5,687 matches
-
de lumini și umbre. E un dialog febril, anxios al omului cu propriul destin. Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu soarta. Acceptând o identitate simbolică, vocea unui personaj cum este Domnul, din Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
pentru un loc mlăștinos, de la Rohr = trestie. De la unguri avem heleșteu (halastó) și borviz, pentru apă minerală (de la bor = vin și viz = apă). Mai sunt desigur și altele, dar în acest caz schimburile se pare că au fost reciproce. Cu rezonanță onomatopeică avem ciuroi (lat. cibrum) pentru un izvor ce țâșnește (vezi comuna Ciuroiu din județul Dolj, Aquae în antichitatea romană) și șipot (slav. șipotŭ), cu același înțeles. În colinele subcarpatice ale Buzăului, cu multe toponime din substratul traco-dacic, pârâul Fisici
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a putut coborî liber, cu nume cu tot, în cursul său inferior, atât pentru romani cât și pentru urmașii lor. Era firesc ca daco-romanii și noi românii să păstrăm și să extindem pe tot cursul fluviului acest nume cu dublă rezonanță, dacică și romană. Numele purtate de acest fluviu de-a lungul timpului ne-au permis să verificăm un proces hidrologic major, prin care "Apa care Dă Nori" s-a unit cu "Apa care Curge"57. V Botezate în Vulgata*, numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de substratul traco-dacic, celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și-a luat numele de la numeroase iezături formând punți între cei doi versanți ai văii; - în Moldova, din nou Bistrița, apoi Moldova, Putna, Milcov, Bârlad (nume legat de acel al Berladnicilor, formațiune statală medievală); - în Transilvania: Tîrnava; - în Dobrogea: cu rezonanță slavă avem - ca afluenți ai Mării: Telița, Taița, Slava. Dar în Dobrogea, sub o denumire slavă se poate ascunde o veche denumire latină. Așa este cazul cu pârâul Camena, din așezarea din centrul Dobrogei având același nume, nume slav însemnînd
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face parte din arsenalul disponibil de demonstrativitate ale acestor personalități. Înscenarea suicidelor, și chiar actele suicidale se Întîlnersc destul de frecvent În clinica acestora
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Înaintașii l-au lăsat moștenire În anumite locuri speciale. Se cunosc reprezentări care dansează, instrumente muzicale (flaute, lame vibrante sau churinga) și s-a aflat de curând că, Într-o peșteră din Franța, punctele picturilor coincid cu efecte speciale de rezonanță sau ecou: dar este clar că ceremoniile cu dansuri și cântece nu se desfășurau În peșteri. Acestea trebuie să fi făcut parte dintre diferitele rituri publice deschise. Până În timpul celor mai târzii societăți, peșterile au fost pentru om un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scandaluri și câțiva martiri) unui număr de credincioși mult mai mare decât al celor din Îngusta Vale a Nilului. În acest fel, cel mai simplu dintre miturile egiptene a cunoscut un orizont de civilizație mult mai amplu și a avut rezonanțe ecumenice. S-a cercetat Îndelung dacă de la speculația teologică s-a mers la alte experiențe (cum ar fi cea gnostică) și s-a ajuns la unele concluzii justificate 2. Dar preferăm să ne oprim aici, În zorii unei experiențe care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se trage, prin Mamercus Aemilius, dintr-un fiu al lui Pitagora. Deci până și anumite rituri romane pot fi interpretate În sens pitagoreic, ca, de exemplu, acoperirea capului În timpul sacrificiului 3. Regelui Numa Îi este atribuită o literatură religioasă cu rezonanțe pitagoreice 4. 2. Cultele și zeii greci, miturile și actualizarea lor dramatică, orfismul și misteriile lui Bachus, teologia și critica religiei fac parte integrantă din religia romană, atât privată, cât și publică, și al istoriei ei Încă din epoca arhaică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Iată [?] săpătura și aceasta a fost istoria săpării. În timp ce minerii [?] mânuiau târnăcopul unul spre celălalt și în timp ce rămâneau numai trei cubiți [circa 1,35 m] de săpat, s-a auzit vocea celui care îl chema pe celălalt pentru că în stâncă rezonanța venea de la nord la sud. În ziua deschiderii, minerii au lovit unul mergând înaintea celuilalt, târnăcop contra târnăcop. Atunci apele s-au scurs din izvor spre cisterne cam 1200 de cubiți [circa 540 m] și înălțimea stâncii deasupra capului minerilor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată de generalul Nicolae Rădescu și avându-l ca director pe Mircea Eliade, în care semnează articole cu un pseudonim de rezonanță eliadescă - Alexandru Andronic. Mai folosește pseudonimul Stepan Lighton împreună cu soția sa, Monica Lovinescu, pe coperta cărții L’Amérique n’a pas encore parlé (1949). „Caete de dor” (1951-1960) este o revistă de „metafizică și poezie”, pe care o redactează împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
cu fidelitate canonul genului. În romanele polițiste Gentlemanul șchiop (1970), Samsarul (1975), Casa păcatelor (1980), ideologizarea dublează intriga detectivistă, altminteri bine condusă. Stânjenitor este, în schimb, maniheismul autorului: hoții, falsificatorii sau proxeneții sunt îndeobște semnalați prin onomastica lor - nume cu rezonanță grecească ori armenească, drept reprezentanți irecuperabili ai „vechiului regim”. O calitate a scrisului lui B. este aceea de a oferi o bună radiografie a mediilor infracționale, chiar dacă sensul demonstrației e fals, iar incursiunile psihologice extrem de sumare. În Samsarul, bunăoară, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
deci din punctul de vedere al ființelor conștiente finite confruntate cu propria lor finitudine, numai agenții destinului și ai maladiilor de destin. Sunt egale în fața morții, și deci nesemnificative din punctul de vedere al libertății, ființele finite care nu cunosc rezonanța permanentă a limitei absolute în perimetrul vieții și care nu fac din viața proprie o strategie de întâmpinare la condiția finită a vieții. Rezultă că viețile care se rezumă la parcurgerea contingentă a traiectoriei comune dintre naștere și moarte nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
toate la idee. Să numim sistemul de relații care se nasc între aceste elemente complex peratologic și să vedem în ce măsură poate el depăși interesul pe care îl suscită în mod obișnuit o simplă analiză semantică. În ce măsură semantismele radicalului *pertrezesc o rezonanță în idee, care nu a fost pusă până acum în valoare? Și în ce măsură acest lucru ne va da dreptul să vorbim despre o adevărată aură metafizică a complexului peratologic și, în cele din urmă, despre o peratologie? Limita, mai întâi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
stimulat rolul istoricului în politică a fost prestigiul de care se bucurau savanții în rîndul națiunilor din Balcani. Într-o societate predominant țărănească, în care intelectualitatea, deloc numeroasă, se afla încă în primele stadii de dezvoltare, cuvîntul știință avea o rezonanță mistică, chiar magică. Științific însemna eo ipso autentic: savantul era considerat drept un apostol al Adevărului 1. Acești factori l-au predestinat mult prea adesea pe istoric unui rol politic. În maniera sa evocatoare, Nicolae Iorga punea aceste cuvinte pe seama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu atât mai legitimă cu cât purta pecetea aprobării oficiale de la Bruxelles și chiar (evident, cu mai puțin entuziasm) pe cea a capitalelor naționale. Locuitorii acestei Comunități tot mai parcelate aveau acum multiple afinități elective, variabile ca importanță cotidiană și rezonanță culturală. Ei erau mai puțin „italieni”, „britanici” sau „spanioli” decât În deceniile trecute, Însă nu se simțeau neapărat mai „europeni”, În ciuda proliferării etichetelor, alegerilor și instituțiilor „europene”. Multitudinea de agenții, mijloace de comunicare de masă, canale media, instituții, reprezentanți și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
problema „păcii” să fie separată de revendicarea de drepturi și libertăți. Sau, așa cum spunea Adam Michnik, „pericolul unui război poate fi redus numai prin respectarea deplină a drepturilor omului”. În Germania de Est Însă, mișcarea pentru pace a avut o rezonanță profundă. Aceasta se datora fără Îndoială legăturilor cu Germania de Vest. Dar mai exista o explicație: RDG - un stat apărut accidental, fără istorie sau identitate - putea pretinde cu oarecare credibilitate că adevărata sa raison d’être era pacea sau măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fonduri structurale europene semnificativ mai mari În schimbul semnării Tratatului. Marea Britanie și Danemarca au semnat cele mai multe prevederi ale Tratatului, dar nu au subscris la moneda unică - pe de o parte, fiindcă anticipau impactul său economic restrictiv, pe de altă parte, din cauza rezonanței sale simbolice pentru niște națiuni care ezitau să cedeze simbolurile suveranității unor agenții transnaționale; iar În cazul Marii Britanii, și deoarece (ca de atâtea ori În trecut) demersurile pentru crearea Uniunii erau privite cu neîncredere, ca un nou pas către superstatul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
subiecte: la 30 de ani de la Eliberare, sensibilitatea națională era la fel de acută. În 1976, aflând detaliile unei expoziții ce comemora victimele franceze de la Auschwitz, Ministère des Anciens Combattants (Ministerul Veteranilor) a solicitat unele modificări: numele de pe listă nu aveau „o rezonanță specific franceză”11. În Franța acelei perioade, astfel de sentimente aveau probabil mai mult de-a face cu mândria rănită decât cu un rasism nedisimulat. În 1939, Franța era Încă o mare putere internațională. Apoi, În numai trei decenii, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decorate cu rozete și împletituri geometrice desenate pe armătura de plumb. Nicio sculptură nu trebuie să orneze piatra brută. Linii drepte și lumini albe: austeritatea este calea spre armonie. Din acest punct de vedere, arta cisterciană nu e lipsită de rezonanță în arta contemporană, ceea ce explică interesul unor artiști pentru Citeaux. Abstractul, nuditatea, sentimentul vidului, elogiate atât de profund de arta contemporană în căutarea absolutului, se regăsesc într-adevăr în arta cisterciană. Secolul al XII-lea este dominat în întregime de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
de cercetare și Înclinațiile elevilor:texte aparținând unor cronicari, martori ai vremii istoriei scriitori, prezentând personalități sau evenimente istorice; - ilustrații sau fotografii ale unor vestigii istorice, ale unor obiecte-izvoare istorice; - tablouri ale personalităților istorice, scene de luptă, alte evenimente cu rezonanță istoriografică;compuneri aparținând elevilor; - desene proprii sau colaje; - hărți. Am specificat că fiecare elev poate cuprinde la dosar acele materiale pe care le consideră cele mai interesante și că aceasta diferă de la o temă la alta, de la un elev la
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]