5,617 matches
-
celălalt deschis, pielea nebărbierită, buzele castanii ca o linie implacabilă: un bărbat oarecare, cu propriile criterii de selecție, amintirile, antipatiile și gusturile lui, fotografiat chiar În clipa când ucidea. Mai prinsese o poziție, când franctirorul Își luase obrazul de pe chiulasa puștii, privise obiectivul aparatului Leika cu ochi de gheață, și, după ce-și sărutase cele trei degete Împreunate ale mâinii cu care apăsase pe trăgaci, cel mare, arătătorul și mijlociul, făcuse cu ele semnul sârbesc al victoriei. Vrei să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Press-Novinar lipite cu bandă adezivă roșie pe capotă. Faulques rămăsese nemișcat o clipă, Își băgase fotometrul În geanta di foaie de cort și răspunsese cu altă Întrebare, al cărei răspuns Îl intuia. Sârbul dăduse o pălmuță delicată telescopului Zeiss al puștii sale. Pentru că te-am avut În cătare vreo cincizsprezece secunde. Mai aveam doar două gloanțe și, după ce m-am gândit, mi-am zis: azi n-am să-l omor pe glupan. Pe acest papă-lapte. 14. Când pictorul de război a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fost vizitatorul cel ciudat, și-ar fi făcut câteva paste la soba cu gaz de la catul de sus al turnului. A urcat, trecând printre Markovic și cărțile de pe trepte, ca să se uite În cufărul unde Își ținea hainele, conservele și pușca cu alice. Nu mai avea mare lucru. Trebuia să se ducă urgent În sat după provizii. - Și crezi că nu există nici o scăpare? a Întrebat croatul de jos. Că pe noi ne guvernează aceste legi inevitabile? Regulile oculte ale universului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Faulques și-a crispat gura Într-un zâmbet. Nu mai rămăseseră femei de pictat pe marea frescă circulară din turn. Toate erau acolo: femeia violată, cu coapsele pline de sânge, cele strânse una Într-alta, ca o turmă speriată de puștile călăilor, cea cu trăsături africane, care se uita, muribundă, la privitor, cea care În planul cel mai din față deschidea gura ca să scoată un urlet tăcut de oroare. Și Olvido Ferrara, În toate colțurile și În toate liniile peisajului vast
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
plăcere, frumusețe, oroare, durere și chestii de-astea. E numai o chestiune de ochi bun, de tehnică și talent. Și alta e să te orientezi după fatalitatea retinei. Să pictezi oroarea cu linii reci - continua să stea la fereastră, goală pușcă sub cămașa bărbătească, privind umbreluța de fum negru care acoperea orașul, și din când În când ridica pe jumătate aparatul, ca și cum ar fi făcut o fotografie, dar pe loc Îl lăsa jos. Un peisaj omicid, unde a zămisli călăi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fratele lui, Îl trăgea de mână, cerându-i să se grăbească. În planul secundar, erau o mașină cu portierele larg deschise, o coloană de fum În depărtare și un bătrân cu mustăți mari și albe, care Îndreptase spre cer o pușcă de vânătoare, trăgând focuri inutile În bombardierele de vânătoare turcești. Carmen Elsken a sosit la cinci și un sfert. Faulques a auzit-o venind. S-a spălat pe mâini, și-a pus o cămașă și i-a ieșit În Întâmpinare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spus Ivo Markovic. Se așezase pe treptele scării, cu mâinile Încrucișate În poală, Învăluit În lumina roșiatică ce intra pe fereastra dinspre apus. Făcea gesturi calme și cuviincioase, ca de obicei. Aproape Îndatoritoare. - M-am gândit că, Între noi doi, pușca n-avea nici un rost. Dezechilibra prea mult situația. Nu știu dacă mă Înțelegi. Faulques a ridicat din umeri, fără să răspundă. În realitate și spre uimirea sa intimă, nu-i păsa cine știe ce de ceea ce tocmai Îi povestise Markovic. A terminat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
crezi despre asta? Crezi că nimeni nu poate gândi și lovi În același timp? Faulques s-a gândit o clipă. Sau a părut că se gândește. - Sunt compatibile, a spus. Să ucizi și să gândești. - Ca franctirorul dumitale? Artistul cu pușca. - De exemplu. - Am citit odată că nu există nimic inteligent În actul de a ucide. - Cine spune asta nu-i bine informat. Markovic a Încuviințat. Asta cred și eu, spunea gestul lui. - Și cum merge? Ai reflectat la tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vechi timpuri .Pe traseul parcurs de la metodele empirice la cele științifice actuale sunt de reținut momentele apariției unor lucrări scrise despre tratamentul arsurilor. În 1596 Clowes scrie primul tratat despre arsuri făcând referire atât la efectul nociv al prafului de pușcă aplicat pe plăgile arse (utilizat prima dată de englezi în bătălia de la Crecy din 1346), dar și la efectul favorabil al pansamentelor grase . În 1597 Lowe face prima clasificare a leziunilor de arsură pe care le împarte în superficiale, medii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
spuie pămîntul Că-mi cunoaște legămîntul PÎnă m-o-nghiți pămîntul. Și iar verde micșunea Acolo sus pe-o rămurea Jalnic cînt-o turturea Tristă ca inima mea. Eu crezui că e mîndra Dar ea fu o turturea Și trăsăi cu pușca-n ea Și ea amar mă blestema : - ăă Mă băiete dumneata Să-ți rămînă căsuța Cum rămîne casa mea Cu doi puișori În ea Mititei și făr ’ de pene Și făr-un pic de putere >> . Și apoi verde ș-o lalea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
categorii diferite de inteligențe și posibilități de recuperare. În cadrul lotului cu abateri de la normal s au constatat greutăți în analiza și sinteza fonetică a cuvintelor. Aceștia ori 93 repetă numai prima silabă, ori omit consoana finală din silaba inițială (Sandu; pușcă; carte; vulpe; castel.) Pentru unii din această categorie trecerea la cuvinte multisilabice, presupune mai mari dificultăți. Ei rețin doar silabele marginale, pe celelalte le omit sau le adiționează. La acest lot, sunt întâlniți copii care nici după un an de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ordinii. Țăranii francezi sînt cei mai nervoși din Europa, e o veche tradiție, iar bretonii sînt foarte celebri pentru că au dărîmat cîțiva stîlpi de telegraf și pentru că ies în stradă cu tractoare și furci. Și viticultorii o fac, însă cu puști, și, din 1945 încoace, aveam șaisprezece morți violente legate de vie. Mi-a fost efectiv teamă. Toată lumea era speriată și acesta e motivul pentru care experții noștri se blocaseră. Pricepîndu-mă un pic la analiză, mi-am spus: "Trebuie să acceptăm
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Guiness a unui suflet plin de umbre. Deși armistițiul din 2005 l-a determinat pe Donaldson să-și mărturisească jocul dublu, adevăratul secret al motivațiilor sale l-a dus cu el în mormînt. Între Denis, cel real, ucis cu o pușcă de vînătoare, și Tyrone, personajul de hîrtie născut din cuvinte, Chalandon s-a simțit prins ca între două fantome, după apariția primului său roman "irlandez". Ambii păreau să-i ceară socoteală, după propriile mărturisiri. Se străduise să asculte, să privească
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
încercare a lumii moderne de a organiza o economie de piață la scară globală. Inovațiile tehnologice și organizaționale în domeniul războiului au contribuit la apariția mercantilismului - atît ca o formă de economie politică, cît și ca teorie. Producția prafului de pușcă, precum și dezvoltarea armatelor profesioniste depindeau de sistemul comercial (pentru a asigura furnizarea prafului de pușcă) și de bogăție (pentru a plăti armatele). De cealaltă parte, suveranul asigura drepturile de proprietate. Victoria britanică în războaiele napoleoniene, revoluția industrială și noile mijloace
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tehnologice și organizaționale în domeniul războiului au contribuit la apariția mercantilismului - atît ca o formă de economie politică, cît și ca teorie. Producția prafului de pușcă, precum și dezvoltarea armatelor profesioniste depindeau de sistemul comercial (pentru a asigura furnizarea prafului de pușcă) și de bogăție (pentru a plăti armatele). De cealaltă parte, suveranul asigura drepturile de proprietate. Victoria britanică în războaiele napoleoniene, revoluția industrială și noile mijloace de comunicare au constituit deopotrivă condițiile necesare pentru crearea unei lumi interdependente. Balanța puterii din
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ți-a arăta Întreagă frumusețea ta, Atunci și tu ca mine Te-ai închina la tine. Nicolae, alt fiu al lui Ienache, aduce, mereu pe un fond popular, un stil mai viril, cu elanuri haiducești și repezi imagini (perspectiva defileurilor, pușca astupată de greieri): Roibule, mi te gătește, Daleo, daleo, dragă durdă, Șalele-ți înțepenește, Fă-te-ncoace, nu fi surdă, Să mă duci peste pripoare, Vin să te-ngrijesc mai bine Văi și coaste la strâmtoare, C-a-mpuiat grierii-n tine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boierii vegetabili, cuconii și cucoanele trăind din câteva minuscule elemente sufletești. Totdeodată se glorifică oamenii rudimentari, cu frică de complicațiile civilizației, precum Petrea Dascălul, care uimește pe doi lorzi veniți pe aceste meleaguri la vânătoare prin chipul cum cu o pușcă veche în vârf cu o lumânare împușcă ursul în bârlog. IACOB NEGRUZZI Secretarul "perpetuu" al "Junimii", Iacob Negruzzi (1843-1932), a scris o literatură acum uitată, îndeosebi satirică. Copiile după natură în proză sunt cele mai delectabile și n-au deloc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
blonde și roșcate", zmeul ținut de doi țărani e "arestat", sfoara lui "curge spre cer", iar cerul toarce înăbușit, trenul la orizont e "un punct negru, dușmănos ca o gaură de revolver încărcat", clanța ușii trântite descarcă un foc de pușcă, ciorile speriate izbucnesc "carbonizînd livada și cerul, cu o explozie de negru sonor", ochii Olguței sunt negri "ca două capete de rândunică ieșite din cuib". Prin adânca incursiune în sufletul copilăresc, prin atmosfera de fericire și prin prospețimea recepției, Ulița
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scoale și să dea cu piciorul în vatră, în sfârșit, Hantadura îi poruncește să joace o sârbă. Ioana, goală, despletită, umflată, joacă văietîndu-se în vreme ce babele chincite jos cântă sârba și bat din palme. În cele din urmă Alecu trage cu pușca, având grijă să privească pe geam "încotro sunt întinse picioarele Ioanei și să tragă cu pușca în dreptul lor", spunând și câteva cuvinte magice: "- Cum țâșnește glontele din peșcă așa să țâșnească copilul din bur-ta Ioanei! Așa să deie Dumnezeu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sârbă. Ioana, goală, despletită, umflată, joacă văietîndu-se în vreme ce babele chincite jos cântă sârba și bat din palme. În cele din urmă Alecu trage cu pușca, având grijă să privească pe geam "încotro sunt întinse picioarele Ioanei și să tragă cu pușca în dreptul lor", spunând și câteva cuvinte magice: "- Cum țâșnește glontele din peșcă așa să țâșnească copilul din bur-ta Ioanei! Așa să deie Dumnezeu!" Proza lubrică a Luciei Demetrius e fără valoare. Profira Sadoveanu a medelenizat propria copilărie, bogată în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1963 în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum începe o corespondență desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui V. în presa literară de cel editorial. Întârzierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
violență simbolică pe care le presupune politica. Toate aceste perspective leagă politica de conceptele de forță sau de energie, considerând secundare, derivate, reprezentarea (ideologia) și discursul. Pericolul limitării actelor de putere la forța brută este semnalat și de John Searle: "Puștile nu au efect decât pentru cei care sunt gata să se folosească de ele în cooperare cu alții și în structuri în care, chiar dacă sunt informale, sunt recunoscute de eșaloanele de autoritate și de comandă. Și asta cere o intenționalitate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
El nu-i singur niciodată; Nemaipomenit de rău. Împrejurul lui stau roată, Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
s-a produs în Banat și în toată Transilvania un violent cutremur de pământ, care s-a simțit în Ucraina, Constantinopole și Crimeea, cu zguduiri care au durat aproape 5 minute, cu un zgomot asemănător cu acela a 1000 de puști”. (Gazette de France, 21 mai 1790). * “La 26 martie 1790, la 2 ceasuri din noapte, s-a cutremurat pământul foarte, ținând cam un sfert de ceas” (Notiță de pe o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de folos în viața oamenilor; s-au aflat în Evropa mai toate meșteșugurile, și mai vârtos cea mai mare laudă, tabla corăbiilor care cu degetul arată ascuțirea minții evropenilor, tipariul s-au aflat în anul 1440 de la Hr., praful de pușcă de oarecare Berhold la leat 1390, cum și organele cele de război. Când atinge coarda lirică, ideea inspiră ode precum lui paris Mumuleanu: Tineri, bătrâni, îndemnând, patria s-o folosim La izvor nou alergând științe să dobândim. pild-avem pe europei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]