21,807 matches
-
neconcludență iar “ Poetul își poate contempla sieși/ Craniul de fosfor/ Chipul însă/ Cu trasăturile stranii/ Nu i l-a zărit nimeni.” Cu aceeași locvacitate în unele puncte teziste, dl. Calcan își continuă periplul cultural, într-o manieră lucidă de construcție poetică, într-o forță de exprimare de virtuozitate. “Adorm oarecum undeva în noiembrie Fără să știu până unde Mă poate cuprinde și învălui Visul și apa mării destul de fierbinte.” Din nou reperele bacoviene adună umbre, săgeți negre, constelația singurătății. Este un
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
totul? În ce anotimp era? Marea? În ce zi era? Galben? Și... la ce ora?” Cheia semantică a Șarpelui Glykon constă în relația sinelui cu tensiunea existențială și Theodor Calcan mânuiește perfect acest echilibru expus în poezie. Foarte fericită ipostaza poetică lucrând acest volum de versuri, foarte inspirată această schimbare la față a poeziei intelectuale moderne. Șarpele Glykon se va regenera într-o formă mentală sau poate chiar fizică, prin împrimăvărare cerebrală, prin sens aflat vieții, timpului, morții. Aprind tacticos lumânările
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
posibilului obiectiv (aparente fabulații). Un imaginar neliniștitor, plăsmuit în singurătate, din pustietate. Concretul se abstractizează, comunicarea pune blocaje. Lectura nu se poate face decât schimbând mereu registrele sau „traducând”, căutând o formă tradițională căreia ar putea să-i corespundă forma poetică, încercând o acomodare a insolitului cu practica de comunicare în curs, cu rutina relațiilor verbale. Prin reducere la esențial, devine vizibilă pledoaria celui care scrie, în fața celui care citește/va citi, pentru modificările de conținut. Simion Șuștic pune pe hârtie
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
Sfânt, spunând că nu se poate sătura vorbind despre un subiect ca acesta. Sfântul Vasile cel Mare alcătuiește un adevărat tratat despre teologia Duhului Sfânt pe baza textelor scripturistice, iar Sfântul Simeon Noul Teolog recurge la o terminologie doxologică și poetică proprie, vorbind despre simțirea prezenței Duhului Sfânt în viața creștinului.Vom limita această expunere la câteva aspecte principale ale învățăturii despre Duhul Sfânt în tradiția ortodoxă: Mai întâi, prezența și lucrarea Duhului Sfânt sunt situate în cadrul unei soteriologii trinitare. Duhul
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Pentru a reda viziunea liturgică asupra lumii este nevoie să ne impropriem limbajul specific doxologiei, mai adecvat pentru a exprima tainele contemplate în creația lui Dumnezeu. Sfântul Efrem Sirul, unul dintre cei mai mari asceți a știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar, favorabil contemplației, în care taina regăsește
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Mihaela Rașcu, Ileana Sandu, Nicolae Băciuț, Darie Ducan (Paris, Târnăveni), Răzvan Ducan, Hajdu Gyözö, prof.univ.dr. Dumitru Jompan (Caraș-Severin), Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Dimitrie Poptămaș, Victor Răzmeriță (Chișinău, Republica Moldova). • Magia imaginii - Despre „Simfest", cu realizatorii Ioan Ceaușescu și Corina Ruja-Ceaușescu. • Recital poetic: Armina Flavia Adam, Magdalena Dorina Suciu, Nicolae Băciuț, Zeno Fodor. • Popas în lumea Thaliei, cu actrița Cristinela Pădure și regizorul Radu Olăreanu • Folk: Angela Mărieșiu (Reghin) și Traian Comșa (Sighișoara) • E vremea colindelor: Grupul folcloric „Cununița” și Colindătorii din Idicel-Sat
EDIŢIA A XVIII-A, TÂRGU MUREŞ, 28 DECEMBRIE 2016 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367035_a_368364]
-
amuzat, bucurat, fără să facă prea multe valuri, fără pretenții literare, cum a mărturisit domnia sa. Poezia intelectualistă a Agafiei Drăgan a stârnit oarecare rumoare prin noi, prin esență, condensare și frazare. Dar despre tehnică... nimic de spus. Tema și soluția poetică a Agafiei Drăgan este una singură:iubirea.Constanța Cornilă a citit un număr de poezii (cinci-șase), poezii care au stârnit păreri diferite. Subscriu părerilor Ninei Plopeanu și Petrache Plopeanu cu un amendament: poeta Constanța Cornilă s-a detașat de mult
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
atenția, de a ne stârni curiozitatea. Alți scriitori zidesc fără să-și propună, sau fără să-și închipuie prestanța edificiului. Temple ale iubirii, sau, ctitoresc temple ale exprimării. Va rămâne scriitorul Gheorghe Andrei Neagu în memoria cititorilor săi prin construcția poetică a unui templu al iubirii? Sau, poate prin construcția unui mit demolat, cel al unui regim ingrat, al comunismului totalitarist, demolat cu „Arme și lopeți”? Sau... cel mai probabil prin zidire, cărămidă cu cărămidă, timp de cincisprezece ani, al unui
PENTRU TOTDEAUNA… de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367053_a_368382]
-
că incertitudinea e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de tei?” „Teamă mi-
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
visul cu floare de tei?” „Teamă mi-e de tine, revedere, / ce voi face, ce-ți voi spune, cât? / Cum voi izbuti ceva a-ți cere / cu-atâtea vorbe înecate-n gât?” Inteligență, gust ales, măiestrie estetică, strălucire tehnică, mesaj poetic cu implicații filosofice - pe tema panta rhei, mai ales. Poezie fină, blândă și amăruie, magnifică, poezie de toamnă și de amurg, poeme străbătute de „căi de cocori”. O vreme trecută, paradiziacă, un prezent pătimitor-pământesc saturat de vis și un proiect
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
i-a fost dat. În același număr al „Luceafărului”, la pagina 46, Goga a publicat o poezie cu adevărat a lui - Cantorul Cimpoi (prima variantă) -, semnată: Octavian (cu acest criptonim-prenume real, poetul a semnat, până prin 1910, vreo 75 de texte poetice și în proză, articole de presă și o traducere/prelucrare din Heine). Referință Bibliografică: Octavian Goga - cel mult coautor al poeziei („sale”) „Sărbătoare” / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 196, Anul I, 15 iulie 2011. Drepturi de
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, „mergător”); verbe duse până la mărimea nominală („înainte-mergătorii”). Vorba poetică are multă cumpătare nu doar în ceea ce privește alegerea cuvintelor. Indícii conțin și sistemul tehnic verbal (cu cotituri ale diatezelor, modurilor, timpurilor, persoanelor) sau cel al substitutelor - în special în jocul claselor pronominale. Importantă este și sintaxa de o anumită (mare) magie
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ARS POETICA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În irizări păgâne își vâră zeii teaca cu o rotire-n jungher lăstunii se retrag e-o despletire-n sensuri și ne inundă iarba
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]
-
toate cuvintele care ne-au plăcut sau le-am considerat utile. Mai notorii sunt slavii. Ne-a luat cam opt generații să-i integrăm, dar ne-am însușit de la ei și am adaptat limbii noastre, între multe altele, cele mai poetice și calde cuvinte (total lipsite de farmec, în limba lor): duh, nădejde, veșnicie - cuvintele apropierii de Dumnezeu. Apa trece, pietrele rămân. Referință Bibliografică: Romgleză? - Niciodată / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 216, Anul I, 04 august 2011
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
Acasa > Cultural > Artistic > RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului justitia @ justice . com “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. Motto: “De dorul primelor cuvinte/ Imaculate, fără vină,/ Recurg și eu la oseminte,/ Să pun în
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
Cultural > Artistic > RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului justitia @ justice . com “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. Motto: “De dorul primelor cuvinte/ Imaculate, fără vină,/ Recurg și eu la oseminte,/ Să pun în joc a lor lumină. (“Lumină”) „Meditațiile poetice” ale lui Ilie Marinescu se caracterizează
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
Literaturii Române, 2005, 120 p. “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. Motto: “De dorul primelor cuvinte/ Imaculate, fără vină,/ Recurg și eu la oseminte,/ Să pun în joc a lor lumină. (“Lumină”) „Meditațiile poetice” ale lui Ilie Marinescu se caracterizează printr-o tehnică picturală specifică. Ilie Marinescu folosește tonuri tari, culori reci, reușind să comunice perfect anumite stări sufletești, pe care le zugrăvește, conferindu-le individualitate, într-un registru în care predomină elementele romantice
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
răscruce.” Ilie Marinescu, poetul psiholog Ilie Marinescu debutează în anul 2002 cu volumul de poezii “Maieutica iubirii”. Un an mai târziu, acesta semnează volumul de pamflete și satire “Oblomovismul Sinarhiilor”, iar în 2005 un nou tom de stihuri, intitulat “Meditații Poetice”. Autorul este licențiat în management la American University “Eminescu Center”, dar și al Facultății de Sociologie și Psihologie în cadrul Universității “Spiru Haret” din București. Ilie Marinescu a urmat de asemenea, Academia de Radio și Televiziune din România, “Tudor Vornicu”, fiind
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
lui Ilie Marinescu nu merită a fi dată uitării. Dacă „peste toate se așterne,/ Tăcerea albă care cerne” („Anotimpuri”), în poemele sale „se naște înc-o primăvară” („Anotimpuri”) și trăiește speranța. De aceea, nu ne rămâne decât să îi citim „Meditațiile poetice” și să îi urmăm îndemnul: „Curcubeul priviți, are aceeași cunună,/ De ne naștem în locuri diferite sub Soare.” („Apel către rațiune”) Indiferent unde ne aflăm pe Terra, vom fi îmbogățiți sufletește dacă vom contempla culorile curcubeului poetic creat de Ilie
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
îi citim „Meditațiile poetice” și să îi urmăm îndemnul: „Curcubeul priviți, are aceeași cunună,/ De ne naștem în locuri diferite sub Soare.” („Apel către rațiune”) Indiferent unde ne aflăm pe Terra, vom fi îmbogățiți sufletește dacă vom contempla culorile curcubeului poetic creat de Ilie Marinescu. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Raspunsuri si intrebari pe calea vietii / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I, 14 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
poate face foarte ușor. Pentru că inversiunea, ca și filozofia, creează probleme. Antepunerea, devansarea, anticiparea derivă din faptul că gândirea o ia înaintea cursului obișnuit al vorbirii și pune devreme sau chiar cu urgență, în față, elementul hotărâtor pentru receptarea mesajului poetic. Care, în construcții anastrofice folosite des în vorbirea populară (Duce-m-oi; Duce-l pasul; Strigatu-te-am cu-amare, lung-tînguioase guri, / [...] / O, plînsu-te-am, în sfinte și argintate lire!..., sau: Uită-și mamă, uită-și tată, / Uită-și drumul spre cerúri...), ori
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
POEZIEI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 160 din 09 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Există în cadrul ființării și al exprimării umane un „loc” de neînlocuit: poezia. Ea are, îndrăznim să spunem, un corespondent în lumea formelor pure. Textele poetice se află cu un picior în istorie și cu celălalt în atemporalitate, așadar ele „participă” la ideea de Poezie. Deschizând o cale de cercetare pentru antropologia literaturii, Nichita Stănescu afirma că poezia este o dimensiune universal umană. Ea se află
MIRACOLUL POEZIEI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367217_a_368546]
-
că ceea ce este ascuns este mai tare decât ceea ce se manifestă. În artă știm că „planul din spate” susține „planul din față”. Conturarea unei sfere sociale dominate de status-ul profesional, de raționalizare, nu reprezintă un mediu favorizant pentru afirmarea poeticului. Locul poetului în cetate pare a fi umbrit de reflectoare ce mută așa cum vor centrul de atenție. Biografia celor mai mulți creatori moderni - începând cu originalul și celebrul François Villon - arată că, deși este un spectator, poetul se află în mijlocul lumii, pe
MIRACOLUL POEZIEI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367217_a_368546]
-
cetate pare a fi umbrit de reflectoare ce mută așa cum vor centrul de atenție. Biografia celor mai mulți creatori moderni - începând cu originalul și celebrul François Villon - arată că, deși este un spectator, poetul se află în mijlocul lumii, pe cont propriu. „Luminarea” poeticului o poate realiza creația valoroasă. Meritul poetului se referă la dezvăluirea unei laturi pe care omul o cenzurează. Însă acest merit nu trebuie supraevaluat. Nu trebuie, spunea Nichita, să confundăm meritul moașei cu miracolul nașterii! Despre cei mai valoroși dintre
MIRACOLUL POEZIEI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367217_a_368546]
-
elementele de bază, puse într-o permanentă antiteză, sunt devastatoare prin adevărurile pe care le transmit: „De jarul și amarul tuturor/ Inima-i o vistierie plină/ Să curgă mierea și veninul ei/ Prin pana mea de umbră și lumină.” („Ars poetica”) Dacă în „Ars poetica” latura dominantă a stihurilor este hotărârea, imposibilitatea de a renunța, mistuirea interioară care cere ca preaplinul inimii să se reverse - autorul asumându-și aici, rolul de a deveni vocea, exponentul celor mulți și îndurerați - odată cu poemul
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]