5,756 matches
-
fi putut să-l transforme pe soțul infidel într un marginalizat social. Minciuna nu era doar un mecanism de apărare individuală, ci devenise un instrument de camuflare obișnuită a realităților în toate documentele oficiale, cu scopul de a nu atrage mânia conducătorilor. Limba de lemn, promovată de media și de toate documentele oficiale, devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reciprocitatea partenerului. Se îndrăgostesc repede, la prima vedere și sunt tot atât de repede dezamăgiți de partener. Construiesc relații de ură-dragoste și nu prea sunt capabili să pună capăt relațiilor, în ciuda insatisfacțiilor. Se manifestă uneori iubitor și protectiv, dar alteori cu mânie sau chiar violență față de partener. Ar dori să fie într-o apropiere permanentă de partener, dar nu-s niciodată mulțumiți de acesta și nu cred în el. Sunt incapabili să accepte perioade de indisponibilitate a partenerului chiar dacă acestea sunt temporare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din afara familiei. Poate că unul dintre cele mai frapante aspecte specifice violenței domestice este amestecul de violență și intimitate „sub același acoperiș”(Mayseless, 1991). în vreme ce intimitatea presupune căldură, protejarea celuilalt, acceptarea lui, căutarea apropierii, violența are corolare opuse: distanțarea, respingerea, mânia sau furia în interacțiune, animozitatea, impredictabilitatea. în situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se structurează relația cauză-efect și se dezvoltă gândirea simbolică. Expresiile emoționale negative ale celor dragi induce copilului stări de indispoziție cu atât mai profunde, cu cât persoanele sunt mai semnificative pentru el. La această vârstă, expuși fiind la scenele de mânie dintre părinți, copiii nu mai pot rămâne pasivi, ci fac eforturi pentru a se implica în conflictul dintre părinți. Dar sentimentul securității lor în raporturile sociale va fi serios compromis. în al treilea an de viață, copiii au reacții intense
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rămâne pasivi, ci fac eforturi pentru a se implica în conflictul dintre părinți. Dar sentimentul securității lor în raporturile sociale va fi serios compromis. în al treilea an de viață, copiii au reacții intense de supărare atunci când adulții interacționează cu mânie. O reacție comună a copiilor la vârsta aceasta este de a-și duce mâinile la urechi, a-și astupa urechile pentru a nu mai auzi țipetele celor dragi. De asemenea, acum vor începe să manifeste comportamente violente în relațiile cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor (atât pozitive, cât și negative), deși mai târziu spuneau că au fost fericiți sau că nu le-a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic și verbal cu ceilalți copii. La această vârstă, copiii interpretează evenimentele raportându-le la ei înșiși și considerându-se cauze ale lor, așadar vinovați de mânia și violența părinților. Nu pot lua în calcul întreaga situație, căci nu pot să înțeleagă încă global, generalizat. De aceea, se văd pe ei înșiși drept cauză a răului la care asistă. Abilitățile sociocognitive ale acestor copii sunt afectate și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interese și preocupări, o scădere a stimei de sine. într un studiu întreprins de Dill și colaboratorii săi (2004), pe 15.000 de elevi de gimnaziu și liceu, se arată că victimizarea repetată conduce la: debilizarea insidioasă a victimei; dezvoltarea mâniei și a depresiei; stimă de sine joasă și la izolare socială. Cercetătorii susțin că factorii experențiali la care sunt expuse victimele, respingerea și victimizarea de către colegi, conduc la dezvoltarea unor stiluri comportamentale de timiditate și izolare socială, precum și la simptome
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acest din urmă caz, copilul a dezvoltat deja o neîncredere și anxietate față de școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezente în vederea elaborării unui răspuns adaptat. în acest moment doar se vor manifesta marcatorii somatici, semne externe ale emoției, pentru a orienta decizia.”(Damasio, 2010) Dacă emoțiile nu sunt controlate și persoana ia decizii sub imperiul unor emoții puternic negative (mânie, furie, frică) sau a unor emoții pozitive intense (starea de bucurie prea intensă) deciziile nu sunt adecvate căci informarea creierului rațional s-a făcut doar parțial datorită activării necontrolate a creierului emoțional. Așadar soluția 1. „Abilitatea de a percepe și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spre exterior) sau a unor porniri masochiste (când agresiunea se centrează pe propria persoană). Realizarea defectuoasă a controlului sfincterian poate alimenta procesul de fixare, proces care se concretizează printr-o multitudine de trăsături: ritualism în viața cotidiană, exces de punctualitate, mânia ordinii și curățeniei, teamă maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea emoțiilor în crize de plâns, accese de mânie; recurgerea la gândirea magică, când persoana speră să se întâmple o minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri de strategii la diferite situații traumatice se studiază încă. Astfel, există studii care arată că strategiile de coping
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane (chiar dacă victima nu este o persoană cunoscută copilului). Criteriul D: hiperexcitație Simptome persistente de excitație crescută (care nu erau prezente înainte de traumă) indicate de cel puțin două din următoarele aspecte: 1. dificultăți la adormire; 2. iritabilitate sau explozii de mânie; 3. dificultăți de concentrare; 4. hipervigilență; 5. reacții de răspuns exagerate. Criteriul E: durată Durata tulburării (simptomele B, C, D) este mai lungă de o lună. Criteriu F: semnificația funcțională Tulburarea cauzează probleme clinice semnificative sau probleme în arii importante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie deși sprijinul rețelei sociale, în primul rând al familiei, rămâne la fel de important ca și în cazul doliului. Intervențiile vor ținti inducerea unei stări de relaxare, de calmare a panicii, mâniei, terorii și de conștientizare a diferenței în timp și spațiu: trăirilor din momentul evenimentului, comparativ cu dezvoltările emoționale ulterioare. Intervențiile vor ajuta victima să-și pună ordine în amintirile legate de evenimentul traumatic, să construiască conștient povestea evenimentului, inserând detaliile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
negative pe plan social. Totuși, teologia lor susține c] orice acțiune ce ar putea deranja ordinea lumii îl va înfuria pe N!adima pentru c] aceast] ordine este o parte a creației lui. De vreme ce nimeni nu putea fi sigur c] mânia zeului se va rev]rsa numai asupra f]ptașului, si nu asupra întregului trib sau chiar a întregii lumi, se consideră c] o fapt] care nu e pe placul lui N!adima este periculoas] pentru toți, fiind deci imoral] prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi cel al modelului empiric al psihologiei umane. Astfel construit], ideea ar fi aceea c] oamenii, trist, dar adev]rât, nu se vor abține de la a face r]u și nu vor face bine, decat dac] se tem de mânia lui Dumnezeu și îi caut] r]splata. Dar atunci, afirmația ar fi fals]. În ciuda num]rului de oameni pentru care acest lucru este adev]rât - oameni care se comport] moral gândindu-se doar la r]splata și pedeapsă divine -exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neglijențe ale camerei de filmat, "uitate" deschise în apartamentele cuplului domnesc. Fie din tainițe, fie chiar din Sala tronului, actul de a edifica, semnat de Voievod, impune, în ordinea acestui "firesc" uman clamat de viziunea cameramanului-autor, abuzul, sacrificarea celuilalt, trădarea, mânia, crima, adulterul, încălcarea legii − toate posibilele fapte fără-de-lege; ceea ce atrage după sine blestemul morții și, după împlinirea acestuia, văduvia. Puterea e totul în acest labirint al textului, diseminată în absolut toate personajele, pulsând violent și proliferând uneori monstruos, alteori retrăgându
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărei captivi sînt El și Ea, libertatea e dramatic îngrădită și expansiunea sufletească însăși e tratată de orwelliana, tentaculara instanță care controlează totul ca o infracțiune. Oricînd poate fi manevrat un "grup de oameni ai muncii" care, cu o rinoceristică mînie, să osîndească abaterea de la morală și atentatul la "tihnă, echilibru, liniște". Liniștea castratoare a unei societăți ținute în chingi. El n: fată dragă, strîneg hățurile. Nu-l lăsa chiar de capul lui. E prea liber, înțelegi? Și cînd omul e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai să ajungi împărat (Creangă) - (despre noțiuni temporale) "a se împlini, a trece (când vorbim de trecut), a mai rămâne, a trebui, a lipsi (când vorbim de viitor)"; (9) Era dimineață când am intrat în oraș (C. Negruzzi) − impersonal; (10) Mânia lui Dumnezeu ce era afară: să nu scoți câine din casă, dar încă om! (Creangă) − p. ext., despre vreme; (11) Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împușc (Ispirescu) − "acesta se întâmplă cu scopul ca... din cauză că..."; (12
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ei: „psalmul, atunci când este cântat, înlătură descurajarea din suflet, distruge durerea la rădăcină, calmează pasiunile, usucă lacrimile, îi îndeamnă pe păcătoși la pocăință”, spune Proclu; de asemenea, și Sf. Ambroziu: „voința își găsește o mare alinare în muzică ... psalmodia calmează mânia, înlătură gândurile, ușurează tristețea”. Influența morală a muzicii este recunoscută și atunci când se recomandă discipolilor să se ferească de muzica voluptuoasă. Spune Ioan Crisostomul: „Ceea ce provoacă beția, tot aceea provoacă și muzica rea, slăbind vigoarea minții, distrugând forța sufletului și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
blândeții stă deci în purtarea pe care ne-o poruncește Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este aceea îndreptata împotriva păcatelor, a patimilor și mai ales împotriva diavolului ispititor, în care nu a rămas nimic bun. Dumnezeu a făgăduit celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei ce se poartă cu blândețe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din această schimbare a adâncului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala creștină întrece și desăvârșește morala Vechiului Testament. În Vechiul Testament se oprea, de pildă, omorul; dar în Noul Testament se caută a se înlătura și izvorul lui, adică mânia din inima omului, căci așa cum spune Mântuitorul: „Din inima ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule” (Matei 15, 19). Poftele și gândurile rele sunt semințele din care cresc păcatele și care, trebuie înlăturate. Cu privire la aceasta, Mântuitorul spune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Fericirilor date de Iisus Hristos, în Predica de pe Munte. La fericirea a III-a, Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul, profesorul prezintă virtutea blândeții, explicând că aceasta reprezintă forma de manifestare concretă a iubirii, prin care este biruită mânia, lăcomia și violența. Elevii sunt îndrumați să practice această virtute în relațiile dintre ei, în cadrul clasei. În lecția Puterea credinței și a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum, folosind metoda explicației, profesorul va preciza că, pe lângă aspectul lor supranatural, minunile Mântuitorului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul comprehensiv. El poate, eventual, să stabilească stările subiective care au contribuit la apariția unui eveniment; ambiția lui Napoleon de a stăpâni Europa, mânia lui Achile pentru moartea prietenului său etc. Întrebarea se mută însă automat la un nou nivel: de ce X dorește ceva, și nu altceva; de ce vrea să..., de ce consideră că este necesar să...? În acest sens, Vladimir Ilici Lenin atrăgea atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]