6,060 matches
-
eroine invocând numele lunii și planetelor (Sailor Moon, Sailor Mercur, Sailor Marte, etc). Termenul "Sailor" vine de la stilul vestimentar școlar japonez, sēră fuku (costum de marinar), după care uniformele Senshi sunt inspirate. Elementele fanteziei sunt simbolice și câteodată bazate pe mitologie. Crearea seriei manga al Sailor Moon a fost precedată de o altă, "Codename: Sailor V", care se axa doar pe un singur Sailor Senshi. Takeuchi plănuiește să creeze o serie despre fete din spațiul extraterestru, iar editorul ei să le
Sailor Moon () [Corola-website/Science/305660_a_306989]
-
Persephone, numită în mitologia romană , era fiica lui Zeus și a lui Demeter. O dată, în timp ce culegea flori la marginea unui câmp împreună cu Artemis și Atena, pământul s-a deschis și a înghițit-o pe Persephone. Îndurerată, zeița Demeter a cutreierat pământul în lung și
Proserpina () [Corola-website/Science/305755_a_307084]
-
a ciocnit cu o mină; 30 de persoane și-au pierdut viața. Deși "White Star Line" a negat întotdeauna că a avut această intenție, unele surse susțin că nava trebuia să fie numită "Gigantic" - ipoteza susținută și de existență în mitologia greacă a trei feluri de ființe supranaturale: olimpieni, titani și giganți. După tragedia Titanic-ului, se presupune că numele a fost schimbat în "Britannic". A fost a doua din cele trei nave care au fost numite "Britannic". "Britannic" a fost
HMHS Britannic () [Corola-website/Science/305761_a_307090]
-
Calul fantastic, sau calul năzdrăvan, este prezent într-o arie mitologică vastă ("Pegasos" la greci; "Sleipnir", calul lui Odin, la scandinavi; "Merani" la kartvelii caucazieni). În mitologia folclorică româneasca, acesta are sens dublu: cal zburător și consilier al eroului. Nefolosit, pare o mârțoagă fără valoare, singurul mijloc de a-l redresa fiind hrănirea cu jăratic, iar atunci, după restabilirea funcțiilor potențiale, el nu se avântă deodată în
Calul năzdrăvan () [Corola-website/Science/306302_a_307631]
-
este o zeitate cu înfățișare de șarpe din mitologia romană, al cărui cult a fost fondat de profetul grec Alexandru din Abonutichus. Potrivit scriitorului satiric Lucian din Samosata (Λουκιανός Σαμοσατεύς; c.120-c.190), de la care provine singura referință literară cu privire la zeitate, cultul șarpelui-zeu datează de la jumătatea secolului al II
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
lui Lucian. Există dovezi arheologice solide care atestă practicarea cultului, care, probabil, a apărut în provincia romană Macedonia, unde culte similare ale șerpilor existau de secole. Macedonenii credeau că șerpii aveau puteri magice, legate de fertilitate, și există o bogată mitologie pe această temă, ca de exemplu povestea reginei Olympia, mama lui Alexandru Macedon, care, potrivit legendelor, a fost fecundată de Zeus, deghizat în șarpe și că ea i-ar fi povestit fiului Alexandru Macedon că tatăl său nu fusese regele
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
II-lea al Macedoniei, ci însuși Zeus-Amon. Cel puțin la început, cultul nu era legat de adorarea unei abstracții sau a unui spirit al șarpelui, ci a unui șarpe real, în care se credea că s-a reîncarnat divinitatea. Potrivit mitologiei cultului, șarpele-zeu a apărut după ce profetul Alexandru a prezis venirea pe pământ a unei noi reîncarnări a zeului medicinei, Asclepios. Într-o după-amiază, în fața populației orașului Abonotichos (astăzi orașul Inebolu) de pe țărmul turcesc al Mării Negre, adunată în piața centrală, Alexandru
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
aceasta popularitatea sa. Cultul și-a pierdut treptat adepții, intrând în declin după moartea fondatorului său în jurul anului 170, supraviețuind încă cel puțin 100 ani, pentru a dispărea la începutul secolului al IV-lea. Cultul l-a inclus apoi în mitologia sa și pe fondatorul său, Alexandru din Abonutichus, ca urmaș al lui Asclepios, zeul medicinei. Unele dovezi atestă faptul că acest cult a supraviețuit și în secolul al IV-lea. Superstițiile antice legate de șarpele Glykon i-au determinat pe
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
Paparuda ("Păpăluga") este o veche divinitate locală din mitologia românească, probabil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual. Într-o variantă caracteristică a folclorului, în care este conservat mitul Paparudei, invocația magică e adresată
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
Perun". Pe lânga atestarea formei trace Paparion, un alt argument în favoarea ipotezei originii tracice este și raspândirea formelor doar la slavii de sud și în română, respectiv în areale cu o importantă influență tracă ori traco-dacă. Cultul zeiței Dodola în mitologia sud-slavă arată multe aspecte similare cu păpăruda. În riturile se participau fete tinere de 12-16 de ani ("dodolitsy") înpodobite cu flori. Are legături nordice (vezi și pe Ярило sau pe Кострубоньки sau pe чучела Масленицы din mitologia est-slavă). Ipoteza originii
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
zeiței Dodola în mitologia sud-slavă arată multe aspecte similare cu păpăruda. În riturile se participau fete tinere de 12-16 de ani ("dodolitsy") înpodobite cu flori. Are legături nordice (vezi și pe Ярило sau pe Кострубоньки sau pe чучела Масленицы din mitologia est-slavă). Ipoteza originii tracice este bazată numai de o etimologie ipotetică și nu de răspândirea riturilor asemănătoare. De luat în considerare este și înrudirea termenului cu cuvântul "rudar" (slava "ruda") postpus termenului "papa" (tata)(tatăl aducător de ploaie). Nuditatea Paparudei
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
de 14 ani”. Eliade intenționa să scrie și „La țigănci”, al cărei subiect îl obseda de mult, dar a amânat redactarea acestei nuvele până în vară. Mircea Eliade a plecat la 13 mai 1959 la Paris, pentru a pregăti cursul de mitologii și rituri inițiatice pe care urma să-l țină la Institutul C.G. Jung din Zürich și conferințele Eranos de la Ascona. Cumnata lui, Sibylle Cottescu, îi închiriase un mic apartament în rue de l'Yvette, dar profesorul a plecat aproape imediat
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
și încasează obolul, după tradiție, fiind stăpână a timpului, în timp ce vizitiul dricar este luntrașul Charon care îi transportă pe cei proaspăt morți pe lumea cealaltă. Cele trei fete ar putea fi Ursitoarele sau Parcele care veghează Destinul, zâne provenite din mitologia unor civilizații străvechi sau cele trei Grații: Aglaea, Euphrosyne și Thalia, divinități ce reprezintă tot ce este mai seducător în materie de frumusețe, plăcere și fericire. Fetele sunt evocate ca simple siluete grațioase și enigmatice, semănând cu preotesele sau vestalele
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Turisas, și Moonsorrow. ul este caracterizat de diversitate, reprezenanții săi utilizând o gamă largă de instrumente folk, iar formațiile de obicei au în componența de bază 6 membri sau mai mulți. Tematica versurilor genului în general se axează pe fantezie, mitologie, păgânism, istorie și natură.
Folk metal () [Corola-website/Science/306455_a_307784]
-
sale de bronz fac parte din colecția muzeului alături de altfel de sculpturile din lemn ale lui Victor Gaga. Anii ‘80 au adus o atomizare a tuturor grupărilor artistice create anterior, o mai puternică individualizare a artiștilor, preocupați de elaborarea unor mitologii personale. În același timp au adus o presiune ideologică crescândă exercitată de putere. În acești ani fenomenul artistic este mai intens supravegheat și dirijat (prin sporirea “expozițiilor cu tematică) și prin exercitarea cenzurii (chiar și în cazul expozițiilor personale). Ca
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
14 milioane de ani). A fost descoperit de minerologul norvegian Morten Thrane Esmark (1801 - 1882) în 1828, în Norvegia, lângă Brevig și identificat de chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius. Numele de thoriu este o referință la Thor, zeul războiului în mitologia scandinavă. l este considerat a fi combustibilul nuclear al viitorului. Canada, China, Germania, India, Olanda, Regatul Unit și S.U.A au făcut numeroase experimente utilizând thoriul combustibil nuclear substituent. Mai puțin radioactiv decât uraniul, thoriul poate fi exploatat în
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
Titan este un cartier situat în sectorul 3 al Bucureștiului, în zona sud-estică a capitalei. Denumirea sa se trage din mitologia greacă, unde era utilizată pentru a denumi copiii zeilor Uranus și Gaea. Odată cu anii ’50 începe etapa de dezvoltare a cartierului Titan. În contextul unei crize acute de locuințe, zona Titan era o alegere perfectă pentru dezvoltarea orașului, întrucât spațiul
Titan (cartier) () [Corola-website/Science/303442_a_304771]
-
bravul său hatman Arbore;" "Neneaca, cuconașul ei și dascălul;" Geniul vechi al romanilor și românii de astăzi;" "Despre Basarabia și cetățile ei vechi" ș.a. Autor de compuneri originale și de imitații din autori europeni, a evocat în „Musa românească” (1868) mitologia și istoria națională, dovedind o imaginație fabuloasă și predilecție pentru viziunea macabră și umorul grotesc. A scris „Povestea povestelor” (1843), basm în versuri albe, sinteză a spiritului folcloric cu fantasticul oriental. A mai scris fabule și comedia de factură clasică
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
Morfina este un agonist opioid. Termenul provine de la numele lui Morpheu, zeul visurilor în mitologia greacă. Este principalul agent activ din opiu (sub formă de meconat), concentrația sa în extractul de opiu variind între 8 și 14%, cu o medie de 10%. Este un analgezic foarte puternic, face parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-ziși alături de
Morfină () [Corola-website/Science/301482_a_302811]
-
Lira (din ) este un instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. Conform mitologiei grecești, instrumentul a fost creat de ingeniosul Hermes, mesagerul zeilor, atunci când a zărit pe o plajă o carapace de broască țestoasă, goală în interior. Din ea a confecționat lira, instrument asemănător cu harpa. Potrivit imnului homeric "Către Hermes, I" , Hermes
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
(, ) este al treilea munte ca înălțime din Georgia și al optulea din masivul Caucaz. El este amplasat central între Marea Neagră și Marea Caspică fiind din punct de vedere geologic un vulcan stins. Muntele este acoperit de ghețari având După mitologia greacă, de pe muntele a furat Prometeu focul zeilor, fiind pedepsit de aceștia. Sub pisc la o altitudine de 2.170 m se află biserica "Zminda Sameba" („Sfânta Treime”) care a fost clădită în secolul XIV. Muntele a fost escaladat în
Kazbek () [Corola-website/Science/314504_a_315833]
-
lume plată care stă pe spinarea a patru elefanți purtați de o gigantică țestoasă, Marele A'Tuin. Cărțile parodiază fecvent (sau se inspiră din) operele lui J. R. R. Tolkien, Robert E. Howard, H. P. Lovecraft și William Shakespeare, precum și mitologia, folclorul și basmele, făcând deseori paralele între ele și problemele culturale, politice și științifice curente. De la apariția primului roman, "Culoarea magiei" (1983), au fost publicate 38 de cărți "Lumea Disc" , dintre care cinci se adresează adolescenților. Edițiile britanice originale ale
Lumea Disc () [Corola-website/Science/314476_a_315805]
-
un gen de păsări din familia Corvidae, care cuprinde ciorile și corbii. Genul cuprinde cca. 42 de specii, păsările de talie mai mare fiind numiți corbi, iar cele mai mici ciori. Păsările mai reprezentive din această grupă sunt amintite în mitologie, legende sau basmele populare. În mitologia nordică corbul simboliza înțelepciunea zeului Odin. La grecii antici corbul era considerat pasăre sfântă. Ele au fost considerate în perioada obscurantistă de după creștinizare în Europa ca pasăre rea, aducătoare de nenorociri. La creștini se
Corvus () [Corola-website/Science/314559_a_315888]
-
Corvidae, care cuprinde ciorile și corbii. Genul cuprinde cca. 42 de specii, păsările de talie mai mare fiind numiți corbi, iar cele mai mici ciori. Păsările mai reprezentive din această grupă sunt amintite în mitologie, legende sau basmele populare. În mitologia nordică corbul simboliza înțelepciunea zeului Odin. La grecii antici corbul era considerat pasăre sfântă. Ele au fost considerate în perioada obscurantistă de după creștinizare în Europa ca pasăre rea, aducătoare de nenorociri. La creștini se credea că vrăjitoarele rele se puteau
Corvus () [Corola-website/Science/314559_a_315888]
-
fictivă, iar folcloristul Francis James Child declara: „Robin Hood este fără îndoială, o creație a muzei baladelor”, iar punctul său de vedere n-a fost contestat. Altă teorie este aceea că Robin Hood își are originile în folclor sau în mitologie și, în ciuda frecventelor trimiteri creștine din baladele mai vechi, s-a presupus că Robin Hood ar avea legături cu o religie păgână, care a existat în perioada medievală, după antropologul britanic Margaret Murray. În versiunile moderne ale legendei, se spune
Robin Hood () [Corola-website/Science/314641_a_315970]