să o ajute să-și câștige drepturile. A încercat să-și facă anumite planuri de viitor, face eforturi pentru a le respecta „am făcut cinci ani, mai am doi ani și jumătate de tras... după liberare mă dau în ținere la familia Ș., milițianul care lucrează pământul...”. Este de părere că este nevoie de specialiști, „oameni care să ne ajute, să ne lămurească... să avem cui să ne plângem...”. Este în relații bune cu personalul închisorii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este o revoluție care decapitează ierarhia stabilită substituindu-i forțe anarhice care iau comanda substituind vechea ordine unei noi ordini”. Organizarea personalității este rezultatul unei integrări ierarhice a nivelurilor sale structurale. Dezintegrarea se traduce prin disoluția unei instanțe supraordonate și liberarea instanțelor subiacente, subordonate acesteia. În felul acesta, orice disoluție are un aspect negativ (prin dispariția funcției dominante) și un aspect pozitiv (prin trezirea funcției inhibate). Aceste aspecte au fost constatate de numeroși autori (P. Janet, A. Moreau de Tours, E.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai prin propriile sale forțe, îi conferă libertate de alegere și mai ales, de acțiune. Renașterea începe printr-o reproducere și o nouă înțelegere a sistemelor antice, o reproducere care urmărește mai puțin originalitatea creatoare , cât afirmarea unei atitudini de liberare intelectuală. Principala diferență dintre concepțiile antice și cele moderne cu privire la libertate rezidă tocmai în convingerea noastră că omul este mai mult decât cetățean al unui stat. În comunitățile-orașe din Antichitate, libertatea nu era exprimată prin opoziția față de puterea statului - pentru că
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care, desigur, au interpretat totul în cheia disprețului și batjocoririi Conducătorului suprem... Singura consolare de-a lungul celor optsprezece ani de carceră a fost gîndul la nepoata ei cu nume pur, Angelica, pe care se grăbește să o revadă, după liberare, ducîndu-i ca singur dar portocala oferită în tren de un student inimos, dar pe care o găsește străină de tot și de toate, depravată și pervertită de atracțiile facile ale regimului. Nerecunoscută de nimeni, bătrîna Ioana contemplă cu disperare stingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al muncii mai răspândit ajunge la îndemâna unui număr mai mare de oameni. Prețul obiectelor de consum este ușurat de toată partea pe care capitalul o prelevează în fiecare lună; viața este ieftină și aceasta este o primă condiție esențială pentru liberarea claselor muncitoare. În același timp, și printr-un efect care are aceeași cauză (creșterea rapidă a capitalului), salariile cresc în mod necesar. Capitalurile, în fapt, nu produc absolut nimic decât cu condiția de a fi puse la lucru. Cu cât
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
eleganța stilului său i-a adus titlu de Medicus Cicero, și cunoștințele sale de medicină, pe acela de Latinus Hippocrates 177. Oricum, se cuvine să subliniem în ceea ce-l privește, încrederea pe care și-o pune în Maximus, în vederea obținerii liberării de pedeapsă a lui Ovidiu sau a ușurării acesteia. Fără îndoială, și Celsus cunoștea zelul lui Maximus depus în favoarea acuzaților, se va vedea la timpul potrivit -, precum nu se poate să-i fi scăpat familiaritatea și legăturile de rudenie dintre
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
multe înțelesuri. Înseamnă uneori a minți. Alteori a afirma (negând sau refuzând de a nega). Mai înseamnă și deznădejde totală, renunțarea absolută, a lăsa lucrurile în voia lor, a te încrede în ele ca în singura cale de limpezire, de liberare, de regăsire de sine; dar este încă și un fel de înțelepciune... Ion Caramitru Iancu și Valeria Seciu Ana Acest film este încă un caz, și chiar dintre cele mai doveditoare, că totuși există în România și mult talent scenaristic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
însă să se bazeze pe studii prealabile profunde, pe analize de profil, la care să fie antrenate în mod activ formele asociative, neguvernamentale, reprezentative ale colectivităților locale, locuitorii comunelor, orașelor și municipiilor, în mod direct. Unele considerațiuni teoretice privind instituția liberării condiționate Conf. univ. dr. IOAN MOLNAR* Sommaire En développant son sujet "Quelques considérations théoriques sur l'institution de la mise en liberté conditionnelle", l'auteur s'etait concentré, tour à tour, sur les questions suivantes: la notion de la mise en liberté
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
en considération du point de vu du condamné, ainsi que de celles des autorités compétentes pour solutionner les sollicitations. Les périodes de la détention et de l'arrêt preventif sont inclues dans la fraction de la peine exécutée. 1. Noțiune și caracterizare. Liberarea condiționată este definită în doctrină 1, ca fiind un mijloc de individualizare administrativă a executării pedepselor privative de libertate (Dongoroz, Pradel, Desportes, Le Gunehec) și, totodată, un mod de executare a unei părți din aceste pedepse. Dispozițiile legale în temeiul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și art.18 alin.2, din Legea nr.275/2006), cu consacrarea posibilității pentru cei condamnați de a trece, în condițiile legii, dintr-un regim de executare mai sever în altul mai ușor. În sistemul progresiv de executare a pedepselor, liberarea condiționată reprezintă ultima fază a executării (V. Dongoroz). Pentru alți autori, liberarea condiționată este o instituție complementară a executării pedepsei, fiind socotită, într-o anumită măsură, o continuare a executării pedepsei, însă cu executarea în libertate (I. Oancea); o instituție
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
posibilității pentru cei condamnați de a trece, în condițiile legii, dintr-un regim de executare mai sever în altul mai ușor. În sistemul progresiv de executare a pedepselor, liberarea condiționată reprezintă ultima fază a executării (V. Dongoroz). Pentru alți autori, liberarea condiționată este o instituție complementară a executării pedepsei, fiind socotită, într-o anumită măsură, o continuare a executării pedepsei, însă cu executarea în libertate (I. Oancea); o instituție complementară regimului executării pedepsei în penitenciare și, totodată, un mijloc de individualizare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
libertate (Basarab) sau o măsură de politică penală importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții a căror îndeplinire este evaluată de instanța de judecată sesizată printr-o propunere sau cerere. Liberarea condiționată este însă supusă și unor condiții viitoare, condiții care vizează comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții a căror îndeplinire este evaluată de instanța de judecată sesizată printr-o propunere sau cerere. Liberarea condiționată este însă supusă și unor condiții viitoare, condiții care vizează comportamentul pe care trebuie să-l dovedească cel condamnat în intervalul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții a căror îndeplinire este evaluată de instanța de judecată sesizată printr-o propunere sau cerere. Liberarea condiționată este însă supusă și unor condiții viitoare, condiții care vizează comportamentul pe care trebuie să-l dovedească cel condamnat în intervalul de timp cuprins între momentul punerii în libertate și până la terminarea duratei pedepsei. Liberarea condiționată este considerată într-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o propunere sau cerere. Liberarea condiționată este însă supusă și unor condiții viitoare, condiții care vizează comportamentul pe care trebuie să-l dovedească cel condamnat în intervalul de timp cuprins între momentul punerii în libertate și până la terminarea duratei pedepsei. Liberarea condiționată este considerată într-o concepție unanimă ca fiind un mijloc legal cu ajutorul căruia este posibilă individualizarea pedepsei în cursul executării în măsura în care, condițiile prevăzute de lege fiind îndeplinite, se poate prezuma că scopul pedepsei poate fi atins în raport cu anumiți condamnați
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu ajutorul căruia este posibilă individualizarea pedepsei în cursul executării în măsura în care, condițiile prevăzute de lege fiind îndeplinite, se poate prezuma că scopul pedepsei poate fi atins în raport cu anumiți condamnați și fără executarea integrală și efectivă a pedepsei. Cu privire la natura juridică a liberării condiționate, respectiv dacă aceasta constituie un mijloc de individualizare judiciară sau administrativă a pedepsei, în literatura de specialitate există opinii diferite. Argumentele care pot fi invocate pentru a susține un punct devedere sau altul privesc cadrul legal în care funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
respectiv dacă aceasta constituie un mijloc de individualizare judiciară sau administrativă a pedepsei, în literatura de specialitate există opinii diferite. Argumentele care pot fi invocate pentru a susține un punct devedere sau altul privesc cadrul legal în care funcționează instituția liberării condiționate, autoritățile implicate în funcționarea acesteia și competențele ce le sunt conferite, procedura de cerere și de acordare a liberării condiționate ș.a. Indiferent de opinia pentru care am opta, liberarea condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Argumentele care pot fi invocate pentru a susține un punct devedere sau altul privesc cadrul legal în care funcționează instituția liberării condiționate, autoritățile implicate în funcționarea acesteia și competențele ce le sunt conferite, procedura de cerere și de acordare a liberării condiționate ș.a. Indiferent de opinia pentru care am opta, liberarea condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a pedepsei în cursul executării acesteia, deci post judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
devedere sau altul privesc cadrul legal în care funcționează instituția liberării condiționate, autoritățile implicate în funcționarea acesteia și competențele ce le sunt conferite, procedura de cerere și de acordare a liberării condiționate ș.a. Indiferent de opinia pentru care am opta, liberarea condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a pedepsei în cursul executării acesteia, deci post judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în care liberarea condiționată este propusă, cât și în cazul în care liberarea este cerută direct de către cel condamnat. În ambele situații, aprecierile cuprinse în procesul-verbal întocmit de comisie, sunt, de regulă, decisive pentru fundamentarea soluției pronunțate de instanța de judecată, indiferent dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în care liberarea condiționată este propusă, cât și în cazul în care liberarea este cerută direct de către cel condamnat. În ambele situații, aprecierile cuprinse în procesul-verbal întocmit de comisie, sunt, de regulă, decisive pentru fundamentarea soluției pronunțate de instanța de judecată, indiferent dacă soluția acesteia este de admitere a propunerii (cererii) de liberare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]