6,888 matches
-
Apar un număr neverosimil de mare de volume, plachete, culegeri de poezii și versuri (noțiunile nu trebuie, firește, confundate) și, bineînțeles, reviste de Poezie, precum și extrem de multe publicații, mai mult sau mai puțin efemere. Ele cuprind incredibil de multe materiale publicistice, de orice categorie și să mai adăugăm? extrem de inegale. O adevărată orgie, adesea, a cuvântului versificat și mediatizat, intensiv și extensiv. Cauzele sunt evidente: povestea că românul s-a născut poet ne convingem tot mai mult nu este chiar o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Italia? Unii au tras concluzia, doar după acest argument pur statistic (înșelător de altfel), a superiorității incontestabile a poeziei române, cea mai mare etc. Vom reveni, mai jos, și asupra unui astfel de complex naționalist, prezentat în ambalaj poetic... Frenezia publicistică are, pe de altă parte, cauze nu mai puțin profunde. Libertatea de expresie a devenit o realitate, după mai mult de o jumătate de secol de teribilă cenzură. Un fruct mult timp interzis este devorat (cuvântul nu ni se pare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
abolirea tacită, dar continuă și definitivă, a preocupărilor de studiu, specializare, competență reală aprofundată (și alte exigențe de acest gen) fac din astfel de materiale mari obstacole ale dezvoltării intelectuale. în plus, scara de valori se modifică în sens negativ. Publicistica riscă să invadeze totul și să elimine, din atenția generală, studiile serioase, metodice și în profunzime. Preocupările sale doar de actualitate, insistența sa exorbitantă de a constitui preocuparea unică; stilul său publicistic de exprimare: improvizat, neperiat, descusut, adesea de-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scara de valori se modifică în sens negativ. Publicistica riscă să invadeze totul și să elimine, din atenția generală, studiile serioase, metodice și în profunzime. Preocupările sale doar de actualitate, insistența sa exorbitantă de a constitui preocuparea unică; stilul său publicistic de exprimare: improvizat, neperiat, descusut, adesea de-a dreptul jalnic, devin dominante. Nu credem, foarte direct spus, că această publicistică inconsistentă poate fi o formulă ideală, un model cultural. Ar fi absurd, pe de altă parte, să respingem, detestăm, devalorizăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
serioase, metodice și în profunzime. Preocupările sale doar de actualitate, insistența sa exorbitantă de a constitui preocuparea unică; stilul său publicistic de exprimare: improvizat, neperiat, descusut, adesea de-a dreptul jalnic, devin dominante. Nu credem, foarte direct spus, că această publicistică inconsistentă poate fi o formulă ideală, un model cultural. Ar fi absurd, pe de altă parte, să respingem, detestăm, devalorizăm, în esență, poezia și publicistica. Pe aceasta din urmă o practicăm în felul nostru și noi înșine. Sunt, fără îndoială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
descusut, adesea de-a dreptul jalnic, devin dominante. Nu credem, foarte direct spus, că această publicistică inconsistentă poate fi o formulă ideală, un model cultural. Ar fi absurd, pe de altă parte, să respingem, detestăm, devalorizăm, în esență, poezia și publicistica. Pe aceasta din urmă o practicăm în felul nostru și noi înșine. Sunt, fără îndoială, moduri fundamentale, indispensabile, de expresie umană și socială. Ceea ce dorim să sugerăm este doar reechilibrarea și restructurarea raportului actual, adesea mult prea defavorabil altor forme
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reechilibrarea și restructurarea raportului actual, adesea mult prea defavorabil altor forme, nu mai puțin fundamentale și necesare, ale expresiei culturale. Precizarea este, din punctul nostru de vedere, fundamentală. Este imposibil de demonstrat că o cultură în care doar poezia și publicistica sunt preocupările, dacă nu exclusive, în orice caz centrale, net dominante, reprezintă, într adevăr, o cultură mare, majoră. Nimic mai mult. Concepția noastră despre cultură este, în două cuvinte, holistică și funcțională. în sensul că în ansamblul funcțiilor culturale, un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
post moderne, formulă incomparabilă de expresie etc. Adesea el nu camuflează, în realitate, decât spiritul amorf, improvizația, o idee sau o inspirație de moment. De asemenea, incapacitatea de a construi, absența unui proiect cultural personal, mondenitatea mai ales a prezenței publicistice, dacă se poate cotidiene, prin acceptarea tuturor comenzilor telefonice. Este și explicația marelui număr de culegeri de texte ocazionale. O mare cultură făcută numai din culegeri de fragmente, de orice tip, nu este însă posibilă. Nu s-a văzut și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca un arici (wie ein Igel) (Athenaeum Fragmente, 206 10). Fragmente reale de acest tip a dat L. Blaga, în Discobolul și alte texte, și deloc fragmentariștii actuali. Vocația și destinația lor irezistibilă este de fapt coșul de hârtii. Că publicistica are enorma sa utilitate, nimic mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai ales, în ipoteza comentatorului politic, ar deține singură adevărul, se cere corectată și adusă, pe cât posibil, pe o linie mediană
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tip a dat L. Blaga, în Discobolul și alte texte, și deloc fragmentariștii actuali. Vocația și destinația lor irezistibilă este de fapt coșul de hârtii. Că publicistica are enorma sa utilitate, nimic mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai ales, în ipoteza comentatorului politic, ar deține singură adevărul, se cere corectată și adusă, pe cât posibil, pe o linie mediană, acceptabilă, de echilibru. De cazul cronicarului literar (pe care nu-l mai citește, azi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
am mai amintit. O astfel de mentalitate a fost propagată, în perioada dictatorială, în special de scriitorii care dominau prin pozițiile lor, multe oficiale, viața literară. Atunci s-a impus definitiv mitul conform căruia critică înseamnă exclusiv cronică literară, comentariul publicistic de strictă actualitate literară, despre ultimele apariții. Cu alte cuvinte, doar cronica despre ultima mea carte. Restul ar avea extrem de mică importanță. Un izvor mai îndepărtat și mult mai stimabil a fost și mentalitatea strict actualistă a lui E. Lovinescu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vreo importanță, nu mai interesează în realitate pe nimeni. Criticii literari, și încă de prim ordin, care după 1989 au devenit jurnaliști, comentatori politici și ideologi notabili, au avut o mult mai exactă intuiție a momentului istoric și un instinct publicistic mult mai sigur. Și deci, o prezență mult mai utilă în cultura actuală. A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea lor dovedește, în același timp, și o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de dificultăți. Tendința enciclopedică O problemă plină de complexe care revine periodic în discuție, dar mai mult evitată și eludată decât rezolvată în esență, este enciclopedismul românesc. El se opune, în mod direct și structural, atât poeziei, cât și publicisticii dominante. în legătură cu această tendință culturală, se invocă, în genere dar niciodată în cadrul unei discuții cu adevărat sistematice două categorii de argumente. Amândouă deosebit de importante. într-un sens, este vorba de însă și esența, tendința și viitorul culturii române. Este aproape
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se poate postula este că surprizele vor fi, și în viitor, enorme. în definitiv, ce cotă critică avea în țară E. Ionescu? Despre acesta, G. Călinescu chiar scria (înainte de 1940), că... e de mirare că acest tânăr a dispărut din publicistică 20. Or, se știe azi prea bine că el n-a... dispărut deloc. Dimpotrivă. Evident, se poate face foarte mult ca valorile românești să devină cât mai cunoscute posibil și deci potențial competitive internațional. Dar a teleghida o recepție sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
harta Europei ar fi apărut state naționale susceptibile de a se plasa sub influența Franței sau a Rusiei. în schimb, pentru a demonstra că rămâne fidelă libertăților politice fundamentale, Londra acordat adăpost revoluționarilor români, unguri, italieni, care prin activitatea lor publicistică, prin contactele pe care le-au avut, au influențat atitudinea opiniei publice britanice și a cercurilor politice, pregătind o poziție favorabilă a Angliei față de rezolvarea problemei lor naționale. Menținerea integrității Imperiului otoman a stat la baza politicii mai ferme a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
medicină cu profesorul de metafizică, Nae Ionescu etc.; evidentele sugestii metaforico-poetice ale numelui Codreanu - etimonul codru), Matei Călinescu respinge această teză, considerând aluziile prea vagi și alegoria Cucoaneș- Codreanu lipsită de confirmări în vreuna din scrierile lui Eliade (memorii, jurnale, publicistică etc.). Rămâne, în schimb, posibilă o interpretare prin grila unor teme și idei recurente în proza lui Eliade, povestea putând fi citită fără referință la evenimente istorice, deoarece "geniul transcende istoria". Cucoaneș este un élu, "un chemat împotriva voinței sale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mult, cu toată diversitatea colaboratorilor care, în contribuțiile lor, își păstrează o netă individualitate , editorii au armonizat și echilibrat conținutul și stilul variatelor abordări ale problemelor din ADPKD. Cred că apariția monografiei Boala polichistică renală autosomal dominantă este un eveniment publicistic remarcabil, care deschide un drum nou în modul de abordare științifică și practică a numeroaselor, complexelor, dar fascinantelor probleme cu care se confruntă nefrologia actuală. CUVÂNT îNAINTE în luna martie 1998 s-a organizat la Iași A II-a Consfătuire
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
anul ÎI, numărul I, elaborat de CCDG, ISBN 978-973 - 88533 - 6-2; * Articolul “O sală de clasă curată, hârtie recuperată”, în volumul Parteneriat în Educația pentru Mediul Înconjurător, anul ÎI, numărul ÎI, elaborat de CCDG, ISBN 978-973-88850-3-5; * Articolul.” Problemă Basarabiei în publicistica lui M. Eminescu” volumul “Educația pentru valori culturale de o parte și de alta a Prutului” * Două articole în volumul “Iași-orașul școlilor”, ”Studenți basarabeni la studii în România” și ”Tradiții și valori culturale într- o școală din județul Iași” · comunicări
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Basarabiei cu România” în cadrul simpozionului internațional consacrat aniversării a 90 ani de la Unirea Basarabiei cu România, martie 2008 * Comunicarea “Tradiții și valori culturale într-o școală din județul Iași”, în cadrul simpozionul “Iași- orașul școlilor” * Comunicarea ”Problemă Basarabiei în publicistica lui M. Eminescu” în cadrul sesiunii “ Educația pentru valori culturale de o parte și de alta a Prutului” * Comunicarea “M. Sadoveanu și istoria Pascanilor”simpozionul “M. Sadoveanu și istoria Moldovei” * Prezentarea workshop-ului “Drops of life” în cadrul Conferinței ENO, aprilie
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
I.1.2. Funcția expresivă / 15 I.1.3. Funcția conativă / 15 I.1.4. Funcția metalingvistică / 16 I.1.5. Funcția poetică / 17 I.1.6. Funcția fatică / 18 I.1.6. 1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic / 19 I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic / 22 I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate / 28 I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară / 34 Capitolul II. Terminologia / 39 II.1. Repere istorice și evoluție
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
anumită măsură, de funcția conativă. Funcția fatică a fost înțeleasă ca expresie a relației dintre mesaj și contactul dintre un destinatar și o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească a constituit-o polemica pe tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească a constituit-o polemica pe tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător și destinatar" (P. Diaconescu, Stilurile funcționale..., 1974: 233), nu funcția conativă. Cercetarea funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în legătură cu contactul între protagoniștii actului lingvistic, în sensul că emițătorul "invită un destinatar la dialog, verifică menținerea, realizarea comunicării" (D. Irimia, 1999: 31). Analizând impactul funcțiilor limbajului în discursul unui regim totalitar, Dumitru Irimia considera că funcția relevantă în limbajul publicistic este funcția conativă. Ideea Paulei Diaconescu, din 1974, privind relevanța funcției fatice este reluată și susținută de Stelian Dumistrăcel, cu argumente solide, în perioada postmodernă a culturii românești. Urmând tradiția studiilor lui Malinowski precum și ideea funcției de apel din modelul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
utilizată în textele aparținând limbajului publicității (fatic manipulator) etc.; • apelativă conativă, utilizată în textele aparținând limbajelor juridico-administrativ și religios "ca expresie a unei autorități instituționalizate" (textele limbajului religios stabilesc norme, sancționează abaterile și fixează circumstanțele ispășirii). Mărcile interacțiunii verbale în publicistică În studiile sale, Malinowski diferențiază câteva tipuri de comunicare: 1) comunicare ce ordonează idei și raționamente; 2) limbajul fatic "a cărui funcție s-a impus grație rolului pe care îl aveau la populațiile primitive, "riturile și gesturile religioase" (apud S.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]