6,722 matches
-
ora 725), însoțit de coloneii Condeescu și Grigorescu. La intrarea pe teritoriul Iugoslaviei, în stația de frontieră Zemun, a fost întâmpinat de ministrul României la Belgrad, Gurănescu, și de atașatul militar lt. col. Crețulescu. În gara Belgrad a fost așteptat de mătușa sa, Regina Marioara a Iugoslaviei. Au plecat la Palatul Dedigme, Mihai urmând să stea câteva zile în Iugoslavia. Miercuri. 15 noiembrie. În prezența regelui Carol al II-lea, a ministrului Instrucțiunii Publice, C. Anghelescu, și a părinților elevilor, are loc
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la Veneția, unde îl aștepta Principesa Elena. Urma să petreacă o lună cu mama sa, în Dalmația și la Florența. Vineri, 15 august. Mihai a sosit la Florența, la vila mamei sale. Își petrece câteva zile aici cu mama și mătușa sa, pe care Regina Maria o alinta Tim, în Jurnalul ei. Sâmbătă, 7 septembrie. Presa informează că Marele Voievod Mihai, care a vizitat pe mama sa în Elveția, este așteptat să sosească zilele acestea în țară.18 30 septembrie. Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Radu Rusescu, gazda (C. Sutzu) și administratorul lui. În aceeași zi s-au întors la București. Joi, 25 martie. Sărbătoare religioasă, Buna Vestire. Masă în familie, la care sunt prezenți: Carol al II-lea, Mignon, Elisabeta, Mihai și Aunt Bee (mătușa Beatrice, sora Reginei Maria). Luni, 29 martie. După amiază, Carol al II-lea lucrează cu Matila Ghica, de la Legația României din Londra, pentru a pune la punct chestiunile privind participarea lui Mihai, care trebuia să-l reprezinte pe Carol al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost mai atent și a tras bine”, nota Carol al II-lea. La ora 17 s-au înapoiat în București. Sâmbătă, 3 aprilie. Mihai ia masa de prânz la Cotroceni, cu tatăl său și cu Mignon, regina văduvă a Iugoslaviei, mătușa sa. Vineri, 9 aprilie. Ora 20. Consiliu de Coroană. Consiliul ia cunoștință de hotărârea prințului Nicolae de a-și reface căsătoria cu doamna Doletti, anulată în 1931. Regele Carol al II-lea voia aplicarea art.13 din Statutul Casei Regale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ceea ce pentru generația lui Carol era „o serată dansantă”. Au fost vreo 70 de invitați. S-a dansat în Sala Mare a Palatului de la Cotroceni. La ora 2330, s-a servit supeul. A venit și Elisabeta, sora lui Carol și mătușa lui Mihai. Privind petrecerea, Carol constata că, „altfel petreceam noi la vârsta lor”. Înainte, dansul (petrecerile dansante) era un lucru mai rar, pe când „azi se practică peste tot”, nota Carol. Petrecerea a ținut până la ora 2. Era pentru prima dată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mândrețe de vreme, să stăm în casă. Ne-am bălăcit vreo două ore, până spre seară, când, parcă cerul se săturase de-atâta căldură și se acoperi de nori. Haidem acasă, ne îndemnă Valeria, că ploaia ne ajunge din urmă! Mătușa Saveta Tocmai în partea de jos a satului, aproape de Întrepareie, stătea Mătușa Saveta, sora tatei, căsătorită cu Vasile Bida. Aveau o singură față: Aurelia. Era de vârsta mea și învățam în aceeași clasă. Totdeauna s-a dovedit silitoare la carte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ore, până spre seară, când, parcă cerul se săturase de-atâta căldură și se acoperi de nori. Haidem acasă, ne îndemnă Valeria, că ploaia ne ajunge din urmă! Mătușa Saveta Tocmai în partea de jos a satului, aproape de Întrepareie, stătea Mătușa Saveta, sora tatei, căsătorită cu Vasile Bida. Aveau o singură față: Aurelia. Era de vârsta mea și învățam în aceeași clasă. Totdeauna s-a dovedit silitoare la carte, dar având-o numai pe ea, părinții au ținut-o lângă ei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de-a o da la un liceu, la oraș. De la noi, adică din centrul satului, până la ei erau pe puțin 2-3 kilometri. Trebuia să treci de cimitir, tot Țahanăul și-apoi o luai la bifurcația drumului, spre stânga, spre Haraiț. Mătușa avea gospodărie nouă, casă în două table, cu fațadă în flori, acoperită cu țiglă roșie; lângă casă era o șură mare cu grajd, bucătărie de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca număr față de noi și niște stupi grozavi aduși de departe, de unchiul Vasile. Albinele erau mândria și ocupația lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut și pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea mai groase, le așeza câte 5-6 pe un platou, între ele punea niște miere, turna peste ele smântână din abundență și le dădea la dobă, la copt. Clătitele mătușii Saveta erau cunoscute în sat, deveniseră deja o adevărată reclamă. Când a ieșit la cămară după smântână, nu știu ce gând năstrușnic mi-a venit, să mă bag la război și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în sus și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cămară după smântână, nu știu ce gând năstrușnic mi-a venit, să mă bag la război și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa s-a crucit. Na, acum ce-i de făcut? Aurelia nu-și putea stăpâni râsul, în timp ce eu stăteam supărată ca o mireasă. Noroc de uncheșul Vasile, care mi-a luat apărarea, zicând că nu-i nici o nenorocire și că totul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primit pe furiș. Am trecut pe la familia învățătorilor Nastasă Gheorghe și Saveta, Bârligă D., Isopescu M., Ileana Drehuță, Cazacu Aurel și Modest. I-am urat pe vecinul meu, Lavric Ioan, factorul poștal, pe Clemenciuc Silvestru și Pachița, cumătrul mamei, pe mătușa Saveta Bida din jos și pe nănașa Mariuța Baroiului. Toți s-au arătat încântați de grupul nostru și ne-au felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de serviciu, ne-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
văzut! Ne-au ajutat la cules, am umplut coșarca și sacul și-am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână, cu mujdei și mămăliguță caldă. De-abia către seară, uncheșul a înhămat din nou caii și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Aceasta era o mare rușine pentru gospodinele din sat. Totuși, la unele familii de pe Tapicean și de pe Gârlă, a venit și etuva. Cu timpul, această plagă a dispărut, ea a devenit doar o neplăcută, doar neuitată amintire. Fuga peste graniță Mătușa Ileana, sora tatei, s-a căsătorit cu tehnicianul silvic Stolarciuc Ion și s-au stabilit la Storojineț. Acolo prestau servicii și și-au înjghebat o frumoasă gospodărie. Aveau o singură fată, pe Eufrosina (Sina), care era elevă la liceu. Aceasta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și și-au înjghebat o frumoasă gospodărie. Aveau o singură fată, pe Eufrosina (Sina), care era elevă la liceu. Aceasta era o adevărată pictoriță. Desena minunat. Îi plăceau mai mult peisajele, florile, castelele. Potretele erau foarte reușite. Din cauza prigoanei rusești, mătușa Ileana și cu Sina și-au luat câte o boccea în spate și s-au încumetat să fugă la noi, în România. Soțul ei a murit pe front și au rămas fără niciun sprijin. După multe peripeții la graniță, ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că, la noi nu vor duce lipsă de nimic și nimeni nu le va mai amenința. Pe Eufrosina, tata a înscris-o la liceu la Rădăuți, locuind în gazdă, la o altă soră de-a lui, Mariuța, din str. Daciei. Mătușa Ileana, la Storojineț, făcea serviciul la poștă. Era o intelectuală. Acum neavând nici o ocupație, se plictisea. N-o puneam la muncile câmpului, nefiind obișnuită. De aceea, în curând s-a mutat la Rădăuți și-a luat serviciu la poșta orășenească
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câmpului, nefiind obișnuită. De aceea, în curând s-a mutat la Rădăuți și-a luat serviciu la poșta orășenească și se ocupa de Sina, fiica ei, elevă la Liceul "Elisabeta Doamna". Până la înființarea internatului liceului am locuit și eu la mătușa Ileana, împreună cu Viorica Pascari, prietena mea din sat. La Storojineț i-a rămas agoniseala de o viață și n-a recuperat nimic. Din cauza războiului a suferit mult mătușa Ileana, asemenea multor români care s-au refugiat în patria-mamă. Hramul de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Liceul "Elisabeta Doamna". Până la înființarea internatului liceului am locuit și eu la mătușa Ileana, împreună cu Viorica Pascari, prietena mea din sat. La Storojineț i-a rămas agoniseala de o viață și n-a recuperat nimic. Din cauza războiului a suferit mult mătușa Ileana, asemenea multor români care s-au refugiat în patria-mamă. Hramul de la Costișa La 8 septembrie, în fiecare an românii sărbătoresc Sfânta Maria Mică. Locuitorii din Costișa, în această zi, invită satele vecine la hramul bisericii. Preoți din multe parohii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la fântână și le lăsam la scurs până se zvântau bine. Apoi le tăiam mărunt și le așezam la uscat între foi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o sărbătorim comasată. Aceasta, din mai multe motive: o singură cheltuială și-o singură pregătire (muncă). Din vreme, s-a stabilit lista invitaților și au început pregătirile. De bună seamă că, primii de pe listă erau surorile tatei, nănașa, Măriuța Baroiului, mătușa Saveta lui Bida și mătușa Ileana Stolerciuc. Ele întotdeauna veneau însoțite de bărbații lor și de copii. De la Frătăuții Vechi veneau frații mamei: Toader, Victor și Ion Buzilă. Aceștia se întreceau cu căruțele lor înflorate (de sărbători) cu niște cai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai multe motive: o singură cheltuială și-o singură pregătire (muncă). Din vreme, s-a stabilit lista invitaților și au început pregătirile. De bună seamă că, primii de pe listă erau surorile tatei, nănașa, Măriuța Baroiului, mătușa Saveta lui Bida și mătușa Ileana Stolerciuc. Ele întotdeauna veneau însoțite de bărbații lor și de copii. De la Frătăuții Vechi veneau frații mamei: Toader, Victor și Ion Buzilă. Aceștia se întreceau cu căruțele lor înflorate (de sărbători) cu niște cai, ca niște zmei, de ageri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și renuțam la "uliță" și la prieteni (pentru vreo două zile). Invitații nu veneau cu mâna goală. Fiecare ne aducea câte ceva, la amândouă la fel, să nu fie supărare. Mătușa Saveta venea cu 2-3 borcane de miere căci avea foarte mulți stupi de albine: mătușa Ileana ne oferea două tablouri pictate de Eufrosina, fata ei, unchii Buzilă veneau cu câte un coș cu păsări (găini, rațe și gâște). Nănașa Măriuța
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și la prieteni (pentru vreo două zile). Invitații nu veneau cu mâna goală. Fiecare ne aducea câte ceva, la amândouă la fel, să nu fie supărare. Mătușa Saveta venea cu 2-3 borcane de miere căci avea foarte mulți stupi de albine: mătușa Ileana ne oferea două tablouri pictate de Eufrosina, fata ei, unchii Buzilă veneau cu câte un coș cu păsări (găini, rațe și gâște). Nănașa Măriuța ne-a bucurat cel mai mult. Ce i-a trecut ei prin minte? A ținut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor. Este o piesă de podoabă, fiind purtat în toate momentele de seamă ale colectivității sătești (avea mătușa Măriuța). Aceste cojoace cum se exprimă scriitorul Iordan Chimet în "Balade pentru vechiul drum" "Nu erau nici când destinate înlocuirii grăbite, ci erau de le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am scăpat! Garnitura a plecat seara, iar dimineața gara Bălți a fost bombardată, distrusă din temelii. Așa a început cel de al doilea refugiu. Destinația finală, Zătreni, Râmnicu Vâlcea. Am fost cazați la casa unui gospodar, familia noastră și o mătușă, sora mamei. Două camere goale, cu pături de campanie. Satul era invadat de refugiați iar localnicii în marea lor majoritatea erau săraci. Nu ne-a fost ușor! Fratele a întrerupt liceul, eu eram elevă la școala din sat. Părinții se
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]