13,698 matches
-
alesul de a fi ultimul tău iubit din galerii sufletul meu îndrăgostit peste puterile lui așteaptă așteptarea între ferestrele cui știe că nu-I pasă de el și că timpul va șterge rugina depusă în inel cu lacrimi uscate pe obraz ofilit fără amintiri și fără zenit de anghel zamfir dan Referință Bibliografică: sufletul / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUFLETUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373452_a_374781]
-
am puteți lua... Gândul, ce nestingherit clipește în lumina ochiului. Obosit de nepăsarea ce-l ținea captiv, cândva, Pictează cu verde-albastru geana orizontului.. Nu am multe-n lumea asta, din ce am nu vă pot da Lacrima ce-a ars obrazul, când în suflet a fost toamnă. Aripa franța de geruri, cănd plângea din cer zăpadă, Si suspinul istovit, ce l-am pus de-acum, să doarmă. Referință Bibliografica: Nu am multe... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984
NU AM MULTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373449_a_374778]
-
zvâcniri Și-mi flutură zambila Ascunsă în priviri. Mă gâdilă pe gambe Chemarea cucului, Și-n minte îmi răsună Bătaia vântului. În loc de mâini am ramuri, Le simt înmugurind, Plămânii mei respira Prin codrul aburind. Mi-e limba tril de păsări, Obrazul stă să dea În roșul din petale Deschis într-o lalea. În păr mi-atârnă câmpul De viorele plin, Iar gândul mi-e, deodată, Ca floarea de malin. Sub frunte cănăceii Mă gâdilă, duioși, Prin creier simt parfumuri De tei
PRESIMȚIRI DE PRIMĂVARĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373500_a_374829]
-
piața de Madam Maria, ultima noastră femeie în casă. Era o poloneză șugubeața cu ochi albaștri, cu părul nins, care locuia în cămăruța de serviciu că multe altele înaintea ei; că Babă Roza, regina tortelor și a cozonacilor, cea cu obraji trandafirii, ce purta vreo șase fuste și jupoane suprapuse și care bea rom cu ceai, nu ceai cu rom! N-o voi uita niciodată pe Geta! M-a crescut șase ani! O numeam " Teroarea". N-o puteam suferi ; mă înțepă
CĂMINUL MEU ( FRAGMENTE ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373553_a_374882]
-
cum se spune, adunate pe coridor cu niște caiete în mână, ca niște păsări speriate. Pe Minulescu și pe alți vreo doi îi băgaseră în programă în ultimul moment. Peste câteva minute a apărut și Mona Lisa, toată roșie în obraji de bucurie. S-a aninat de gâtul meu și m-a strâns cu atâta putere, încât i-am simțit sânii mici strivindu-mi-se de piept. Luase zece individa. Nu se mai dăduseră decât vreo trei note de zece până
EXAMEN LA FILO de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373542_a_374871]
-
și dulce, învăluind ca un șal de lână cald pe toți cei prezenți în acea casă. Tatăl se aplecă deasupra băiețelului și îl mângâie gingaș iar mâna îi tremura de atâta emoție. Două lacrimi îi căzură din ochi drept pe obrazul lui Dragoș-Vasile, și acesta tresări. Deschise ochii, privi în jur și pentru prima oară în viață zâmbi.... Tânăra mămică se pierdu de uimire, de fericire... Își rezemă capul de umărul soțului ei drag și simțea cum inima se încălzește și
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
sărutul cu buzele fierbinți Și se topește vrerea-mi în pâlpâiri de fluturi Fac jurăminte sacre sărmanei mele minți Să țin aprinsă vraja, să mă ațin s-o scuturi. Și când cu palma mică angoasele-mi topești Și-mi netezești obrazul, plăpândă ca o boare, Sunt împăratul lumii, nebun că mă iubești: Nici vremea nu mai trece, nici viața nu mai doare. Referință Bibliografică: CÂND ÎMI SĂRUȚI PRIVIREA... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2018, Anul VI, 10 iulie
CÂND ÎMI SĂRUȚI PRIVIREA… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371337_a_372666]
-
știi că sunt adept al lui Iisus. Asta am dorit să-ți spun. -Și eu sunt! spuse Gaius. -De când? întrebă Cornelius. -Păi...de azi, spuse cu mirare Gaius. Cornelius îl cuprinse în brațe și-l sărută pe acesta pe obraz. Referință Bibliografică: ANCHETA (fragment din roman) 3 / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
cu capul acoperit în maramă de borangic și cu salba de galbeni la gât. Adevărate prințese!.. În părul negru de abanos, flacăra unui trandafir galben sau roșu, învăluită în transparența aurie a borangicului, ardea misterios. Iar lumina ei sublinia fildeșul obrajilor și strălucirea ochilor. Aura de mister a fecioarei era amplificată de salba cu luciri magice , răzbătând prin străveziul apei de borangic. Luciri reflectate în sclipirile aurii, care se revărsau pe piept, până spre poale. În sclipitoarele unde aurii de borangic
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
îmbrac ai verii nuferi Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă suflă, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă, de altundeva, iar eu aice, De dor de voi, pădurilor, mă sting... Lilia Manole Referință Bibliografică: E TOAMNĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10
E TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371385_a_372714]
-
în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ești nebun... când ești fericit! Ești nebun...când simți că iubești! Ești nebun...când îți ierți dușmanul! Ești nebun...când îl ierți și iubești! Ești nebun...când îți arde obrazul de durere și zbucium! Ești nebun...când dansezi în ploaie! Ești nebun...când cânți și glumești! Ești nebun...când nu-ți bârfești semenul! Ești nebun...când doar calități îi găsești! Ești nebun...când renunți să te vaeți! Ești nebun...când
EȘTI NEBUN... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371374_a_372703]
-
AUD DOAR CLIPA Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am întâlnit în clipe de amurg, Când așteptarea a-nceput să doară... În foșnet surd de clipe ce se scurg, Pe-obrazul palid, lacrimile curg, Căci sunt o strună ruptă, de vioară. Aș vrea să cânt, dar nu sunt armonii Și sunete se-nalță tânguind, Acorduri vagi, sunt smulse de stihii, Și tac...Și strig: O,Doamne, nu mai vii? Și-aud
AUD DOAR CLIPA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371406_a_372735]
-
pe cer apare steaua albastră luminând drumul dragostei spre adâncurile universului. Abia atunci simți adierea mătăsi cu care este învăluit corpul ei. Din ochii care te privesc licărind bucuria în șuvițe, vezi cum izvoarele curg purtând lacrima bucuriei pe pantele obrajilor ei înroșiți de smerenie. Fă palma căuș și prinde-i tâmpla în cuvinte de aleasă simțire și părul ei răvășit îți va dezveli gândurile care o încearcă. Șoptește-i ceva sub lobul urechii și muzica universului va răsuna în onoarea
TEMPLUL IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371440_a_372769]
-
-mi fii icoană, În înger să mă întrupez, Balsam să-ți fiu pe rană; Dacă mă lași să te răsfăț Promit tandrețea toată Și să învăț cum să învăț Că ești adevărată; Dacă mă lași să te ador Promit pe-obraz să-ți vină Ca un fior duios de dor A mea blândă lumină... (din volumul în pregătire „Steaua mea eminesciană”) Referință Bibliografică: Dacă mă lași să te ador... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23
DACĂ MĂ LAȘI SĂ TE ADOR... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371458_a_372787]
-
Mă voi învălui într-un vals albastru și mă voi pierde în tine că un cântec scris pe coapsă viorii. Tu răsfață-mă între două culori, pictează-mi enigme pe piele cu verde din grădinile de sus, șterge rutină de pe obrazul meu și fă-mă să fiu ce nu știu că sunt. Referință Bibliografica: Dezlegare / Lăură Hubati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2063, Anul VI, 24 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lăură Hubati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DEZLEGARE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371495_a_372824]
-
doar răspunsuri seci, întrebări pe care nu știai a pune le strângeai în palme, culegând poteci. Geana dimineții trezea blând lumina când veneai copile cu al tău surâs și-mi săreai în brațe căutându-ți vina neputinței mele ce pe-obraji s-a scurs. Tu, ți-ai scris copile vreo cinci foi din carte mulțumindu-mi veșnic chiar trăgând de ploi, vei toci opinca ca s-ajungi departe și vei umple cartea de scrisori cu noi! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică
CARTEA COPILĂRIEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371622_a_372951]
-
flori și era îmbrăcată ca o arăpoaică din haremul sultanului din Stambul, cu o rochie înflorată cu toate florile câmpului pe ea. Ținea în poală un cățel și privea la noi nepăsătoare. Îi cădeau bucle blonde peste față și peste obrajii ei roșii, iar din piepții rochiei prea sumară îi ieșeau niște țurloaie de țâțe ca două delușoare rotunde și cu moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Fata striga îngrozită: “Mama meaaaa... tatăl meuuuu...” “Taci! - strigase soldatul la ea și-o privise în ochi - taci din gură și zi mersi c-ai scăpat tu!” și zicându-i “tu” scoase batista și-i șterse lacrimile și praful de pe obraz și-i descoperi o gropiță sub batista umezită de lacrimi. Tremura toată, Ioniță și-a desfăcut mantaua și a înfășurat-o, a strâns-o în ea și apoi în brațe. “Te implor, fată, să taci!” - striga el zadarnic. Ascultă ca
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Aștepta să se lase seara și să se strecoare cu ea la Canton. “De unde e familia ta?”- o întrebase soldatul. “Din Cluj!” - răspunsese fata. Scena aceasta trecu prin fața lui ca un film. Acum îi privi zâmbetul și descoperi gropița din obrazul drept. Când fata termină acel “îhîîî” lung, Ioniță nu se mai putu abține, se repezi la ea, o luă în brațe și începură să se sărute ca nebunii. Pe fața fetei apăruseră lacrimile, plânge în hohote: - Acolo mi-au rămas
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > AMIROSIND A FLORI DE CÂMP Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eram Cenușăreasa ta, firavă cu-obraji de nea și zâmbetul plăpând care voia mereu să pară bravă. Mă cățăram pe stâncile de gând cu brațele cuvintelor când seara soli de-noptări timide trimetea. Pe umărul de vers puneam vioara iar cântecul din mine se-ntețea mai
AMIROSIND A FLORI DE CÂMP de AURA POPA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371629_a_372958]
-
pe Ludovic să se ridice și-l trimise la capul celălalt al mesei interzicându-i să se așeze pe ceva. Bietul de el trecea printr-o experiență unică. Nu mai mâncase niciodată stând în picioare. Acum o făcea deși pe obraz îi curgeau lacrimi cât pumnul. Alexandru se așeză lejer în fotoliul proaspăt eliberat se uită la bucatele de pe masă și evită să atingă ceva, deoarece cunoștea pasiunea regilor de a se otrăvi unii pe alții, și spuse: - Acum, că nu
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare. Camera mea se încărca, de fiecare dată, cu un miros suav și dulceag, iar uneori, în glumă, mă împresura cu pulberea parfumului său din pompița de sticlă albastră de Bohemia, de mă luaseră colegele de birou
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
limba engleză: George Anca Editură Singur, Târgoviște, 2016 Poeme dintr-un plâns înnăbușit. Din tristețea ascunsă în floarea vieții. Că și din „tainica licoare a dorului nesfârșit” - turnata în cupele de cristal. (Lacrimi tăcute). Lacrimi din același cristal, pe același obraz. Căutând umbră lui Dumnezeu în propria ta umbră. Nu se zărește decât flacăra palida a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină în care s-au pitit o mulțime de
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Traducere în limba engleză: George AncaEditura Singur, Târgoviște, 2016Poeme dintr-un plâns înnăbușit. Din tristețea ascunsă în floarea vieții. Că și din „tainica licoare a dorului nesfârșit” - turnata în cupele de cristal. (Lacrimi tăcute). Lacrimi din același cristal, pe același obraz.Căutând umbră lui Dumnezeu în propria ta umbră. Nu se zărește decât flacăra palida a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină în care s-au pitit o mulțime de
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
culoare! Toate florile, în parte, Parcă-s poze dintr-o carte, Parcă-s fețe de copii, Ne zâmbesc și chiar sunt vii. Uite, ăla e Costică, Celălalt e chiar Petrică, Iat-o și pe Mărioara, Lângă ea e Ilioara, Pe obraz, cu-o aluniță, Stă cuminte și Culiță! Și Cristina, mi se pare, S-a întruchipat în floare. Fascinantă întâmplare, În grădina uimitoare, Din panselele cochete Înfloresc băieți și fete!... Referință Bibliografică: PANSELUȚELE MAMEI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PANSELUŢELE MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374847_a_376176]