5,649 matches
-
vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi amerindiene din ramura ecuatorială, vorbite în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
indezirabile ('a fi confuz', 'a îngheța') sau acțiuni/procese care nu pot fi inițiate sau controlate ('a se maturiza', 'a-și aduce aminte'). Anumiți factori care-l fac pe vorbitor să accepte o anumită formă verbală cu marcare de tip nominativ sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din familia pama-nyungan. Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă cu partiție cazuală la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazuală la nivel morfologic și ergativă la nivel sintactic. De obicei, A primește cazul ergativ, S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care nominalele sunt exprimate prin pronume personale de persoanele 1 sau 2, acestea primesc cazul nominativ/acuzativ. Paradigma pronominală de tip acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de acord sufixal nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de acord sufixal nu sunt strict personale, ci flexionar-temporale. Pronumele pline de persoanele 1 și 2 sunt diferite de toate celelalte nominale, pentru că nu au mărci cazuale explicite. Cazurile morfologice nominativ și acuzativ sunt atribuite pronumelor de dialog, pentru că acestea, spre deosebire de grupurile nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie funcțională care le face independente și distincte morfologic în funcție de poziția de subiect sau de obiect pe care o ocupă. În vechea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității și din distribuția morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu subiectul. Cliticele subiectului provin din complementizatori. Cliticele și complementizatorii sunt în distribuție complementară
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas, foarte aproape de GAVIĂO, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologică acuzativ/ ergativ determinată de factorul timp− aspect−mod: marcarea ergativă este obligatorie la perfect/trecut și viitor/ireal, dar este opțională pentru durativ/progresiv, probabil pentru că la durativ/progresiv controlul din partea Agentului e dominant. La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La celelalte moduri, marcare de tip absolutiv/ergativ. NEZ PERCE Limbă din familia sahaptian, vorbită de un trib localizat în nord-vestul Statelor Unite. Sub 100 de vorbitori. Tipar ergativ rar: subiectul intranzitiv este nemarcat cazual, iar subiectul și obiectul tranzitiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. PERSANĂ Limbă indo-europeană, grupul iranian de vest. Partiție determinată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă nominalul este [+ Animat], poate primi și acuzativul (marcat). În anumite structuri intranzitive, subiectul are cazul nominativ dacă acțiunea este voluntară, și cazul dativ, dacă lipsește controlul asupra acțiunii. Există și un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă nominalul este [+ Animat], poate primi și acuzativul (marcat). În anumite structuri intranzitive, subiectul are cazul nominativ dacă acțiunea este voluntară, și cazul dativ, dacă lipsește controlul asupra acțiunii. Există și un pasiv. Construcția medie și cea pasivă caracterizează sensurile neprototipice ale verbului. Unul dintre rolurile pasivului este de a reda potențialitatea sau posibilitatea. SIOSIAN Dialect al
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
constituent nominal). WARIVA − Vezi NADËB. WARLPIRI (WARLBIRI) Limbă indigenă australiană, din familia pama-nyungan. 1 400/5 000−6 000 de vorbitori (surse diferite). Evoluția istorică: inițial, avea o partiție cazuală obișnuită, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade de ergativitate. WAYO/WAYU − Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
foarte mari, ridică un semn de întrebare asupra naturii și a caracteristicilor cazului acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru pronumele personale de persoanele 1 și 2. Situația este asemănătoare și în engleză: Comrie (1973: 239) observă că distincția nominativ−acuzativ (mai bine zis, distincția nominativ vs caz obiectiv, care înglobează valorile acuzativului și ale dativului) e marcată numai pentru pronume. 26 Acest tip de partiție se manifestă în multe limbi: yidiny, nadëb, ndjebbana, yimas, dhalanji etc. 27 S. Delancey
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1−32. 46 S.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1−32. 46 S. J. Keyser, T. Roeper, "On the Middle and Ergative Constructions in English", Linguistic Inquiry, 15, p. 81−416. 47 L. Burzio, Intransitive verbs and Italian auxiliaries, teză de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
auxiliaries, teză de doctorat, MIT. 48 L. Burzio, Italian Syntax: A Government-Binding Approach, Dordrecht, D. Reidel. 49 D. Pesetsky, Paths and Categories, teză de doctorat, MIT. 50 Dixon (1987: 2) atrage atenția asupra faptului că, la începutul anilor '70, termenul nominativ era folosit și pentru a denumi marcarea argumentelor S și O din sistemele ergative (confuzie cu sensul tradițional al termenului ergativ). 51 Comrie (1989: 125) pornește tot de la ideea existenței unor primitive, numai notația (S, A, P) este diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mecanismelor care stau la baza celor două tipuri de schimbări tipologice. Ideea lipsei unei direcții unice a schimbării este prezentă și la Gildea (2003), care arată că sunt atestate următoarele tipuri de treceri: nominativ > ergativ, ergativ > nominativ, ergativ > partiție intranzitivă, nominativ > partiție intranzitivă. 90 C. C. Uhlenbeck, "Agens and Patiens in Kasussystem der indogermanischen Sprachen", Indogermanische Forschungen, 12, p. 170−171; Uhlenbeck este unul dintre primii lingviști care au studiat fenomene legate de ceea ce numim astăzi "partiție ergativă". 91 A. Vaillant, "L
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p. 104−131. 27 E. Woolford, "Lexical Case, Inherent Case, and Argument Structure", Linguistic Inquiry, 37, p. 111−130, apud Bruening (2007). 28 Bruening (2007) face o sinteză a abordărilor de acest tip. 29 E. Woolford, "Four-Way Case Systems: Ergative, Nominative, Objective and Accusative", Natural Language and Linguistic Theory, 15, p. 181−227. 30 M. Butt, The Structure of Complex Predicates in Urdu, Stanford, CSLI. 31 A. K. Mahajan, The A/A-Bar Distinction and Movement Theory, teză de doctorat, MIT
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caz absolutiv maschează nominativul (legitimat de T) și acuzativul structural (legitimat de v), vezi supra, 3.2.3. 38 S. Bejar, D. Massam, "Multiple Case Cheking", Syntax, 2, p. 65−79. 39 J. D. Bobaljik, "Nominally Absolutive is Not Absolutely Nominative", în: E. Duncan, D. Farkas, P. Spaelti (eds.), Proceedings of WCCFL, 12, Stanford, CSLI, p. 44−60. 40 A. Davison, "Ergativity: Functional and Formal Issues", în: M. Darnell, E. Moravcsik, F. Newmeyer, M. Noonan, K. Wheatley (eds.), Functionalism and Formalism
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt: Direcția generală a impozitelor directe, Direcția generală a vămilor, Direcția generală de reglementare și administrare a monopolurilor fiscale, etc. În cazul aplicării regimului juridic În structura sistemului de impozite se realizează distincția impozitelor În funcție de existența sau 77 inexistența „rolurilor nominative”, care sunt instituite de administrațiile fiscale pentru urmărirea Încasării impozitului, constituind, totodată, un titlu cu putere executorie. În acest caz, impozitele directe sunt cele percepute prin intermediul rolului nominativ, iar cele indirecte nu presupun existența sa. Există Însă și impozite directe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]