7,913 matches
-
numără confuzia terminologică. Specialiștii tind să redefinească frecvent termenii, creând situații în care același cuvânt este utilizat de diverși autori cu sensuri diferite. Observația este valabilă pentru majoritatea termenilor-cheie din acest eseu - și cu siguranță pentru cele două concepte principale: realism și constructivism. Confuzia este sporită de autorii care dau definiții diferite acelorași cuvinte. De exemplu, Alexander Wendt (1999) vorbește despre realismul politic și cel științific, susținând că ele sunt incompatibile. El oferă, de asemenea, două definiții ale idealismului, ca „ismul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sensuri diferite. Observația este valabilă pentru majoritatea termenilor-cheie din acest eseu - și cu siguranță pentru cele două concepte principale: realism și constructivism. Confuzia este sporită de autorii care dau definiții diferite acelorași cuvinte. De exemplu, Alexander Wendt (1999) vorbește despre realismul politic și cel științific, susținând că ele sunt incompatibile. El oferă, de asemenea, două definiții ale idealismului, ca „ismul” ideilor și „ismul” idealurilor - două concepte foarte diferite. Ne vom referi mai jos la idealism și la realismul științific. Primul pas
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1999) vorbește despre realismul politic și cel științific, susținând că ele sunt incompatibile. El oferă, de asemenea, două definiții ale idealismului, ca „ismul” ideilor și „ismul” idealurilor - două concepte foarte diferite. Ne vom referi mai jos la idealism și la realismul științific. Primul pas este însă reprezentat de definirea celor doi termeni centrali ai acestui eseu - constructivism și realism (politic) - și de specificarea modului cum vor fi utilizați. Ambii termeni sunt prezentați astfel încât să includă cât mai mulți cercetători din comunitățile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
definiții ale idealismului, ca „ismul” ideilor și „ismul” idealurilor - două concepte foarte diferite. Ne vom referi mai jos la idealism și la realismul științific. Primul pas este însă reprezentat de definirea celor doi termeni centrali ai acestui eseu - constructivism și realism (politic) - și de specificarea modului cum vor fi utilizați. Ambii termeni sunt prezentați astfel încât să includă cât mai mulți cercetători din comunitățile de cercetare constructivistă și realistă. Constructivism este termenul mai ușor de definit. Majoritatea (poate toți) constructiviștilor care se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1999). Vom susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice măsura în care depind de acest concept, în cele din urmă (de pildă, Mearsheimer, 1994/1995; Jervis, 1998; Legro și Moravcsik, 1999). Pentru alții, puterea poate părea o categorie prea vagă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1994/1995; Jervis, 1998; Legro și Moravcsik, 1999). Pentru alții, puterea poate părea o categorie prea vagă pentru a fi utilă în analiza relațiilor internaționale; această critică va fi abordată mai jos. Pentru a argumenta că puterea este conceptul-cheie al realismului, trebuie să studiem definițiile existente, observând măsura în care ele depind, în cele din urmă, de propoziții despre centralitatea puterii în relațiile internaționale. Termenul realism a intrat în limbajul relațiilor internaționale în legătură cu nevoia de a studia politica mondială așa cum este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
această critică va fi abordată mai jos. Pentru a argumenta că puterea este conceptul-cheie al realismului, trebuie să studiem definițiile existente, observând măsura în care ele depind, în cele din urmă, de propoziții despre centralitatea puterii în relațiile internaționale. Termenul realism a intrat în limbajul relațiilor internaționale în legătură cu nevoia de a studia politica mondială așa cum este ea în realitate, nu cum simțim că ar trebui să fie (vezi Schuman, 1933; Kirk, 1947; Morgenthau, 1948; Carr, 1964; Rommen, 1994). Logica din spatele acestei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putem schimba, deoarece nu avem puterea de a face acest lucru; în consecință, trebuie să acționăm în cadrul structurii de putere existente (Lasswell, 1935; Wight, 1946; Morgenthau, 1948; Carr, 1964). Lucrările fundamentale care au dezvoltat teoria realistă în Statele Unite au definit realismul mai ales ca pe o teorie despre putere. De pildă, Hans Morgenthau (1985, pp. 31-32) a considerat prin definiție că politica internațională se referă la putere. El a definit științele politice drept științe sociale preocupate de putere. Dacă ar trebui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
originalitate al definiției s-a pierdut ocazional. Dincolo de putere, definițiile contemporane conțin de obicei o combinație a următoarelor aspecte: centralitatea analitică a statelor, interesul lor de a supraviețui, primatul capacităților materiale și raționalitatea (pentru o trecere în revistă a definițiilor realismului, vezi Donnelly, 2000). Împreună, aceste elemente indică o descendență clară din conceptul realist de putere, dar deseori fără a recunoaște cum sunt legate de ideile pe care le au la bază. Analiza lor, pe rând, ne permite să le reconectăm
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aceste elemente indică o descendență clară din conceptul realist de putere, dar deseori fără a recunoaște cum sunt legate de ideile pe care le au la bază. Analiza lor, pe rând, ne permite să le reconectăm. Multe definiții contemporane ale realismului presupun că statul este actorul central în relațiile internaționale. Pentru primii realiști, premisa era mai curând o problemă de observație decât de deducție. Evenimentele politice majore din prima parte a secolului XX au fost cele două războaie mondiale, iar ele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
contau. Însă E.H. Carr (1964, pp. 224-235) conchidea că, deși statele constituiau atunci locul puterii în politica globală, ele nu trebuie să rămână actorii principali. De atunci, statele au fost însă prezentate de realiști, aproape întotdeauna, drept elemente definitorii ale realismului (vezi, de pildă, Jervis, 1998). Un efect al acestei treceri a statelor de la importanța observațională la cea definițională este argumentul, avansat atât de criticii realismului, cât și de neorealiști, că ceea ce se întâmplă în interiorul statelor nu contează pentru realiști. Dar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
De atunci, statele au fost însă prezentate de realiști, aproape întotdeauna, drept elemente definitorii ale realismului (vezi, de pildă, Jervis, 1998). Un efect al acestei treceri a statelor de la importanța observațională la cea definițională este argumentul, avansat atât de criticii realismului, cât și de neorealiști, că ceea ce se întâmplă în interiorul statelor nu contează pentru realiști. Dar puțini teoreticieni realiști (și puțini neorealiști importanți) susțin acest lucru. În teoria realistă, ceea ce se întâmplă în interiorul statelor determină măsura puterii sale și îi definește
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1999), de a diferenția teoria realistă de cea liberală susținând că prima este o teorie a celei de-a treia imagini a lui Kenneth Waltz, iar cealaltă combină teoriile primei și celei de-a doua imagini sunt, astfel, deplasate. În realism, statele contează, iar deoarece au putere; oamenii și instituțiile interne contează pentru că determină câtă putere vor avea statele și în ce fel va fi ea folosită. Presupunerea că statele au în comun interesul de a supraviețui derivă din premisa analizată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Waltz, 1979, pp. 74-77; Jervis, 1998, pp. 980-981). Supraviețuirea nu trebuie să fie singura sau chiar principala motivație a comportamentului statelor; cu toate acestea, în situațiile în care supraviețuirea este relevantă, statele o vor lua în calcul. Unii critici ai realismului susțin că presupunerea că statele valorizează supraviețuirea nu este importantă și deci ar trebui să existe și alte presupuneri implicite în realism despre preferințele statelor (vezi, de pildă, Legro și Moravcsik, 1999, p. 14; Wendt, 1999, p. 235). Dar tocmai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toate acestea, în situațiile în care supraviețuirea este relevantă, statele o vor lua în calcul. Unii critici ai realismului susțin că presupunerea că statele valorizează supraviețuirea nu este importantă și deci ar trebui să existe și alte presupuneri implicite în realism despre preferințele statelor (vezi, de pildă, Legro și Moravcsik, 1999, p. 14; Wendt, 1999, p. 235). Dar tocmai lipsa de semnificație a acestei presupuneri e ideea. Într-o lume în care puterea contează, statele trebuie să aibă în comun numai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statele trebuie să aibă în comun numai o preocupare de bază pentru supraviețuire - pentru a gândi în termeni de putere relativă (vezi, de exemplu, Waltz, 1979; Grieco, 1997; Schweller, 1998). Al treilea concept care apare deseori în definițiile contemporane ale realismului este raționalitatea. Pentru numeroși cercetători ai științelor politice, probabil pentru majoritatea, termenul raționalitate invocă teoria alegerii raționale (vezi Kahler, 1998; Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998). Abordarea pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele lor definite exogen, considerându-i raționali. Folosirea raționalității în contextul teoriei realiste nu implică însă ipotezele teoriei alegerii raționale. Două elemente legate de raționalitate apar în realismul clasic. Primul este că, în calitate de cercetători, ar trebui să fim raționali, adică ordonați și „științifici” într-un sens larg al termenului, atunci când studiem politica. Cu alte cuvinte, ar trebui să căutăm modele generale de comportament, o idee acceptată de un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politica. Cu alte cuvinte, ar trebui să căutăm modele generale de comportament, o idee acceptată de un număr mare de specialiști în științe sociale (deși, cu siguranță, nu de toți)2. Al doilea mod în care este analizată raționalitatea în realism este mai curând prescriptiv decât descriptiv - nu că oamenii de stat se vor comporta cu necesitate rațional, ci că așa ar trebui să facă pentru a-și urmări interesele. Cu alte cuvinte, dacă decidenții vor să conteze în politica internațională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că forța armată a unui stat poate amenința însăși existența sa, spre deosebire de alte forme de putere. (Desigur, validitatea ipotezei poate fi pusă sub semnul întrebării.) Ea poate fi atribuită și contextului în care au apărut multe dintre operele fundamentale ale realismului, Războiul Rece (vezi Oren, 2000) sau ușurinței cu care pot fi măsurate instrumentele puterii militare. Dar, în situația în care nu există nici o amenințare militară curentă, ca în contemporaneitate, nu există un motiv a priori pentru ca teoria realistă să privilegieze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu există un motiv a priori pentru ca teoria realistă să privilegieze puterea militară față de alte forme. În timpul Războiului Rece, exista o adevărată industrie de măsurare a potențialului uman și a tehnicii militare, determinată mai curând de revoluția behavioristă decât de realism și probabil din acest motiv a ajuns realismul să fie asociat cu materialismul 3. Însă puține teorii realiste acceptă o astfel de presupunere și multe susțin în schimb în mod explicit că sursele puterii nu sunt materiale (vezi, de exemplu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realistă să privilegieze puterea militară față de alte forme. În timpul Războiului Rece, exista o adevărată industrie de măsurare a potențialului uman și a tehnicii militare, determinată mai curând de revoluția behavioristă decât de realism și probabil din acest motiv a ajuns realismul să fie asociat cu materialismul 3. Însă puține teorii realiste acceptă o astfel de presupunere și multe susțin în schimb în mod explicit că sursele puterii nu sunt materiale (vezi, de exemplu, Waltz, 1979, p. 131; Morgenthau, 1985, pp. 34-36
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]