5,852 matches
-
jos, a bulversat întreaga Securitate și a modificat radical politica de recrutare nu doar în "servicii", ci și în activul de partid și UTC, unde criteriile de dosar sănătos părinți muncitori sau țărani și de devotament orb au reînceput să prevaleze fără excepție asupra celor de competență. Cu toate acestea, marile programe de construcții, noile platforme industriale, mai ales cele chimice, aspirau încă o mare parte din forța de muncă subcalificată, căreia îi ofereau o cale rapidă de promovare socială. Ceaușescu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
evocă experiența pe termen scurt a privatizărilor post 1989 și fatalitățile unui capitalism renăscut. Ceea ce apropie aceste două parțiale explicații este eludarea experiențelor comuniste, când, de fapt, aceea a fost o perioadă de anomie generalizată, în care indicațiile de partid prevalau asupra oricărei legi, și când, în marginea economiei rigide de stat au proliferat tot felul de comportamente precontractuale mai mult sau mai puțin ascunse. Aceste derivate perverse ale unor străvechi uzanțe din economia schimbului de daruri (și nu de mărfuri
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de raporturi de forță și a unui complex de opțiuni interne și internaționale. Interesele Rusiei nu sunt decât unul dintre factorii acestei complicate ecuații care este dificila înaintare a României către Europa. Președintele Iliescu și oamenii lui nu se pot prevala nici măcar de această scuză. Dificilă înaintare: tantae molis erat Romanam condere gentem, scria cândva Vergilius. În perfect acord cu Catherine Durandin, am refuzat să escamotez capcanele și obstacolele. Dar nu cred de fel că trebuie să conchidem, grăbit și superficial
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
celelalte. Sociologul german Ferdinand Tönnies a descris diferența între tipurile de societăți în termenii de Gemeinschaft versus Gesellschaft. Gemeinschaft, care se traduce aproximativ "comunitate", se referă la viața socială care este guvernată de persoană, pe considerații informale și în care prevalează tradiția și obiceiul. Oamenii plasează bunăstarea comunității înaintea interesului personal, sunt legați strâns de ceilalți membri ai comunității lor, iar valorile comunității din care fac parte sunt deosebit de prețuite. În Gemeinschaft oamenii au relații unul cu altul din cauza unirii, simpatiei
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a pornit pe calea franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe magistrala naționalismului etnic herderian. Momentul de cotitură înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
F.O. Ramirez și J. Boli (1987) în analiza lor asupra "construirii politice a școlarizării de masă", Frederic cel Mare a utilizat educația publică pentru a contracara forțele centrigufale ce acționau în foarte fărâmițata comunitate politică a Prusiei în care prevalau o diversitate de interese locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acest registru, retragerea aureliană este recodată în memoria oficială ca un moment liberator. Schimbarea de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în mentalul colectiv al maselor). Discursul școlar vorbește astfel despre "Românii conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cum să nu-l faci, ceea ce constituie un important pas Înainte În descrierea modului cum trebuie făcut.” (G.B. Shaw) Asta nu Înseamnă, firește, că trebuie să ne programăm să greșim, să ne facem o obișnuință din a greși: unii se prevalează de aceste virtuți ale „greșelii” În aflarea „adevărului”, pentru a-și scuza graba, sau chiar incompetența. * „E ușor să spui Nu.” (J. Anouilh) Pentru că, spre deosebire de a spune „nu”, a spune „da” Înseamnă a-ți oferi disponibilitatea de a ajuta, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aterizare. Observăm cum ipotezele construite pe baza semnificației lingvistice intră În contradicție cu premisele implicitate din memoria enciclopedică. Enunțul produs de Start este, ca act de limbaj, o directivă; În consecință, ipotezele construite pe baza lui sunt foarte puternice și prevalează asupra celor rezultate din memorie. Ceea ce trebuie să facă 326 este să le găsească optim pertinente la momentul interpretării enunțului. Procesarea simultană a celor două seturi de ipoteze conduce la derivarea unei concluzii implicitate de genul Startul nu mi-a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a ajuns În urma unor eforturi Îndelungate de cercetare. Din păcate, tradiția universității românești nu este una profilată pe cercetarea aplicativă, așa cum este universitatea americană, de pildă. Cei mai mulți laureați ai Premiului Nobel din SUA sunt cadre didactice universitare. La noi au prevalat mai ales „umanioarele”. Reforma În care se află astăzi Învățământul românesc trebuie să vizeze și acest domeniu al cercetării universitare. Procesul de cercetare cunoaște trei etape importante: Pregătirea cercetării Aceasta constă În culegerea de informații și date despre problema, tema
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în bună stare de funcțiune a obiectelor cu care lucrăm (sau de care avem nevoie) zilnic, dar nu și de relațiile umane (idem, pp. 179-180). Totodată, în confruntarea cu problemele și obiectivele administrative, relațiile pierd (mai întotdeauna). Organizaționalul și instituționalul prevalează asupra relaționalului. Actualmente (și probabil că și în viitor), în cadrul organizațiilor, există încercarea de a ajusta acțiunea umană și relațiile interpersonale la cerințele ideale de raționalitate (Bauman, Mai, 2008, p. 105). Organizațiile înlocuiesc responsabilitatea morală, sentimentele morale (și implicit, prin
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intră într-o dinamică de evitare activă. (Își) Găsește scuze pentru a nu se confrunta cu o anumită situație. Această atitudine de neasumare a vreunei responsabilități se poate manifesta printr-o tehnică de seducție excesivă, nevoia de a fi acceptat prevalând asupra obiectivelor funcționale. Subiectul caută să obțină acordul partenerului pentru fiecare lucru pe care îl spune: pentru el, acceptul celuilalt este mai important decât obiectul relației. Când totul merge bine, această atitudine poate semăna în multe privințe cu deschiderea relațională
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vom reaminti mult mai bine succesele decât eșecurile, inspirațiile, flerul decât gafele, lipsa de fler. În mintea și sufletul nostru, amintirea despre propria performanță va fi mult mai valoroasă decât cea reală. Atunci când atribuim cauzele (evenimentelor prin care am trecut) prevalează înclinația spre "self-service": cauza evenimentelor pozitive vom fi, cel mai adesea, noi; cea a evenimentelor negative va fi atribuită, de regulă, celorlalți. Pentru a evita orice dubii în această privință, este suficient să știm sau să ne amintim de tendința
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau confuză (Saturn este o planetă de pământ; pământul se amestecă cu apa și rezultă mocirlă), dar deopotrivă fecundă (orezul crește În mocirlă...) Ultima conjuncție Saturn-Neptun În tranzit armonios a avut loc În Capricorn, așa că valorile saturniene de control au prevalat, În sensul unei reorganizări a ideologiei sau a imaginarului. În tranzit armonios peste un punct sensibil din temă, conjuncția propune În mod ferm (!) o astfel de ordonare. În disonanță, ar fi fost o sursă de confuzie, frământări, pesimism și incapacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pe care l-am descris nu este mecanic. Operațiunea reală nu urmează o logică predeterminată sau o ordine cronologică fixă. Totul se derulează la nivelul conștiinței, al impresiilor, al reflecțiilor, al ezitărilor. Valorile, ca și proiectele care în final vor prevala, vor apărea după o perioadă de incubație mai mult sau mai puțin lungă. Drumul urmat va fi diferit de la un caz la altul, cu atât mai mult în cazul actorilor individuali sau al celor colectivi. Să verificăm aceste afirmații. Am
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în localuri desemnate în acest scop). Contradicția rezidă în faptul că valoarea care inspiră legea (laicitatea: a proteja școlile de influențe nefaste) nu acoperă totalitatea câmpului la care se aplică. Orice valoare are un câmp de aplicare unde trebuie să prevaleze în mod universal (astfel, cinstea este o valoare care are aceeași greutate în raporturile comerciale, ca și în cadrul familiei sau în cazul pro-misiunilor). Partizanii acestei legi au înțeles cerințele universalismului, introducând printre însemnele condamnate crucea mare și kippa, deși ei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al soartei într-o lume care nu-l merită”. În cadrul tematicii referitoare la personalitatea delirantă se disting trei tipuri de alienare delirantă și anume: Dezvoltarea delirantă a persoanei, menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este efectul "ideologiei economice", insistă Dumont 73: "Ar trebui să fie evident că nu există nimic care să semene a economie în realitatea exterioară pînă în momentul în care construim un astfel de obiect (...). Cum în lumea modernă viziunea economică prevalează, e firesc să presupunem că această viziune trebui să fie adînc înrădăcinată în constituția mentală a omului modern (...). Vom descoperi că modul în care e construită realitatea considerată exterioară, obiectivă, numită "economie" e comandat de constrîngeri interioare, aparținînd ideologiei generale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
existenței unor diferențe de origine, de funcționare și de evoluție între limba populară și limba literară, fapt care ar permite observarea că, pe terenul limbii populare, acționează în mod deosebit factori întîmplători, inconștienți și comunitari, în vreme ce, pe terenul limbii literare, prevalează factorii volitivi, teleologici, motivați conșient și individuali. Ca atare, schimbarea lingvistică poate fi înțeleasă ca manifestîndu-se în parte diferit la cele două niveluri ale limbii, la nivel popular avînd aplicabilitate teoria dezvoltată de Alexandru Philippide și G. Ivănescu, iar la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre limbi sau existența sinonimiei și polisemiei. Laturile obiective existente la un nivel înalt în desemnare și în semnificație se răsfrîng și asupra sensului, asupra întrebuințării concrete și individuale a elementelor limbii, căci individul însuși este supus determinismului lingvistic. Cînd prevalează totuși subiectivitatea se depășește normalitatea și se produce o marcare stilistică a discursului. La nivelul construcției lingvistice, problema raportului dintre subiectiv și obiectiv se relevă în cazul unor determinanți verbali, determinanți actualizabili, desigur, din per-spectiva conținutului verbului. În acest context
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vine din limba sa: 1) o situație în care procentul ar fi aproximativ egal, 2) o situație în care filozofia din limbă este determinantă, încît individualitatea creatorului este în mare parte copleșită și 3) o situație în care această individualitate prevalează, încît ceea ce oferă limba este folosit numai conjunctural și fără a avea un rol determinant. S-ar putea concepe și situații în care individualul este complet anulat sau în care, dimpotrivă, filozofia din limbă este complet neutralizată, dar aceste cazuri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofică, iar dacă nu este filozofică aceasta nu presupune că nu poate fi valoroasă. S-ar putea spune că este predispusă conținutului filozofic îndeosebi poezia bazată pe substantiv și nu este filozofică (sau este mai puțin filozofică) poezia în care prevalează adjectivul. Punînd problema poeziei filozofice, G. I b r ă i l e a n u328 se întreabă dacă poate sau este necesar să existe o invenție de idei filozofice în poezie și stabilește că, ținînd cont că poetul realizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]