5,816 matches
-
putut vedea în Iliescu făgăduiala unor schimbări fără dureri și a unei discrete, avantajoase continuități. Nu e totuși mai puțin surprinzător să constatăm că, pentru o mare parte dintre români, efigia noului regim democratic rămâne profilul acestui vechi activist de nădejde al Partidului Comunist. Autoritatea lui dovedește nu atât că românii ar fi naivi, cât că, fără a adera la ideologia comunistă, ei sfârșiseră prin a accepta regimul comunist ca legitim și întru câtva firesc. Asta explică și una dintre caracteristicile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
bilunar, iar din iunie 1886 lunar. Prefigurată de câteva periodice efemere, C. este cea dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille, redactori ai C., erau fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
din iunie 1886 lunar. Prefigurată de câteva periodice efemere, C. este cea dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille, redactori ai C., erau fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
1886 lunar. Prefigurată de câteva periodice efemere, C. este cea dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille, redactori ai C., erau fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-a declarat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
aceste opțiuni, neocolite de eclectism și empirism, orientarea spre chestiunile sociale este marcată de vehemență critică și zel doctrinar. Atacul împotriva sistemului oficial de instrucție și educație, împotriva instituțiilor „burgheze” (școala, armata, familia ș.a.), pledoaria pentru drepturi democratice (articolele Sofiei Nădejde despre emanciparea femeii stârnesc reacții puternice, contradictorii) și pentru un învățământ integral laic sunt chestiuni tratate în mod obișnuit, atitudinea fiind, de regulă, exprimată brutal, intolerant. Mai eficientă s-a dovedit campania împotriva „monstruozităților”, împotriva plagiatelor descoperite îndeosebi în manuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
și în C. se vede foarte clar preocuparea pentru propagarea materialismului marxist, pe care redactorii l-ar fi vrut încorporat în primul rând în interpretarea vieții sociale și politice. Nu întâmplător, în paginile revistei a apărut, în traducerea lui I. Nădejde, Originea familiei, a proprietății private și a statului de Fr. Engels. În secțiunea literară a C., ai cărei responsabili erau C. Mille și apoi V. G. Morțun, se face simțit programul de corelare cu ideologia promovată. Adesea literatura ajunge un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
moralizatoare, justițiară ocupă prim-planul acestor scrieri, în cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde trimit mai curând la o vocație de gazetar insurgent, în război cu societatea, decât la una de scriitor. Doar Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), prozator mai înzestrat, intrat târziu în cercul revistei, reușește uneori ca, în locul solicitării abrupte, nejustificate de solidarizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
prezente în C. selectează mari scriitori (Turgheniev, A. N. Ostrovski, Dostoievski, Flaubert, Zola ș.a.). Notabil este, de asemenea, interesul arătat creației populare. Sunt inserate informații etnografice, se traduc lucrări teoretice, apar câteva studii care indică drept necesară culegerea fidelă (I. Nădejde, M. Schwarzfeld), se publică folclor din mai toate provinciile românești, sunt tipărite câteva poezii populare comunicate de I. Creangă, deși, tot aici, prolificul Th. D. Speranția pune în circulație o serie de anecdote îndoielnice, pe care le dă drept populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
provinciile românești, sunt tipărite câteva poezii populare comunicate de I. Creangă, deși, tot aici, prolificul Th. D. Speranția pune în circulație o serie de anecdote îndoielnice, pe care le dă drept populare. În preocuparea față de limba literară, redactorii C. (I. Nădejde, în special) propun modelul limbajului popular și invocă avantajele cercetării științifice a limbii. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
în jurul apariției începuseră cu mult înainte, în 1891, când Gherea îl anunța pe Ronetti-Roman că se hotărâse editarea unei publicații literare la care ar fi urmat să colaboreze un grup de scriitori reputați: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Nădejde, C. Mille, G. Panu. Era proiectat ca periodicul să fie intitulat „Lumea nouă” și trebuia, după cum scria Gherea, să stimuleze oamenii de talent. Cum însă între timp mișcarea socialistă hotărăște să tipărească un cotidian politic cu acest titlu, Gherea se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
curând, un almanah literar cu proză și versuri, cu studii ample dedicate unor chestiuni teoretice (Mișcarea literară și științifică și Asupra esteticei metafizice și științifice de Gherea, Noi cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre condiția femeii în societatea modernă), N. Voinov, I. Nădejde, Alceu Urechia, G. Proca (O. Carp), Gr. I. Alexandrescu și un E. Arald, care, de pe poziții materialiste, critică vehement Sic cogito de B.P. Hasdeu. D.A. Teodoru, în studiul Clasificarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
dedicate unor chestiuni teoretice (Mișcarea literară și științifică și Asupra esteticei metafizice și științifice de Gherea, Noi cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre condiția femeii în societatea modernă), N. Voinov, I. Nădejde, Alceu Urechia, G. Proca (O. Carp), Gr. I. Alexandrescu și un E. Arald, care, de pe poziții materialiste, critică vehement Sic cogito de B.P. Hasdeu. D.A. Teodoru, în studiul Clasificarea genurilor literare, și Al. Vlahuță, în articolul Onestitatea în artă, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
Păduraru, Pan Halippa, Tudose Roman, Toader Mălai, Iulian Friptu ș.a. Se încadrau în orientarea generală a ziarului unele scrieri selectate din clasici (Anton Pann, Al. Donici, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I. Creangă, M. Eminescu), precum și din literatura română contemporană (Sofia Nădejde, G. Coșbuc, M. Sadoveanu, N. Gane, N. Beldiceanu, Matilda Cugler-Poni, G. Rotică, Th. D. Neculuță ș.a.). Sunt reproduse, de asemenea, versuri de Al. Mateevici. Din august 1914 C.m. a editat un supliment cu același titlu, care avea în atenție tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul mântuirii colective a neamului românesc prin ortodoxie, "tânăra generație" a lui '27 s-a pătruns sub efluviile mistice ale Profesorului, cuprins la rându-i de "apokathastasis, de acea înfiorată nădejde a lui Origen, că oamenii nu se pot mîntui decît toți laolaltă..." (ibidem). Nodul central al acestui sistem de credințe este convingerea nestrămutată că ortodoxia constituie destinul României întru salvare. Contopirea indisociabilă dintre românism și ortodoxie în conștiința națională românească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru cei care iubesc, dar în același timp și un act de recunoștință închinat celui mai nobil sentiment uman. Plasează gratitudinea la rang de virtute supremă: „Cu toate acestea, departe de a fi una dintre cele trei virtuți teologice (credința, nădejdea și dragostea), recunoștința nu este nici măcar una dintre cele patru virtuți cardinale cunoscute de către antici (cumpătarea, curajul, dreptatea și înțelepciunea). Recunoștința, de fapt, nu este deloc o virtute, ci o compensație socială, 114 Giovanni Boccaccio, Decameron, Edizione di riferimento: a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-o lumină favorabilă, ca pe o taină instituită de Biserică și binecuvântată. Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Eminescu este cel mai mare. Perfecțiunea cugetării și simțirii sale, îmbrăcată în cel mai minunat vers, precum și scrisul său cotidian rămân pildă pentru noi de ce înseamnă arta scrisului. Nouă, celor cari am fost în robie, scrierile lui ne-au adus nădejdea mângâietoare a întregirii neamului. Fapta comitetului e morală, creștinească și națională, meritând toate omagiile. CUVÂNTAREA D-LUI MIRCEA RĂDULESCU. D. Mircea Rădulescu a vorbit din partea „Soc. scriitorilor români”. Dacă oamenii politici sunt cei care prevăd împrejurările istorice, prielnice pentru dezvoltarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
litere era, ca marea majoritate a intelectualilor ieșeni, vizitat de ideile socialiste și cucerit de „Contimporanul” care ieșea la Iași (de unde „Convorbirile literare” vor pleca la București pe 1 aprilie 1885 și pentru a face loc revistei lui Gherea și Nădejde, dar și pentru a se depărta de Eminescu, și pentru a și urma directorul, pe Iacob Negruzzi, devenit parlamentar în capitală; este un complex larg al acestei mutări, urmată de mutările altor reviste și ziare dintre care important va fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inserțiilor explicative: "Am auzit o minciună: / Că-n Suceava-i apa bună, / Cin` bea pe loc se cunună. Hai, puică, ș-om bea și noi / Și ne-om lua amândoi.../ Du-te tu, bade, și-i bea, / Nu-mi trage nădejdea mea, / Că nădejdea de la mine / Îi ca gheața cea subțire: Tu te sui, ea nu te ține. / Când te-ai suit c-un picior, / Ea se rupe rotunjor; / Când te-ai lăsat cu-amândouă, / Ea se rupe drept în două
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
auzit o minciună: / Că-n Suceava-i apa bună, / Cin` bea pe loc se cunună. Hai, puică, ș-om bea și noi / Și ne-om lua amândoi.../ Du-te tu, bade, și-i bea, / Nu-mi trage nădejdea mea, / Că nădejdea de la mine / Îi ca gheața cea subțire: Tu te sui, ea nu te ține. / Când te-ai suit c-un picior, / Ea se rupe rotunjor; / Când te-ai lăsat cu-amândouă, / Ea se rupe drept în două."176 Comuniunea elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iisus prin jertfa Sa. Iisus i-a răspuns: „Ieronime, Ieronime, dămi inima ta păcătoasă, inima ta roasă de îndoială, inima ta puțin credincioasă și plină de iubire de sine.” Neasemuit de prețioasă este o inimă rugătoare, care se leagă cu nădejde, pentru veșnicie, de Dumnezeu prin rugăciune, care nu cedează ispitei satanice, ci îl are pe Hristos călăuză, luminător și îndrumător al vieții sale. Hristos este garanția pentru nădejdea noastră în viața veșnică, în înviere și în răsplata cerească. Rugăciunea ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sine.” Neasemuit de prețioasă este o inimă rugătoare, care se leagă cu nădejde, pentru veșnicie, de Dumnezeu prin rugăciune, care nu cedează ispitei satanice, ci îl are pe Hristos călăuză, luminător și îndrumător al vieții sale. Hristos este garanția pentru nădejdea noastră în viața veșnică, în înviere și în răsplata cerească. Rugăciunea ne ajută să ne curățim viața și să ne împăcăm cu Dumnezeu. Inima omului creștin devine în rugăciune, o bisericuță unde Domnul Iisus Hristos intră să locuiască și să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce este bun, plăcut și desăvârșit.”. Și tot apostolul neamurilor ne spune: „Trimis-a Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile vostre” ; „Și Mă rog ca Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeți care este nădejdea chemării Lui,” și „...ca să vă dezbrăcați de omul cel vechi ... îmbrăcându-vă în omul cel nou”. Când rostim rugăciunea numai cu gura și cu buzele, nu-l putem slăvi pe Dumnezeu, ci trebuie să ne rugăm și cu inima. într-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fără de minte vrem, ca îndată ce deschidem gura, să ne facem părtași la ajutorul divin. Iar dacă dorințele noastre nu se împlinesc, ne supărăm, ne mâniem și adesea nu ne mai rugăm. Or, inima rugăciunii este răbdarea și stăruința unită cu nădejdea. De multe ori, Dumnezeu ne încearcă credința, cum a încercat-o Iisus pe femeia din Canaan, care se ruga să o scape pe fiica ei de duhul cel rău. Alteori, Dumnezeu nu ne acordă darul, fiindcă ne vede nepregătiți pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rău. Alteori, Dumnezeu nu ne acordă darul, fiindcă ne vede nepregătiți pentru primirea lui. Așadar, trebuie să ne rugăm neîncetat și să nu renunțăm la cererile noastre, așa cum ne învață Mântuitorul: „...să ne rugăm întotdeauna și să nu ne pierdem nădejdea...”. Puterea credinței ne dă răbdarea și puterea de a aștepta. De cele mai multe ori, Dumnezeu ne dă mai mult decât am cerut. Iisus în grădina Ghetsimani s-a rugat să treacă paharul suferinței de la El și a primit puterea de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]