9,309 matches
-
sărut. Se tatonară, se gustară, se traseră Înapoi În aceeași clipă... Jack se desprinse, amețit, din Îmbrățișare. Karen nu-și retrase imediat mîinile — Vecinii Încă nu s-au Întors din concediu. Am putea să mergem să dăm de mîncare la pisici. Da... sigur. — Îmi aduci un coniac Înainte să plecăm? Jack porni spre masa cu mîncăruri. Dublu Perkins Îi spuse: — Marfă a-ntîia, Vincennes. Noi doi avem aceleași gusturi. Un țărănoi slăbănog, Într-o cămașă de cowboy neagră, cu picățele roz. Cu tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
toate astea departe de tine. — Dar o să-mi spui În continuare povești? Nu... Ba da, desigur. — Aș vrea ca În seara asta să putem da ceasul Înapoi. — Și eu. Ce zici de o cină...? — Nu. Tu mai vrei să vedem pisicile alea? MÎțele erau În număr de trei - niște animăluțe prietenoase, care au Încercat să pună stăpînire pe pat În timp ce ei doi făceau dragoste. Karen Îi zicea cenușiului Asfalt, celui tărcat Tigru, iar pe cel slăbănog l-a poreclit Ellis Loew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de trei - niște animăluțe prietenoase, care au Încercat să pună stăpînire pe pat În timp ce ei doi făceau dragoste. Karen Îi zicea cenușiului Asfalt, celui tărcat Tigru, iar pe cel slăbănog l-a poreclit Ellis Loew. Jack se resemnă cu anturajul. Pisicile o făceau pe Karen să chicotească și el Își Închipui că fiecare hohot de rîs o Îndepărta tot mai tare de Dublu Perkins. Au făcut dragoste, au stat de vorbă, s-au jucat cu pisicile. Karen a Încercat să fumeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Jack se resemnă cu anturajul. Pisicile o făceau pe Karen să chicotească și el Își Închipui că fiecare hohot de rîs o Îndepărta tot mai tare de Dublu Perkins. Au făcut dragoste, au stat de vorbă, s-au jucat cu pisicile. Karen a Încercat să fumeze o țigară, dar aproape că-și scuipă plămînii. L-a implorat să-i spună povești. Jack Împrumută din faptele polițistului Wendell White și Îi relată niște versiuni mai puțin dure ale propriilor sale cazuri: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
violență, mult lugu-lugu, Marele V, polițistul cu suflet mare, care apără puștimea de flagelul drogului. La Început Îi veni greu să mintă, dar entuziasmul lui Karen Îi ușură tot mai mult sarcina. Spre zori fata ațipi. El rămase complet treaz: pisicile Îl Înnebuneau. Își dori ca ea să se trezească, pentru ca să-i poată spune și alte povești. Se simți cuprins de mici accese de Îngrijorare: dacă n-o să-și mai amintească părțile cele mai gogonate, ea o să-l prindă cu cioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ce-a stricat? Zi mai departe! Goldman, dus, monoton: — Băieții cu francizele și-au Încasat-o, trei pistolari, poc, poc, poc. Cine-o ia pe arătură moare cu cireașa-n gură. Mickey crede că o să prindă peștele, dar peștele l-a-nhățat pisica irlandeză și Mickey a luat oasele fără sos, victimă sigură pentru monstrul Mieunici. Hub rachmones, Meyer, pot să mă Încred În tine, nu În ei, totul e pus la păstrare, dar nu pentru noi, te absolvo... ???????? — Cine-s tipii ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Intuiția: ei n-aveau nimic altceva decît niște teorii, În timp ce Dudley avea grijă de „chestiile compromițătoare“. Jack conduse pînă acasă, Încercînd să se scuture de rămășițele unui vis: bolboroselile de autist ale lui Davey Goldman. „Olandezul“ era Dean Van Gelder. „Pisica irlandeză“ era Dudley. „Băieții cu francizele și-au Încasat-o - trei pistolari, poc, poc, poc“: ăștia erau „pistolarii“ - Stompanato, Vachss, Teitlabaum - cu cagulele scoase. „Bumpa, bumpa, bump, bump, bump, bump, ce tren drăguț“... ?????? O nebunie, dar poate că drogul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ca să uite, se lasă mângâiată, ar putea face orice cu ea în acele clipe, numai să-i scoată din cap gândul la grecul care s-a spânzurat. Nu-i prea greu s-o facă să uite, se întinde ca o pisică, toarce, geme, se rostogolește, se zvârcolește, uneori aproape strigă de plăcere și el trebuie s-o domolească. Însă n-o să înțeleagă în ruptul capului cum se împacă sperietura stupidă și credința că ar fi bântuită camera în care doarme - efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dinții buza de jos, cu un aer de fetiță bosumflată sau speriată, încotoșmănată în haine groase. Și-a scos mănușa și cu degetele reci i-a mângâiat obrazul și ea și-a aplecat îndată capul pe mâna lui, ca o pisică, fără să-l privească. „Nu trebuie să-ți fie groază de toate astea“, i-a zis. „Dacă le știi e mai bine. Dacă le înțelegi, ești mai tare...“ „Nu vreau să le știu.“ „...pentru că n-o să poți schimba firea lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sofa, în vacarmul crescând al glasurilor lor, până s-a auzit bufnitura cu care motanul sărise speriat de pe scaunul din spatele biroului pe parchet, miorlăind și repezindu-se spre ușă. Atunci Ioana Sandi s-a oprit din mersul ei, strigând la pisică, înainte să-i deschidă ușa: „Și tu ce naiba mai vrei? Cară-te de-aicea!“. Însă pe urmă furtuna trecuse și n-o mai puteau relua... Se lăsa seara. Viscolul se liniștise, dar oricum nu ne mai păsa. Caloriferele încinse dogoreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și lung învăluindu-i obrazul palid, cu brațele întinse în față pe plapumă, inerte, ca ale unei păpuși părăsite. Mai târziu obrazul îi era fierbinte și roșu, sclipirea neastâmpărată a ochilor se lenevise, îi venea să se întindă ca o pisică. Ședea în capul oaselor, cu spatele și ceafa sprijinite în pernele mari și moi, învelită până sub bărbie, sorbea încet dintr-un pahar, scuturându-și la răstimpuri părul bogat, cu mișcări încete. „De ce stai în promiscuitatea asta?“, a întrebat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la tine, dacă stai tot acolo. Nu-i nimic, du-mă și în noua ta casă.“ Arăta neschimbată. Subțire, cu părul castaniu tuns scurt, cu aceeași sclipire de veselie în ochii cenușiu-gălbui, care își schimbau culoarea în funcție de lumină, ca la pisici. Cu mișcări iuți și frânte, accentuând într-un mod ciudat cuvintele cu consoane palatalizate, emotivă și mândră. „Mă bucur că te văd“, i-a spus. „Voiam să întâlnesc un prieten, pe cineva cu care să pot sta de vorbă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
am ieșit din Battersea Bridge Road și am intrat pe niște străduțe lăturalnice. Era o zonă liniștită, slab luminată, cu case gârbovite și triste, cu grădini părăginite, cu puține semne de viață la acea oră din noapte; doar câte o pisică țâșnea peste stradă când ne apropiam. Fără îndoială că era efectul alcoolului și al bucuriei provocate de acea seară reușită, după cum o vedeam eu, pentru că am simțit brusc o atmosferă amețitoare, impregnată de certitudinea unor vremuri similare, chiar mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
înainte de a porni să explorez clădirile de unul singur: nu uitam niciodată să arunc o privire vițeilor - animalele mele preferate - și să mă cațăr pe clăile de fân din fundul celui mai mare hambar, unde erau întotdeauna o mulțime de pisici tigrate slabe și adormite. Mă întindeam pe fân lângă ele, nedumerit de misteriosul mecanism al torcăitului lor și hipnotizat de rânjetul impenetrabil care mă făcea să le invidiez pentru visele lor. Pe atunci, eram îndrăgostit de o fată pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ar fi adus sume absurd de mari pentru consultații. Nu exista o singură boală în manualul lui de medicină de care să nu creadă să se fi contaminat la un moment dat. Își imagina că are ochi voltaici, ochi de pisică, ochiul lupului, și ochi chistic; ochi de gaz, ochi de iepure, ochii păsăruicii și ochi leneș; ochiul boului, ochi de vultur, ochi redus, ochi schematic, ochi scotopic, ochi afacic, ochi sașii și ochi cruciși. O dată, după o vizită de constatare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
el, îmi pui la îndoială competența profesională, crezând că sunt incapabil să duc la bun sfârșit o măruntă misiune de rutină fără să fiu prins. M-am strecurat în casă și afară din ea cu eleganța, suplețea și energia unei pisici sălbatice. Însuși marele Raffles ar fi rămas cu gura căscată de invidie. — Și ce s-a întâmplat? — Mi-am pierdut controlul, Michael. M-a părăsit voința, atâta tot. Mi-am petrecut toată ziua de ieri căutând prin documentele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
degete, oragane genitale și nări; cum torționarii purtau măști de animale și puneau înregistrări cu urelete de animale sălbatice în timp ce își făceau treaba; cum copiii erau torturați în fața mamelor lor și băgați cu ochii legați în saci cu insecte și pisici înfometate; cum bărbați și femei erau întinși pe jos, cu labele picioarelor sprijinite de suporturi de lemn, apoi bătuți la tălpi cu bastoane de cauciuc și siliți să meargă sau să alerge pe pardosele îmbibate cu apă sărată fierbinte. Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
e în dificultate, femeia se așeză pe treapta cea mai de sus și-l lăsă să se întindă în poala ei. Ați văzut pe cineva? întrebă Michael. Cineva trebuie s-o fi împins. Exact în clipa aceea, în replică, o pisică mare neagră se furișă din firida unde stătuse armura și fugi mieunând vinovată. — Torquil! o certă femeia. Ce cauți afară din bucătărie? Zâmbi. Cred că acesta e asasinul dumitale. O ușă se deschisese jos și mai mulți membri ai familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
simpatici. Mai multe rude pufniră auzind această observație. — Întâmplător, nu ești departe de adevăr, observă Michael, întorcându-se spre Hilary. Nu știu ce e cu Norman Bates, dar există filme în care se întâmplă asemenea lucruri. — Cum ar fi? — Cum ar fi Pisica și canarul, de exemplu. L-a văzut cineva? — Îl știu, spuse Thomas. E cu Bob Hope și Paulette Goddard. — Exact. Toți membrii unei famiii sunt convocați într-o casă veche izolată pentru citirea unui testament. Izbucnește o furtună cumplită. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Închirieze o cameră În plus din apartamentul lor și mi-au făcut apropouri voalate că va trebui să mă obișnuiesc cu desele și gălăgioasele lor partide de amor; o artistă de vreo treizeci și ceva de ani, care avea patru pisici și ardea de dorința de a mai achiziționa câteva; un dormitor la capătul unui hol interminabil și Întunecos, fără ferestre și fără dulapuri În perete; un homosexual de vreo douăzeci de ani, aflat Într-o autoproclamată „perioadă de curvăsăreală“. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bineînțeles că știu, Sebastian. O să-i placă foarte mult, sunt sigură. Nu m-am Îndurat să-i spun că eu urma să despachetez imediat toată creația lui, pentru că domnișoara Priestly, pe care o adora atâta, s-ar isteriza ca o pisică furioasă dacă s-ar pomeni față În față cu un șervețel În oricare altă formă decât cea de șervețel - darămite În formă de sacoșă de bowling sau pantof cu toc. Mi-am Îndesat sacoșa sub braț și m-am pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
filedeș decolorat al uneia dintre ușile dulapului și vopseaua plintei care dădea impresia de lemn. Dar În fundul culoarului care ducea la subsol era o masă din bambus pe care se aflau diverse obiecte ornamentale de prost gust. Printre cîinii și pisicile din ghips, presse-papier-uri și vaze din majolică, se afla și obiectul lui preferat: un bol vechi, strălucitor, extrem de frumos, cu un model cu șerpi și fructe. În el, domnul Leonard ținea nuci prăfuite, iar deasupra era un spărgător metalic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
maică-mea. A sunat deja de două ori azi. Înainte am vorbit la Telefoane - era o problemă cu linia. Înainte de asta, a venit la ușă un tip care vindea carne! — Ce fel de carne? — Nu l-am Întrebat. Carne pentru pisici, probabil. — Sărmana Julia. Ai reușit să scrii ceva? — Hm, foarte puțin. — Ai mai eliminat pe cineva? — Da, ca de obicei. — Chiar așa? Helen Își aranjă mai degajat receptorul la ureche. Pe cine? Pe doamna Rattigan? — Nu, doamna Rattigan a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
inflexiuni - un chicotit de om bătrîn. N-avea de ales, așa că rîse și ea. Ești sonat. Duncan Începu să se ridice, de parcă se pregătea de exerciții fizice. — O antrenez. — Pentru ce? — Pentru circ. — O să-ți rupă cămașa. — Nu contează. Privește! Pisica continua să lucreze, de parcă ar fi fost dementă, În timp ce Duncan se ridica tot mai sus. Începu să-și Îndrepte spinarea. O făcea astfel Încît pisica să rămînă acolo, pe spatele lui, și chiar s-o ia În sus. În tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
exerciții fizice. — O antrenez. — Pentru ce? — Pentru circ. — O să-ți rupă cămașa. — Nu contează. Privește! Pisica continua să lucreze, de parcă ar fi fost dementă, În timp ce Duncan se ridica tot mai sus. Începu să-și Îndrepte spinarea. O făcea astfel Încît pisica să rămînă acolo, pe spatele lui, și chiar s-o ia În sus. În tot acest timp, nu se opri din rîs, iar domnul Mundy Îl Încuraja... În cele din urmă, pisica se sătură și sări pe podea, iar Duncan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]