10,986 matches
-
fi selectează drept complement o propoziție redusă (definită de Stowell (1983)22 ca fiind o propoziție incompletă; este o structură care conține un subiect și un predicat, dar căreia îi lipsește flexiunea; altfel spus − ca în Avram (1999) − le lipsește proiecția Timp). În privința verbului a avea, soluția este mai puțin tranșantă. Argumentele în favoarea încadrării verbului românesc a avea în clasa ergativelor lasă nerezolvată problema apariției complementului direct în structurile posesive (apropiate fie de valoarea de existență, fie de cea de configurație
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru că nu are subiect extern - atât subiectul, cât și complementul sunt generate în interiorul VP; (c) a avea este un verb ergativ simplu, conform definiției structurale a inacuzativității, formulate de Bennis (2004) − vezi Capitolul 3, 4.1.2. − inacuzativitate înseamnă absența proiecției v, nu și a argumentului extern; dovada faptului că, deși acceptă apariția unui complement direct, a avea nu dispune de proiecția v este imposibilitatea pasivizării; se poate formula și o altă soluție legată de proiecția v: a avea are proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
simplu, conform definiției structurale a inacuzativității, formulate de Bennis (2004) − vezi Capitolul 3, 4.1.2. − inacuzativitate înseamnă absența proiecției v, nu și a argumentului extern; dovada faptului că, deși acceptă apariția unui complement direct, a avea nu dispune de proiecția v este imposibilitatea pasivizării; se poate formula și o altă soluție legată de proiecția v: a avea are proiecția vDEVENI, specifică inacuzativelor (nu există argument extern, iar verbul ia drept complement o propoziție redusă − vezi Capitolul 3, 4.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1.2. − inacuzativitate înseamnă absența proiecției v, nu și a argumentului extern; dovada faptului că, deși acceptă apariția unui complement direct, a avea nu dispune de proiecția v este imposibilitatea pasivizării; se poate formula și o altă soluție legată de proiecția v: a avea are proiecția vDEVENI, specifică inacuzativelor (nu există argument extern, iar verbul ia drept complement o propoziție redusă − vezi Capitolul 3, 4.1.1.3., analiza propusă de Folli și Harley 2007). Dintre cele trei soluții posibile, considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proiecției v, nu și a argumentului extern; dovada faptului că, deși acceptă apariția unui complement direct, a avea nu dispune de proiecția v este imposibilitatea pasivizării; se poate formula și o altă soluție legată de proiecția v: a avea are proiecția vDEVENI, specifică inacuzativelor (nu există argument extern, iar verbul ia drept complement o propoziție redusă − vezi Capitolul 3, 4.1.1.3., analiza propusă de Folli și Harley 2007). Dintre cele trei soluții posibile, considerăm că mai profitabilă este soluția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aceasta este realizată ca Nom./Abs. (Caz obligatoriu); (b) dacă două trăsături de Caz sunt verificate structural într-o propoziție, a doua este realizată ca Ac./Erg.; c) Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a argumentelor se poate determina întotdeauna pe baza sensului verbului. 2 D. M. Perlmutter, "Impersonal Passives and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
La toate acestea, Atlan răspunde în bloc: i se pare evident că sistemele sînt deschise căci, dacă schimburile cu mediul înconjurător se opresc, aceste sisteme mor. Aceste sisteme primesc informația din exterior sau dintr-un mediu înconjurător deja cartografiat prin proiecțiile sistemului însuși, ca și cum ceea ce ar veni din mediul înconjurător nu ar fi decît întoarcerea proiecției anterioare a sistemului asupra mediul înconjurător? În orice caz, în absența informațiilor externe, sistemul nu poate să se auto-organizeze, adică, să-și schimbe organizarea 86
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
căci, dacă schimburile cu mediul înconjurător se opresc, aceste sisteme mor. Aceste sisteme primesc informația din exterior sau dintr-un mediu înconjurător deja cartografiat prin proiecțiile sistemului însuși, ca și cum ceea ce ar veni din mediul înconjurător nu ar fi decît întoarcerea proiecției anterioare a sistemului asupra mediul înconjurător? În orice caz, în absența informațiilor externe, sistemul nu poate să se auto-organizeze, adică, să-și schimbe organizarea 86. Nici o auto-organizare în sens strict, într-un sistem închis, după teorema lui Ashby 87. Ordinea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fiecărui an, însoțit de proiectul legii bugetare. După însușirea proiectului de buget de către Guvern, acesta îl supune Parlamentului, cel mai tîrziu pînă la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoțit de un raport privind situația economico-financiară a țării și proiecția acesteia în anul viitor, precum și de proiectul legii bugetare. Bugetul se aprobă de Parlament pînă cel mai tîrziu la data de 31 decembrie pe ansamblu, pe capitole, articole și pe ministere și celelalte organe centrale de stat. Articolul 23 Bugetele
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
și alte persoane particulare din cele două state. Articolul 5 Activitățile centrelor culturale cuprind în principal: - organizarea de conferințe, colocvii și alte întîlniri, spectacole, concerte și expoziții; - participarea la manifestări culturale, științifice și tehnice organizate în Franța și în România; - proiecții de filme și de documente audiovizuale; - primirea, în cadrul activităților centrelor culturale, de cercetători, scriitori, ziariști, conferențiari și artiști, propuși de țară trimițătoare; - informarea asupra aspectelor culturale, științifice și tehnice din țară trimițătoare; - funcționarea unei biblioteci și a unei săli de
LEGE Nr. 27 din 6 martie 1991 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind statutul şi modalităţile de funcţionare a centrelor culturale în cele doua tari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107527_a_108856]
-
biruință asupra maladiei", "Creangă a răspuns aceleiași boli cu umorul său inegalabil". "Legea oglinzii dostoievskiene nu e de ordin temporal, ca la Proust, ci spațial, cum a sesizat Mihail Bahtin. Dedublarea este cea dintâi consecință a viziunii spațiale a universului. Proiecția în ceilalți este ușor discernabilă la toți eroii dostoievskieni. O proiecție complementară răsturnată". Există la Codreanu o obsesia a perfecțiunii, a geniului, care trebuie să fie nebun, a sărăciei "care-l silește să-și vândă trupul", a catharsis-ului, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inegalabil". "Legea oglinzii dostoievskiene nu e de ordin temporal, ca la Proust, ci spațial, cum a sesizat Mihail Bahtin. Dedublarea este cea dintâi consecință a viziunii spațiale a universului. Proiecția în ceilalți este ușor discernabilă la toți eroii dostoievskieni. O proiecție complementară răsturnată". Există la Codreanu o obsesia a perfecțiunii, a geniului, care trebuie să fie nebun, a sărăciei "care-l silește să-și vândă trupul", a catharsis-ului, ce "nu te eliberează de pasiuni, ci te încarcă de ele" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Eros și Tanatos e desigur evident la o analiză profundă, căci ele funcționează sub chipul "consorteriei" în familie de tip Mafia și Camorra. Puterea vine din Eros și din teama de moarte iar întruparea arhetipală a puterii e o proiecție degenerată a "perechii regale" (p. 143). Autorul dezvoltă o adevărată teorie a acestei perechi, citându-se autori preocupați de tema pusă în discuție pentru a se ajunge la motivarea conflictului Scrisorii pierdute sau Nopții furtunoase. Când cuplul regal intră în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
posteritate, prin dovezile trecerii sale pământești, să-și afle locul cuvenit în ființa neamului său. Știutorii de Eminescu, cei obișnuiți, covârșitori numeric în fișele de bibliotecă, poartă (fără vinovăție) percepția mulțumitoare, pe care și-au format-o din două prioritare proiecții: Eminescu-poetul și, o mai cețoasă imagine, Eminescu-jurnalistul. Poetul, aproximativ același pentru majoritatea cititorilor care, fără a avea îndoieli, își trăiesc o nobilă admirație (chiar dacă l-au citit destul de puțin!) și jurnalistul (omul politic) citit mult mai puțin (și pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cărții se impun ca personaje, iar cartea, în sine, ca una de proză, voi încerca o povestire cât se poate de prescurtată a lor. Deci: Civilizația umană a cunoscut, de-a lungul istoriei, trei paradigme culturale (adică trei modalități de proiecție a lumii obiective în conștiința omului): tradiționalismul, modernismul/postmodernismul și transmodernismul. Prima a fost paradigma oamenilor vechi și clasici. Sistemul lor de valori se baza pe antropocentrism coroborat cu divinul în calitate de catalizator al lumii, legile sacre erau și legile naturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care să fie acoperirea acestuia? O cale este aceea propusă de Ziauddin Sardar: "Spre deosebire [de postmodernism], transmodernismul trece dincolo de modernism, se ridică deasupra modernismului și se duce în altă stare de existență. Astfel, spre deosebire de postmodernism, transmodernismul nu este o proiecție liniară. Îl putem înțelege mai bine cu ajutorul teoriei haosului. În toate sistemele complexe societăți, civilizații, ecosisteme ș.a. multe variabile independente interacționează în numeroase moduri. Teoria haosului ne arată că sistemele complexe au abilitatea de a crea ordine în haos. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a actului semnat în 1920. Propaganda revizionistă oficială a Italiei a reprezentat un teren „foarte prielnic” pentru Ungaria care, cu ajutorul Institutului pentru Chestiuni Externe, a înființat în toate centrele urbane importante societăți denumite „Amicii Ungariei”. Prin manifestări publice - serbări, conferințe, proiecții de filme, lansări și difuzări de cărți etc. - punctele de vedere ungare au fost mediatizate pe larg de presa italiană și susținute public de guvernul de la Roma. Împotriva acestor acțiuni subversive, Secția a II-a a propus câteva metode care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interes și „vor întări” coordonarea și colaborarea în domeniu. În plus, pentru o elasticitate a organizării și o intensificare a acțiunilor informative/contrainformative desfășurate pe teren, M.A.I. a decis să înființeze, la nevoie, brigăzi mobile pe lângă inspectoratele regionale. Aceste proiecții asupra muncii desfășurate de D.G.P. nu a avut întotdeauna rezultatul scontat. O inspecție a directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost mediatizate prin Ordinul Circular nr. 1198
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1000, după caz, emis de oficiul de cadastru și publicitate imobiliar�� teritorial 1.2. Plan de situație privind amplasarea obiectivelor investiției - plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de Proiecție Stereografic 1970, la scările 1:2.000, 1:1000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta: ● imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1000, după caz, emis de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial 1.2. Plan de situație privind amplasarea obiectivelor investiției - plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de Proiecție Stereografic 1970, la scările 1:2.000, 1:1000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta: ● imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
mm și programarea exploatării acestora în rețeaua cinematografică; 3.8. asigurarea multiplicării și difuzării pentru public a videocasetelor conținînd filme cinematografice; 3.9. dezvoltarea rețelei cinematografice prin construcția de noi cinematografe, modernizarea sălilor existente și dotarea cu aparatură modernă de proiecție; 3.10. cercetarea și proiectarea în domeniul său de activitate; 3.11. protejarea și sprijinirea difuzării în rețeaua cinematografică a filmelor din producția națională; 3.12. programarea difuzării în rețeaua cinematografică proprie, în cadrul spectacolului cu filmul artistic de lung metraj
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]
-
pentru public, prin unitățile proprii și alte persoane fizice și juridice autorizate, a videocasetelor conținînd filme cinematografice; 4.7. elaborează studii și programe de dezvoltare în perspectiva a rețelei cinematografice, aparținînd regiei "România film", modernizarea sălilor existente, retehnologizarea instalațiilor de proiecție și sonorizarea din sălile de cinematograf; 4.8. asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune, pe bază de contracte cu alte unități, a noilor obiective în conformitate cu programele aprobate de consiliul de administrație; 4.9. asigura, prin compartimentele sale funcționale, finanțarea
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]
-
limitele stabilite de norme interne și internaționale. 2. Informații privind piața în care activează societatea comercială 2.1. Evoluția pieței specifice și a poziției pe care societatea comercială o ocupă pe piată (tabele - anii 1988, 1989, 1990, semestrul I 1991, proiecții 1991, 1992; în milioane lei și, respectiv, în milioane dolari; pentru anii 1988 - 1990, transformarea rublelor transferabile în dolari se va face la paritatea 1 la 1) 2.1.1. Volumul vînzărilor pe piața internă specifică (indiferent de firmă vînzătoare
CRITERII nr. 1043 din 20 septembrie 1991 pentru selectarea societăţilor comerciale care se privatizează prin vînzare de acţiuni, înainte de organizarea Fondurilor Proprietăţii Private şi a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108103_a_109432]
-
cu excepția următoarelor categorii: a) autoturisme, autorulote, motociclete, motorete, minimotorete, rulote, remorci, ambarcațiuni cu motor, precum și piese de schimb și accesorii pentru acestea; ... b) mobilier de orice fel; ... c) stații de radioemisie-recepție; ... d) aparate de filmat; ... e) videocamere; ... f) aparate de proiecție film sau video; ... g) aparate video de înregistrare și redare; ... h) combine video (compuse din cel puțin un aparat video și un televizor sau monitor, care formează un corp compact); i) antene și amplificatoare pentru recepționarea programelor de televiziune transmise
HOTĂRÎRE nr. 685 din 14 iunie 1990 *** Republicată privind regimul vamal aplicabil persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107204_a_108533]
-
regizorul, scenaristul sau compozitorul care nu a încasat drepturile de folosință printr-o suma globală la încheierea contractului pentru realizarea filmului. Articolul 5 (1) Persoanele fizice sau juridice care organizează, în scop comercial sau în cadrul serviciilor pe care le prestează, proiecții de filme din producția națională, indiferent de procedeul tehnic de proiecție a imaginii, în videoteci, cluburi, școli, hoteluri, pe platforme petroliere, pe autocare, nave și aeronave sub pavilion român sau în orice alte locuri, sînt obligate să calculeze remunerația de
HOTĂRÎRE nr. 532 din 4 septembrie 1992 privind reglementarea plăţii remuneraţiei de folosinţă cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producţia naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108794_a_110123]