19,544 matches
-
începuturi, metodologia sa a fost extrem de controversată. Edificiul său s-a înălțat pe o serie de platitudini și simplificări de genul : "indivizii preferă mai multe bunuri decît mai puține", "indivizii sunt capabili să-și ordoneze opțiunile după o ordine de preferințe", "mărfurile sunt divizibile", "indivizii aleg acea opțiune pe care o preferă" ș.a. Edificiul a integrat și un aparat matematic, în dorința de a demonstra că, într-adevăr, "omul e un animal care calculează" și de a dobîndi un prestigiu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu edem al membrului superior (de exemplu, ̀ n cazul „brațului gros” după mamectomie). Edemele foarte localizate, postcontuzionale, pot fi tratate prin presiuni locale și presiuni alunecate profunde efectuate în sens centripet, asociate cu mobilizarea pasivă și cu contracția, de preferință izotonică a mușchilor ̀ nvecinați. Stabilirea și respectarea pozițiilor de repaus și folosirea terapiei ocupaționale, limitează riscul producerii stazelor și completează schema de tratament. 1.9. Cicatricile Strategia kinetoterapeutică detaliată va fi tratată la punctul „Aplicațiile masajului în dermatologie”. Experimentele
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
se poate întâlni și o contractură a planului muscular posterior al axilei. Această regiune se pretează bine masajului decontracturant. b. Contracturile mușchilor paravertebrali Contracturile musculare care însoțesc afecțiuni ale coloanei vertebrale ¤ în artroza vertebrală. Masajul trebuie aplicat cu prudență, de preferință profund, cu vârfurile degetelor (sensibilitatea dureroasă care apare nu este o dovadă de supradozaj, dacă nu devine dezagreabilă), pe transverșii spinali, sediul celor mai importante contracturi. Din practică, s-a constatat că aplicarea masajului pe anumite zone diminuează contracturile întregii
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
durere al subiectului; procedeele și tehnicile aplicate cu intensitate exagerată riscă să determine apariția unor reacții neplăcute ̀ n această regiune, în care repercusiunile de ordin neurovegetativ pot fi importante. Poziționarea subiectului se face indiferent, în așezat sau decubit, în funcție de preferințe. Se pare că durata optimă este de 10^, masajul capsulei articulare putând fi alternat cu cel al mușchilor ̀ nvecinați (marele pectoral și deltoidul). De cele mai multe ori, ̀ n decursul a 3-4 săptămâni, se poate constata o ameliorare rapidă a
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
de valoare egală, ca în modelul walrasian, deci un asemenea sistem de ecuații simultane, cu relații reciproce determinate între variabile, ar putea fi unul de echilibru. Abordînd gusturile și dorințele, Pareto utilizează conceptul de ofelimitate, care la origini înseamnă o preferință individuală. Practic, Pareto a înlocuit termenul walrasian de raritate cu cel de ofelimitate ponderată, care desemnează utilitatea ultimei unități achiziționate dintr-un bun, ponderată cu prețul său. Pareto a utilizat celebrele curbe de indiferență, ce se vor dovedi utile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
orice aluzie la utilități și pentru a înlocui analiza utilității marginale cu o teorie a alegerilor. Indicele de ofelimitate e folosit pentru a indica ordinea în care fiecare individ dorește să regrupeze diversele curbe de indiferență potrivit tabloului său de preferințe. Astfel, autorul consideră că a stabilit fundații obiective pentru determinarea varia bilelor incluse în propriul sistem. Plecînd de la ipoteza potrivit căreia bunurile și utilitățile sunt divizibile în fracțiuni infinitezimale, Pareto elaborează o metodă ce consistă în a înscrie într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
măsurabilă. În Manual de Economie politică (1906) discută despre cantități de bunuri reale și nu despre cantități imaginabile de utilitate. Autorul vrea să deducă prețurile din condițiile unui echilibru artificial, static, bazat pe costuri constante și pe o ordine de preferință a bunurilor de către consumator, în absența oricărui criteriu obiectiv. Discipolul își completează maestrul arătînd că cererea pentru un produs e determinată nu doar de prețul altor produse, ci și de veniturile inevitabil limitate ale consumatorilor. El introduce și o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o teorie a alegerilor. El crede că a stabilit fundamente obiective pentru mărimile incluse în propriul sistem prin utilizarea indicilor de ofelimitate pentru a arăta modul cum fiecare individ își regrupează diversele curbe de indiferență după propria-i scară de preferințe. Acestea reprezintă o imagine completă a preferințelor consumatorului, ceea ce așează economicul pe baza empirice, Dar curbele de indiferență ar trebui completate cu curbele corespondente reprezentînd obstacolele pe care individul trebuie să le surmonteze pentru a-și împlini dorințele Aceste obstacole
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a stabilit fundamente obiective pentru mărimile incluse în propriul sistem prin utilizarea indicilor de ofelimitate pentru a arăta modul cum fiecare individ își regrupează diversele curbe de indiferență după propria-i scară de preferințe. Acestea reprezintă o imagine completă a preferințelor consumatorului, ceea ce așează economicul pe baza empirice, Dar curbele de indiferență ar trebui completate cu curbele corespondente reprezentînd obstacolele pe care individul trebuie să le surmonteze pentru a-și împlini dorințele Aceste obstacole sunt constituite din limitele disponibilității bunurilor, din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
elementele sistemului economic. Dobînda la capital este concepută ca o variabilă fundamentală. Explicarea ei este însă deconcertantă, datorită chestiunilor de metodologie. Austriecii au trei explicații pentru această variabilă: 1. Reflectă productivi tatea capitalului; 2. Este rodul abstinenței și 3. Exprimă preferința intertemporală, în favoarea bunurilor prezente comparativ cu cele viitoare. Aceasta din urmă este totuși cea mai răspîndită și avea să ajungă pînă la Hayek, pentru care rata reală a dobînzii va fi determinată exclusiv de rata randamentului anticipat al investiției, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
intertemporală, în favoarea bunurilor prezente comparativ cu cele viitoare. Aceasta din urmă este totuși cea mai răspîndită și avea să ajungă pînă la Hayek, pentru care rata reală a dobînzii va fi determinată exclusiv de rata randamentului anticipat al investiției, în vreme ce preferința intertemporală ar determina rata economisirii. Demnă de semnalat a fost opoziția dintre partizanii teoriei productivității și abstinenței și cei ai teoriei adao sului. Dintre primii se remarcă von Wieser, care totuși nu a stabilit o legătură directă între productivitatea fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
totuși relativă, în dorința de a o pozitiva, de a face din ea o știință naturală. Acesta este principalul reproș adus acestei doctrine. Apoi, concepția walrasiană a utilității nu avea nimic a face cu utilitarismul. Curbele de indiferență și de preferință ale lui Pareto nu au nici ele nimic de-a face cu conceptul de utilitate. Chiar Menger și Bohm-Bawerk nu recunosc nici o influență din partea filosofiei utilitariste. Von Wieser își proclamă și el independența, cînd vorbește despre așa-zisa sa lege
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
creștere constantă a importanței acestui oraș. În cele din urmă, pe fondul centralizării puterii și stabilizării limitelor principatului, Suceava avea să cedeze Iașiului privilegiul de oraș capitală. Nu doar accederea la domnie a unor boieri din Țara de Jos și preferința Sublimei Porți pentru un târg fără fortificații și mai apropiat de Stambul au înclinat balanța în favoarea Iașiului. Trebuie avute în vedere și argumentele de ordin natural care au cântărit la fel greu. Iașiul era situat cu aproximație exact în centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu se ocupase suficient de fluctuațiile producției în ansamblu, într-o lucrare de mici dimensiuni. Ulterior, pornind de la revizuirea cursului pe care îl preda, reintitulat The Monetary theory of production, lucrarea s-a extins, incluzînd legile sale psihologice, începînd cu preferința pentru lichiditate, continuînd cu cea pentru consum, respectiv investiții, multiplicatorul, fluctuațiile producției, importanța ce-rerii efective, eficiența marginală a capitalului, rolul statului ș.a. Cartea a născut numeroase dezbateri, atît în anii conceperii sale (1931-1936), cît și ulterior. Deschis dialogului, Keynes însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lor, de pildă, Keynes considera că rata medie a economiilor ar crește odată cu venitul per capita, fapt infirmat de practică. Apoi, ceea ce a produs Keynes este într-adevăr un model de echilibru static. Pe scurt, el poate fi prezentat astfel: preferința pentru lichiditate determină rata dobînzii, iar la o rată a dobînzii dată, productivitatea marginală a capitalului de-termină rata investițiilor, în timp ce ocuparea mîinii de lucru este determinată de punctul la care valoarea producției este egală cu suma din-tre cheltuielile de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
este rănită, și asta e grav. Legitimitatea internațională a Americii este grav afectată, deoarece americanii n-au înțeles că puterea nu se reduce la puterea de coerciție. Capacitatea S.U.A. de a defini ordinea de zi planetară și de a influența preferințele pe plan mondial au slăbit foarte mult, fapt vizibil mai ales în America Latină și în Asia, dar nu numai. Statele Unite nu mai stabilesc ordinea de zi la O.N.U., F.M.I., Banca Mondială și alte organisme internaționale. Pe scurt, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
grup au un relief mult mai marcat decât exigențele privitoare la calitatea vieții sau la singuralizarea personală? Adevărul este că, atunci când cumpără cutare sau cutare marcă, adolescentul face o alegere care-l distinge de lumea părinților săi, el își afirmă preferințele și gusturile care-l definesc, își însușește un cod. Dacă logoul capătă o asemenea importanță, aceasta se întâmplă pentru că el permite o apartenență revendicată, și nu o apartenență primită ca un destin social, familial sau de alt fel. În acest
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
liber (ele s-au multiplicat cu 3,5 între 1949 și 1974), pasiunea pentru vacanțe 12, reculul moralei economisirii și amploarea îndatorării la nivelul familiilor 13, extinderea modei cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului 14, gustul schimbării și fluctuațiile rapide ale preferințelor, modelor și melodiilor de succes: cam acesta este individul-consumator. E imposibil să reduci consumul din perioada celor „Treizeci de Ani Glorioși” la un consum familial sau „semicolectiv” axat pe cheltuieli pentru dotările de bază ale menajelor (locuință, aparatură de bucătărie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când își pune la bătaie banii de buzunar, dar îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți 35. Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de azi își comunică preferințele, își exprimă cererile și își dă cu părerea în legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: în situația actuală, el alege, își face cunoscute dorințele, își dă avizul în problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de decepție nu constă doar în a lămuri experiențele individuale de consum, ci și în a face inteligibile oscilațiile tendinței ce se manifestă în comportamentele colective. Cum se explică faptul că societățile noastre sunt martore ale unor schimbări subite de preferințe în raport cu axa privat/public? De ce, după un ciclu dominat de căutarea fericirii personale, vedem cum urmează o perioadă marcată de pasiuni publice? Hirschman avansează ipoteza că deplasarea dinspre sfera privată înspre arena publică se poate explica, măcar în parte, prin
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la care este expus. Dacă putem totuși respinge ideea unei puteri demiurgice a publicității, acest fapt se datorează consumatorului care triază și selecționează solicitările ce-l asaltează, neacordând atenție decât acelor elemente care sunt în rezonanță cu interesele, așteptările și preferințele sale16. Amatorul de plaje bretone este puțin receptiv la imaginile ce înfățișează stațiuni montane; dacă nu vă place whisky-ul, niciun afiș nu vă va convinge vreodată să-l cumpărați. Publicitatea propune, consumatorul dispune: ea are puteri, nu are toate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe dimensiunea intersubiectivă, care integrează alteritatea dorinței celuilalt. În cadrul vieții sexuale, individualismul contemporan nu coincide cu preceptul „fiecare pentru sine”, ci, dimpotrivă, cu un ideal al schimbului de plăceri, de ascultare a dorinței celuilalt, de atenție la ritmurile și la preferințele sale. A ajuns un lucru „normal” să vorbești, în intimitate, de propriul libido, partenerii exprimându-și acum așteptările și gusturile, „corectându-se” unul pe celălalt. Cultura erotică din perioada hipermodernă e caracterizată nu atât de îndemnul la performanță, cât de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de dezirabilitate al fiecăruia. Măștile au căzut: în mod evident, nu totul e politică. Este imposibil să concepem fericirea în domeniul erotic ca fiind produsul mecanic al unei eliberări colective atâta vreme cât ea depinde de gradul de seducție al indivizilor, de preferințele și gusturile individuale, de alchimia particulară a trupurilor și a sufletelor. E clar că revoluția care promitea să pună capăt mizeriei sexuale nu va merge până la capăt: limitele ei nu țin de despotismul performanței, ele rezultă din cultura indivizilor autonomi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
normele de control. Orele de EFS se desfășoară conform orarului stabilit la începutul semestrului, sub forma lucrărilor practice cu grupe de 50 de studenți (conform hotărării Senatului UBB). Cadrele didactice încearcă în măsura posibilităților să organizeze activitatea ținând cont de preferințele studenților, accesul pe bazele sportive, anotimp, etc. Studenții au posibilitatea de a folosi în zilele de sâmbătă și duminică bazele sportive pentru activități sportive pe care le organizează independent, fără a fi asistați de cadre didactice de specialitate. 3. Propunere
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
o rubrică în care li se cere candidaților să indice disciplinele sportive sau activitățile sportive favorite, pe care ar dori să le practice în timpul studiilor. Prin centralizarea (cu ajutorul unui program specializat) acestor informații se va realiza o evaluare corectă a preferințelor studenților și se va elabora un orar corespunzător al activităților. La începutul fiecărui an universitar se vor organiza acțiuni de informare a studenților despre activitatea de EFS, se va prezenta oferta de activități, condițiile, orarul și locurile de desfășurare, cadrele
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]