8,467 matches
-
de cunoașterea atentă a istoriei ei în urma unei bune documentări. în continuare prezentăm principalele nume de locuri din comuna noastră: Alba-sat situat în partea de nord-vest a comunei Hudești. în trecut a purtat denumirea de Albu, denumire căpătată probabil de la Pârâul Alb care trece prin apropiere. Toponim de origine latină(albus). Baltă(La Baltă)-în mai multe locuri din comună(Baranca, Hudești, Vatra) unde existau bălți naturale cu apă de la ploi și care staționa mai mult timp. Se folosește mai mult
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de copac. Pârâul se varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest de satul Baranca. Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de est a satului Mlenăuți între Lișna Nouă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest de satul Baranca. Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de est a satului Mlenăuți între Lișna Nouă și Pârâul Morii. Denumirea vine de la locuitorul Buțincu care și-a construit casa în acea tarla. Calu Alb- nod hidrotehnic amenajat pentru stocarea apei, pentru irigații și pentru creșterea peștilor. în trecut aici a existat un iaz mai mic care avea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iepărie, loc unde boierul avea crescătorie de cai. Carieră (în Carieră )-teren accidentat în partea de nord a satului Hudești(Lupeni) de unde în trecut s-a scos piatră pentru pavarea șoselei și pentru pietruirea fântânilor. Prin acest loc trece și pârâul Cariera care izvorăște de sub dealul Rotunda și se varsă în Bașeu, aproape de Podul Cașca. Cașca (La Podul Cașca)-Pod din beton armat peste pârâul Bașeu pe șoseaua DorohoiDarabani. Denumirea vine de la o țigancă care locuia în apropierea podului și pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a scos piatră pentru pavarea șoselei și pentru pietruirea fântânilor. Prin acest loc trece și pârâul Cariera care izvorăște de sub dealul Rotunda și se varsă în Bașeu, aproape de Podul Cașca. Cașca (La Podul Cașca)-Pod din beton armat peste pârâul Bașeu pe șoseaua DorohoiDarabani. Denumirea vine de la o țigancă care locuia în apropierea podului și pe care o chema Cașca. Cărămidă (La Cărămidă)-loc în formă de platou între pădurile Concești și Șindrilita, pe partea stângă a șoselei Dorohoi - Darabani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Comănești-sat în comuna Suharău, vecin la est cu satul Alba. Este atestat documentar din anul 1412 printr-un hrisov dat de Alexandru cel Bun, lui Coman fiul lui Galiș, pentru a-și face un sat pe un loc pustiu dincolo de Pârâul Alb. - pădure în partea de nord-est a satului Comănești, vecină cu pădurea Găureanca de pe Alba. Concești - sat din comuna cu același nume, situat la est de satul Vatra din comuna Hudești. Din 1873 și până în 1925 a făcut parte din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acestui deal se află Râpa Babei. Dealul Bărăncii-deal situat la sud-est de satul Baranca, parțial acoperit cu pădure. Pe harta de la 1885 a moșiei Hudeștii-Mari, acest deal apare acoperit în totalitate cu pădure. Dealul Bașeului-deal situat pe partea dreaptă a pârâului Bașeu pe versantul căruia se află și case din satul Bașeu. Dealul Bisericii-cot din satul Hudești (Lupeni) pe dealul unde este construită biserica Sfinții Mai Mari Voievozi de către familia Boldur-Lățescu. Dealul lui Buliga - deal situat în pădurea Șindrilita, la est
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de bună calitate. Dealul Izvorului-deal situat în partea de sud a satului Vatra cu terenuri productive care a fost deținut mai ales de locuitorii din satul Vatra. De sub panta de sud a acestui deal curge izvorul de la Cresneanu, formând un pârâu care se varsă în iazul Calul Alb. Dealul Morii-deal situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. își trage numele de la moara de apă ce a existat pe pârâul cu același nume. Este notat și MDGR, vol. III,pag.86
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de sud a acestui deal curge izvorul de la Cresneanu, formând un pârâu care se varsă în iazul Calul Alb. Dealul Morii-deal situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. își trage numele de la moara de apă ce a existat pe pârâul cu același nume. Este notat și MDGR, vol. III,pag.86. Dealul Pădurii-deal situat la nord de satul Mlenăuți. Pe acest deal mai există o bucată de pădure, numită Pădurea Manolii (Pădurea lui Manole). Dealul Spânzuraților-deal în partea de vest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu perspective de dezvoltare în viitor. Parte din locuitori și-au construit casele pe fundul văii ce ajunge până în Poiană. Fundul-Mlenăuți-teren arabil la est de Coasta Morii, aproape de iazul de la Săliștea. Gălbău (La Gălbău)-loc unde este un pod peste pârâul Bașeu pe drumul dintre Alba și Mlenăuți. în apropierea podului a existat o moară probabil de apă și locuitorul Gălbău avea casa în apropiere. Ulterior moara a fost dotată cu motor și i se spunea la Moară la Bordeianu. Găureanca-partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
legume și zarzavaturi, datorită existenței posibilităților de irigații. Gropană (La Gropană) - loc în satul Vatra unde există o groapă mare săpată de un izvor puternic. în apropiere se află și Râpa de la Bou Negru. Hanus-teren agricol pe malul drept al pârâului Bașeu și a iazului Calu Alb, situat la nord de tarlaua Lișna Nouă. Harbuzărie-teren arabil situat în marginea de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li se zice harbuji. Hatie (La Hatie)-loc de trecere, de lățimea unui drum, înălțat de oameni în lunca pârâului de la Uluce, pentru deplasare cu faitoanele prin acest loc mlăștinos. Havârna - sat și comună în partea de sud-est a comunei Hudești de care este legată printr-un drum ce trece prin câmp pe la Dealul Crucii. Este unul din satele vechi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o derivație creată pe teritoriul limbii române. Urmele arheologice găsite, confirmă acest lucru și ne fac să credem că localitatea noastră are o vechime destul de mare. Iazul Axinte-iaz în partea de sud-est a satului Hudești, fiind alimentat cu apă din pârâul Bașeu. Numele iazului provine de la proprietarul morii de apă construită pe iezătura acestui iaz. Numele morarului Axinte este trecut și în Catagrafia satului Hudești din anul 58 58 1774. în trecut iazul s-a mai numit și iazul Acsântoaiei, probabil
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sub stăpânirea slugerului Toader Manole și a urmașilor săi. în documentele oficiale nu este atestat acest nume. Și unii oameni din Mlenăuți spun că sunt de la Manolea. Și pădurea din nord-vestul satului Mlenăuți se numește Pădurea Manolei, iar podul de peste Pârâul Morii se numește Podul Manolei. Dealul din partea de nord a satului Mlenăuți se numește de asemeni Dealul Manolei. Martinova-teren situat pe partea dreaptă a iazului Calu Alb, cultivat cu cereale. Denumirea a rămas de la o văduvă rusoaică care după moartea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost proprietarul moșiei și a zidit biserica din sat. Se pare că satul a fost mai în câmp și a fost mutat mai către pădure după cum putem vedea și după harta lui Bawr din 1774. Probabil că era undeva pe lângă Pârâul Morii având în vedere că etimologia Mlenăuți înseamnă mori de apă care existau în sat. O parte din sat se numea Mlenăuții din Delu (din deal), așezată pe coasta dealului pe care Toader Manole a construit biserica. Altă parte de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
părți de sat era Dumitru Brahă, iar la 1864, proprietarul era Mihail Gherghel. Partea de sud a satului era denumită Mlenăuții-răzeși, aceștia fiind urmașii boierilor maziliți aici și sărăcind au devenit răzeși. în această parte de sat la 1814, Ioan Pârâu a construit o bisericuță din lemn care la începutul sec. al XX-lea a fost demolată și unele icoane duse la biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe din deal. Moară(La moară)-locuri unde erau construite morile din satele comunei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mucenic Gheorghe din deal. Moară(La moară)-locuri unde erau construite morile din satele comunei și care din apelative au devenit cu timpul toponime. Movila de șes-movilă de hotar în vechime dintre satele Alba și Comănești. Este situată pe șesul pârâului Bașeu, la intrarea acestuia pe teritoriul comunei. Movila Porcului-movilă mare de pământ situată în pădurea Ursoaia. Denumirea vine de la mistreții care făceau găuri în această movilă căutând ghindă pentru hrană. De pe această movilă se pot vedea movilele de pe dealul Ibăneștilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia aici cu puii ei. Pădurea Floroi-pădure situată la vest de satul Alba. Numele îi vine de la florile mari de soc ce înfloresc aici. Pârâul Bașeu-pârâu ce izvorăște din comuna Cristinești și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o moară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o moară de apă vestită . Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]