8,590 matches
-
să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credință, așa fac și acum. 5. Ținta poruncii este dragostea, care vine dintro inimă curată, dintr-un cuget bun, și dintr-o credință neprefăcută. 6. Unii, fiindcă s-au depărtat de aceste lucruri, au rătăcit și s-au apucat de flecării. 7. Ei vor să fie învățători ai Legii și nu știu nici măcar ce spun, nici ce urmăresc. 8. Noi știm că Legea este bună dacă cineva o întrebuințează bine; 9. căci știm că Legea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. 10. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri. 11. Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, și caută neprihănirea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea, blîndețea. 12. Luptă-te lupta cea bună a credinței; apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viață. 20. Timotee, păzește ce ți s-a încredințat, ferește-te de flecăriile lumești și de împotrivirile științei, pe nedrept numite astfel, 21. pe care au mărturisit-o unii și au rătăcit cu privire la credință. Harul să fie cu voi! Amin.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi. 14. Le scapără ochii de preacurvie, și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați! 15. După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, și au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. 16. Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriță necuvîntătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
ce ați auzit de la început, și voi veți rămîne în Fiul și în Tatăl. 25. și făgăduința, pe care ne-a făcut-o El, este aceasta: viața veșnică. 26. V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească. 27. Cît despre voi, ungerea pe care ați primit-o de la El, rămîne în voi, și n-aveți trebuință să vă învețe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă învață despre toate lucrurile și este adevărată, și nu este o minciună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
capul stilizat al prințului și micul Puck, strania creatură răufăcătoare Mika-Le se așezau bine. In lumina care străbătea treptat rândurile aliniate ale stâlpilor, cenușiu-palizi cu puțina strălucire a nisipului, vestibulul neisprăvit, lăsat abia din mistrie, avea o înfățișare de fragment rătăcit dintr-un templu egiptean, și tot așa cenușiul mai adânc spre mijloc, apoi umbra 30 nesigură a fundului, care-1 prelungea exagerat spre aule inexistente. Pe jos același mozaic nisipos, abia pregătit, neșlefuit, netezit numai, semăna a un pustiu lespezit și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca la plecare: de ce lipsise o zi întreagă din Cetatea vie? Timpul ca și spațiul îi păreau, dimpotrivă, mai lungi, pentru că oameni și împrejurări n-o distraseră de la gândul acela aspru de oameni și locuri. în plimbarea asta urâtă se rătăcise pe urmele presărate din mei subțire; a preocupărilor ei constante. Despre petrecerea zilei la moșie ;.vea o impresie de haos și despre mersul plutit al trăsurei largi, pe apele serei cu lună, o impresie de scufundare. Pe o parte, zgomotul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mare în care plutim, desenîndu-se acele forme nimbate. Unele erau asemeni unor imagini pe jumătate suprapuse, cu o dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval; altele, un vălmășag de suprapuneri; câteva, bine închegate și izolate statornic; multe din ele rătăcite de puterea coeziunei și rătăcind în materialul spiritual inform, lărgindu-și nemăsurat și diluat proporțiile aureolate și descompunîndu-și substanța sensibilă spre pericolul dizolvărei în spațiu. Așa îi apăreau lui Mini, nimbați felurit: amanții, mulțimea în luptă, înțelepții, descumpăni ții! Cum
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acele forme nimbate. Unele erau asemeni unor imagini pe jumătate suprapuse, cu o dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval; altele, un vălmășag de suprapuneri; câteva, bine închegate și izolate statornic; multe din ele rătăcite de puterea coeziunei și rătăcind în materialul spiritual inform, lărgindu-și nemăsurat și diluat proporțiile aureolate și descompunîndu-și substanța sensibilă spre pericolul dizolvărei în spațiu. Așa îi apăreau lui Mini, nimbați felurit: amanții, mulțimea în luptă, înțelepții, descumpăni ții! Cum oare niciodată instinctul unui pictor
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pakora. Ducându-și mâna la buzunar descoperă că nu are nici un ban și dintr-un motiv bine știut nimeni nu-i dă pe datorie, chiar dacă le promite că-și vor primi banii, imediat ce va veni unchiul său. O vreme, mai rătăcește în jurul casei, în speranța că li se va face milă de el. Dar nu se întâmplă așa. Încetul cu încetul, micul lui stomac începe să se revolte, o senzație înspăimântătoare, cu care nu e deloc obișnuit. Continuă să se învârtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și alte jocuri incitante, îmbinate cu munci ușoare, cum ar fi cumpărăturile, sau poate în unele zile va face de pază, când Balraj nu se simte prea bine. Desigur, e mult mai preferabil decât să fie supravegheat îndeaproape sau să rătăcească singur prin oraș. Începe să simtă că a căzut din nou în picioare. — Servește-te din lassi-ul meu special, zice Ma-ji, ciupindu-l de obraz și întinzându-i o cupă de metal. E foarte bun. Pran bea lassi-ul gros dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ceață , deși se știe că la 1 122 ani după plecarea profetului Muhammad de la Mecca spre Medina și la încă vreo doi ani de la moartea cuceritorului Lumii, Împăratul Alamgir, un general mugal obscur, pe nume Ala-U-din Khan, se pornise să rătăcească pe dealurile Punjabului, doar cu calul său. Datorită urzelilor de la curtea din Dehli, el a fost trimis la Punjab în misiune, să-i liniștească pe acei căutători ai adevărului care, în pofida acceptării unui număr de constrângeri, cum ar fi tortura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Bietul băiat! Sper să apară. Curând, se trezește înconjurat de hamali și aranjează ca bagajele celor două femei să fie duse la hotelul Taj Mahal. L-au crezut imediat. Pentru ele, este Nigel Watkins, Topograf. Bătrâna se agită prea mult, rătăcindu-și lucrurile pe care el i le găsește, se îngrijorează că hamalii o vor lua la goană cu vreunul dintre geamantanele mici, timp în care continuă să-i mulțumească acelui cavaler în alb, din fața ei. Tânăra, care este și drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fetele sale, care intră și ies din bucătărie, ducând platouri mari de sendvișuri cu castravete, în timp ce un cvartet de coarde din clasa a cincea, interpretează Mozart, într-un cort cu dungi. Și întrucât domnul Spavin n-a venit, Jonathan poate rătăci prin mulțime singur, simțindu-se ceva mai liber, simțind cum Chopham Hall se depărtează de el, cărămidă cu cărămidă. În jurul său, conversații înțepătoare. Deși doctorul Noble aflat pe podiu ține un discurs despre drumurile lungi și despre exemplu, Jonathan nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de spațiu, care-i este străin. Indicatoarele îi orientează spre Palatul Tehnologiei, Artelor și Industriei și la clădirea Guvernamentală a HM, niște hangare vaste care domină pavilioanele mai mici, câte unul pentru fiecare colonie a imperiului. Jonathan își petrece dimineața rătăcind prin fața exponatelor, oprindu-se în fața spațiilor demarcate să se uite la chinezoaicele care confecționează evantaie și la Inuiții canadieni, care simulează că scot intestinele unei căprioare împăiate. În cele din urmă, se trezește aplecându-se peste un gard, uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bine. Poate că starea de disconfort nu are nici o legătură cu chelnerul. Poate vine de undeva mai profund, poate din felul cântat al limbii franceze vorbite sau din figura necunoscută de pe meniul aflat pe masa sa. Când ajung la Paris, rătăcind prin suburbiile unde casele au acoperișurile cenușii, starea sa de disconfort a devenit o adevărată paranoia, care-i face inima să bată necontrolat. Star n-a venit la Gara de Nord să-i întâmpine. Jonathan este mai ușurat acum, prea ocupat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu un sos necunoscut, foarte bun, condimentat din belșug. Mâncarea este apetisantă, dar tocmai acest fapt pare a fi esența problemei sale. În disperare, își imbracă jacheta și iese pe stradă. Vede lumini strălucitoare, dar nu și trecători. Continuă să rătăcească pe drum, iar din față îi vine un flux de mașini negre. Fațadele Hausmann ale ministerelor și sediilor de firme, sunt întrerupte de ferestrele luminate ale birourilor unde funcționarii au rămas peste program, dar chiar și acest fel de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unui pian. Când ți-ai organizat viața ca pe o scară (cu ceva strălucitor și alb în vârf, negru și lipicios în partea de jos) apar și consecințe dacă-i dă cineva cu piciorul. Jonathan este gata să se prăbușească. Rătăcește prin Montmartre fără a lua în seamă strigătele și ofertele, abia deosebind pavajul de rigolă. Așa se întâmplă. Această lipsă de claritate apare atunci când sunt depășite granițele. Pigmentul i se scurge prin piele, precum cerneala prin sugativă. Devine imposibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Novicii încălzesc făclii de metal intr-un alămar, pentru că asta are legătură cu pielea și cu felul în care poate deveni înșelătoare, dacă spațiul și timpul nu sunt fixate în ea în așa fel încât posesorul ei să nu-și rătăcească drumul. Nu se poate face asta fără tobe pentru că spiritele comunică între ele prin tipare de sunete, așa că tobele scot sunete înăbușite și fac mișcări convulsive arcuindu-se una peste alta, umplând acele tipare, furișându-se și dublându-se pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
acolo. Una câte una, făcliile sunt așezate pe trupul lui: pe spate, pe ceafă, pe coapse, umeri și piept orientându-l, legându-l definitiv de timpul și de locul în care sunt făcute aceste semne, astfel că oriunde ar putea rătăci sau adormi, el va fi permanent în legătură cu acest moment. La atingerea făcliilor el țipă și încă o dată se trezește alergând peste pământurile Fotse, pământul care a devenit pentru el pământul ororilor. Trece peste un loc în care s-a instalat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu stăruință să nu ploaie, și n-a plouat deloc în țară trei ani și șase luni. 18. Apoi s-a rugat din nou, și cerul a dat ploaie, și pămîntul și-a dat rodul. 19. Fraților, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, și-l întoarce un altul, 20. să știți că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mîntui un suflet de la moarte, și va acoperi o sumedenie de păcate.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
strigăt strangulat. - Destul! spuse zeul. Din firimiturile memoriei tale și din informațiile pe care le-am cules până la venirea ta, ți-am reconstituit aproape în întregime povestea. Dă din cap, dacă înțelegi... Omul își clătină capul, dar privirile îi erau rătăcite. - E un caz unic, pronunță cu o încântare șuierătoare paralelipipedul din stânga: ZEUL VITEZEI. Propun ca vestigiile minții lui să fie amplificate, traduse și exprimate de vocea umană. Un piezodifuzor roșu de deasupra lui Homer gâfâi: - Ce se întâmplă cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
moment? am con ti nuat, cu ochii la mâinile ei pierdute printre flori. — Așa cum muzica are un început, un mijloc și un sfârșit, tot așa îmi apare viața. Dacă simfonia aparține unui compozitor lipsit de har, ascultând-o, te poți rătăci. Toți ne mai pierdem pe drum, dar, pe la mijlocul vieții, busola fiind inima noastră, găsim calea să ne dregem senti mentele. — Hai s-o luăm atunci de la început. Vorbește-mi mai întâi despre părinții tăi. — S-au cunoscut la Paris - mama
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
cabina lui Sergiu. O puzde rie de spectatori se înghesuiau să-l felicite. Eu, plină de atenție față de doamna președintelui, o liniștesc spu nându-i să nu se îngrijoreze, pentru că e cu mine. Numai că, în mulțimea aceea nebună, m-am rătăcit de director, de președinte și, bineînțeles, de doamna respec tivă, pe care n-am mai găsit-o nicăieri, toată seara... — Cum era la conferințele de presă? am iscodit-o mai departe. — Erau prezenți câte trei sute de oameni de cultură, ziariști
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
noapte... în dragostea vie, pe-un trecut consumat Un saxofon ne cânta în surdină, Vălul de iubire peste timp aruncat Am crezut că-i vis dar erai tu, lumină... Ochii focoși, palme ațâțate de dor Mistuindu-ne în vrăji tăinuite, Rătăcind pe poteci, năluci în amor Dezleagă-mă de uitare, iubite.... Alb de iarnă Cad fulgi peste codrii arămii, Sunt lacrimile iernii tăcute Se-agață de crengile mute înfiorând cu steluțele-i mii... Cu inima ei înghețată Trece agale și-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]