5,690 matches
-
caz de discriminare; persoane de contact "Cum procedez în caz de.... "; "Cu cine iau legătura în caz de....."); * training-uri pentru manageri, care au ca obiective dezvoltarea unor abilitati precum: empatia; acceptarea opiniilor; toleranța; flexibilitatea; etc; work-shop-uri pentru conștientizarea propriilor prejudecăți/stereotipuri; cum influențează acestea calitatea muncii și interrelaționarea; traininguri de etica. b) La nivel formal Crearea unui mediu de lucru care încurajează diversitatea. * organizarea de work-shopuri cu teme legate de diferențele de gen; orientarea sexuală; diversitate culturală etc. Poate fi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trainingurile sunt componente importante care susțin dezvoltarea abilităților de a gestiona diversitatea de opinii și de comportamente. Tipuri de traininguri: 1. Traininguri care urmăresc conștientizarea și informarea managerilor și a angajaților Acestea sprijină managerii și angajații să-și recunoască propriile prejudecăți, atitudini, valori, mituri, diferențe individuale care-i conduc spre a vedea și a judeca acțiunile altora pe baza propriilor standarde. Trainingurile de conștientizare reprezintă o bază pentru aspecte mai complexe care vizează dezvoltarea de abilități. Obiectivele trainingurilor * creșterea nivelului de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un model social în care femeia nu este văzută ca business man. Probabil că la noi în țară lucrurile s-au mișcat un pic mai încet. Dar sunt multe femei de succes în poziții înalte. Mă gândesc că înainte de 1989 prejudecata asta era mult mai pregnantă, iar cei care au învățat business imediat după Revoluție au fost bărbații pentru că aveau deja poziții mai bune, posture de conducere". Angajații consideră că promovarea unei femei se realizează mai lent decât a unui bărbat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
post de conducere i se vor solicita mai multe informații și va fi evaluată mai atent decât un bărbat care candidează pentru același post. Care este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? Diverse opinii, transformate în prejudecăți, care conduc la discriminări, sunt factorii care determină o evaluare mai atentă a femeilor care candidează pe același post cu bărbați. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? Peste 49
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
i se vor solicita mai multe informații și va fi evaluată mai atent decât un bărbat care candidează pentru același post, asemănător cu România. Care este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? Diverse opinii, transformate în prejudecăți, care conduc la discriminări, sunt factorii care determină o evaluare mai atentă a femeilor care candidează pe același post cu bărbați. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? Peste 30
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care femeia candidată este evaluată mai atent? a) concepția generală că femeia este mai slabă; b) femeile au mai multe responsabilități acasă; c) neîncrederea în femei; d) femeile sunt considerate mai puțin apte profesional; e) mentalitate/preconcepții; f) discriminare și prejudecăți. 12. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? a) sunt preferate femeile; b) sunt preferați bărbații; c) nu contează sexul; d) nu știu. 13. Dvs. sunteți sau nu de acord
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Mă refer la atitudinea celor efectiv interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă cu muzica. În acest ascultător întâmplător nici nu cred. Comunicarea este condiționată și de o îndelungată frecventare, lipsită de prejudecăți a artei. Cred în auditoriul luminat care frecventează constant și urmărește sistematic fenomenul muzical. Pozițiile de pe care se ascultă muzica ce are ca suport creator matematica, trebuie să fie fundamentate pe o bază cu o structură cât mai completă deoarece
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
proces de divizare ale cărui consecințe sînt valabile și astăzi. Faptul că există o Europă de Vest și o alta de Est, iar între acestea două o entitate destul de vagă numită Europa Centrală, nu este doar vreo iluzie sau vreo prejudecată condescendentă a europenilor occidentali. Dintotdeauna, cele trei Europe au constituit spații imaginare distincte, care au servit drept matrice identităților naționale ce s-au remodelat mereu, pe măsura împărțirilor succesive ale continentului. Desigur, vreun reper oficial care să delimiteze strict aceste
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ajunul Revoluției franceze. Aceste nuanțe nu alterează totuși obiectivul de fond. Diderot prefigurează în mod cert principiul egalității șanselor susținînd ideea promovării celui mai bun. Însă fiziocrații făceau caz de preocupări mai comune și probabil mai răspîndite. Dacă aceștia reneagă prejudecata mercantilă conform căreia educația i-ar deturna pe muncitori de la activitățile lor productive, o fac dintr-un motiv nu mai puțin utilitar. Din punctul lor de vedere, instruirea populară trebuie să fie îndreptată exclusiv spre ameliorarea randamentului muncitorilor. Ba încă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
americanii revoluționari nu au simțit nevoia să desemneze poporul drept destinatar al suveranității. Acest fapt va reveni mai curînd statelor membre ale Confederației în 1781 și apoi ale Uniunii din 1787. Altminteri, regimul militar limitase fără greutate veleitățile naționale, în vreme ce prejudecata aristocratică a Părinților fondatori ai Constituției "o adunare de semizei" după expresia unuia dintre ei se opunea încă și mai mult naționalismului.166 În Franța însă nu se observă nimic asemănător, artizanii revoluției nu aveau alte resurse decît pe aceea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de dominare ce o animă. Cele douăzeci și opt de întrebări ale chestionarului ocolesc termenul de dialect preferîndu-l pe acela peiorativ de jargon. În afară de aceasta ele depășesc cadrul strict lingvistic testînd gradul de adeziune al maselor față de Revoluție, patriotismul lor civico-național și "prejudecățile" de ordin lingvistic ce le stînjenesc. În fapt însă, numeroși corespondenți ai abatelui Grégoire nu vor decît să-și apere particularismul lingvistic, argumentînd, de exemplu, că este vorba de o "limbă a fraților și a prietenilor", și că "pentru a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autenticitate decît în expresia trăsăturilor specifice ale unei societăți și ale unei culturi. La rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în năzuințele și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în năzuințele și scopurile lor". "Națiunea cea mai ignorantă, adaugă el, cea mai plină de prejudecăți este din acest punct de vedere, adesea, cea dintîi: epoca dorințelor de emigrare și a călătoriilor pline de speranță, în străinătate, reprezintă deja boală, morbiditate, presentiment al morții"205. Nu se putea să fii mai explicit în exaltarea tacită a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
evolutive și deschise. Astfel este concepția lui Bertrand Badie care consideră națiunea drept cadru al unei "construcții identitare" ce rezultă din mișcarea diferitelor ansambluri umane.211 În spiritul unei astfel de idei Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub acoperirea cine știe cărei specificități
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Destinat unui mare viitor în perspectiva naționalismului romantic și apoi al extremei drepte antidemocratice, Volksgeist-ul, spiritul poporului, constituie în ochii săi singura valoare imperativă. Interesant este faptul că această filantropie populistă nu l-a împiedicat pe Herder să rămînă fidel prejudecăților inega-litare ale epocii sale. El aderă la teoria climatelor a lui Montesquieu și crede în superioritatea genetică a anumitor grupuri chiar dacă obiectează față de conceptul de rasă, fiindcă, dacă îi neagă realitatea, o face doar pentru a-i opune ideea că
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
exterioare (Kürwille). Și în Franța transpare această dihotomie, prin Émile Durkheim care distinge solidaritatea mecanică a societăților de tip comunitar, de solidaritatea organică a societăților industriale, cu mai mare diferențiere socială. Numai termenii sînt alții sau poate numai gradul de prejudecată împotriva societății. Fără îndoială aceeași poziție, ceva mai nuanțată, manifestă și sionistul Aharon David Gordon care distinge grupările unite prin experiență comună de cele care sînt rezultatul unei construcții intelectuale. Aceasta însă nu-l împiedică să scrie în cele din
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
idealului democratic, Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues sémitiques, apărută în 1855, el susține că "în comparație cu rasa indoeuropeană, rasa semitică reprezintă într-adevăr o combinație inferioară a rasei umane"231, iar în 1862, în discursul de deschidere de la catedra Colegiului francez
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vorba aici chiar de cei foarte apropiați care suportă povara "dublei educații, a despotismului și catolicismului"275. Autosatisfacția francezilor se exprimă în alt mod. Ei nu se consideră doar inventatorii libertății, ca englezii ci, pur și simplu inventatorii civilizației. Această prejudecată rămîne ne-schimbată la Guizot care în 1828 apreciază că "nu există nici o idee măreață care să nu fi trecut mai întîi prin Franța"276, la Napoleon III care consideră Franța drept "o santinelă înaintată, și primul pion al civilizației
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
amplu proces așa-numit de "normalizare lingvistică" ce constă în fapt în impunerea limbii basce unei majorități rămase în cea mai mare parte hispanofone.384 În schimb, în măsura în care ambiția națională provenea dintr-un particularism cultural ce ignora exaltarea religioasă și prejudecata rasistă, în Catalania, nu s-au manifestat astfel de excese. Dimpotrivă, s-ar putea spune că mișcarea catalană s-a orientat chiar de la început spre o perspectivă democratică, îndeplinind astfel un rol de precursor la scara întregii Spanii. Cu reprezentanți
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care postulează sinonimia cuvintelor popor și guvernanți și care atribuie națiunii un destin sublim în ordinea universală. Contractul elvețienilor nu se joacă cu cuvintele și nu manifestă nici o ambiție educativă. Năzuința sa modestă se supune mai curînd unui resort negativ
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dacă nu cumva naționalistă, conducătorii politici se străduiesc să o folosească, mai ales cînd o pot justifica în numele apărării. În plus, lucrurile nu se opresc la aceste mici cazuri ce relevă spiritul de parodie. Și mai demnă de subliniat este prejudecata superiorității sau ireductibilității naționale care se conservă destul de bine. În Franța mai ales, aceasta se exprimă printr-o rivalitate persistentă față de anglo-saxoni, de exemplu, atunci cînd vreun fost responsabil al celulei africane a președinției Republicii observă că "Franța este mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Daninos, Carnetele maiorului Thompson, București, 1971. Repere bibliografice: Ion D. Sârbu, Grandoarea și servituțile debutului, TTR, 1956, 7; Tudor Vianu, „Ziariștii”, CNT, 1956, 41; D. Solomon, Al. Mirodan, GL, 1960, 51; M. Nedelcu, Al. Mirodan despre literatura dramatică, judecățile și prejudecățile aferente, CNT, 1966, 24; S. Damian, „Replici sau De dincolo de fileu”, RL, 1969, 21; Florin Faifer, Dramaturgia lui Alexandru Mirodan, CRC, 1972, 50; Z. Ornea, Dicționarul lui Al. Mirodan, RL, 1998, 2; Marin Diaconu, Un dicționar neconvențional, JL, 1998, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
ca scop evitarea nemulțumirilor din partea celor evaluați, iar neacordarea calificativelor superioare vizează eliminarea acuzelor de indulgență și favoritism. Eroarea de indulgență/exigență constă În acordarea de către evaluator a unor calificative favorabile la toți candidații, exigența exprimându‑se la polul opus. Prejudecăți. Constă În evaluarea eronată a candidaților, generată de prejudecățile evaluatorului cu privire la vârstă (apreciază favorabil pe cei mai În vârstă), sex (apreciază mai bine bărbații, În raport cu femeile), religie (apreciază superior pe cei de o anumită religie, eventual cea căreia Îi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
calificativelor superioare vizează eliminarea acuzelor de indulgență și favoritism. Eroarea de indulgență/exigență constă În acordarea de către evaluator a unor calificative favorabile la toți candidații, exigența exprimându‑se la polul opus. Prejudecăți. Constă În evaluarea eronată a candidaților, generată de prejudecățile evaluatorului cu privire la vârstă (apreciază favorabil pe cei mai În vârstă), sex (apreciază mai bine bărbații, În raport cu femeile), religie (apreciază superior pe cei de o anumită religie, eventual cea căreia Îi aparține și el). Efectul Întâmplărilor recente se accentuează pe evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
uman 69 proiectarea programelor de creștere a utilizării ~ uman 139 structura ~ uman 72 utilizarea extensivă a ~ uman 87 utilizarea intensivă a ~ uman 92 valorificarea inferioară a ~ 139 Poziție 29 Pregătire ~ inițială și dobândită 15 ~ superioară 25, 26 conținutul ~ profesionale 37 Prejudecăți 62 Preselecție 56 rezultatele ~ 52 Preț ~ de vânzare unitar 117 corecții de ~ 131 Previziune 21, 22 ~ disponibile 20 ~ raționale/bazate pe judecată 20 ~ pe termen lung 20 Principiul lui Peter 48 Probă perioada de ~ 54 Probabilitate ~ bazate pe previziuni În
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]