6,550 matches
-
trecerii; 3. de traversare pentru pietoni; 4. de traversare pentru bicicliști; d) diverse, care pot fi: ... 1. de ghidare; 2. pentru spații interzise; 3. pentru interzicerea staționării; 4. pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre; 5. pentru locuri de parcare; 6. săgeți sau inscripții; e) laterale aplicate pe: ... 1. lucrări de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin); 2. parapete; 3. stâlpi și copaci situați pe platforma drumului; 4. borduri. Articolul 77 (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului; ... b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile. ... (4) Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru: ... a) selectarea pe benzi; ... b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părții carosabile); ... c) repliere, numai în afara localităților pe drumuri cu o bandă pe sens și dublu
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
și figuri. ... (2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe drumuri naționale deschise traficului internațional (E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieșirea de pe partea carosabilă. ... Articolul 83 (1) Marcajele, cum sunt: săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare. ... (2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeți
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare. ... (2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeți, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea direcției sau direcțiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare. ... (2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeți, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea direcției sau direcțiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația ca vehiculul care nu se află pe bandă indicată de săgeata să fie condus pe acea
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
direcției sau direcțiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația ca vehiculul care nu se află pe bandă indicată de săgeata să fie condus pe acea bandă. ... (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum). În luncă mai cresc și alte specii ierboase ca: feriga de baltă, volbura de baltă, piciorul cocoșului, izma de baltă, țelina
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Constantă și o pereche de trenuri accelerate spre București, acestea din urmă fiind deservite de automotoare Siemens Desiro (Săgeată albastră). Pentru că este Rezervație a Biosferei, solicitați avizul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Și porniți apoi la drum. Atracția principala este "pădurea Letea" (marginea acesteia aflată în afara zonei de protecție integrală). Pădurea Caraorman, principala atracție turistică, este zona de protecție
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
26.000 locuitori. Activitatea sportivă în orașul Năvodari este una foarte intensă, orașul având multe cluburi sportive printre care: fotbal, rugby, box, handbal, volei, baschet, karate etc. Cel mai titrat club sportiv din orașul Năvodari este clubul de fotbal AFC Săgeată Năvodari, care a evoluat în sezonul 2013-2014 în premieră în Liga 1. Un alt club sportiv titrat este CS Năvodari care are în componență mai multe sporturi sprecum rugby, box, handbal sau volei și care este reprezentat de clubul de
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
întemeierii statului moldovean. Cele mai vechi urme arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a fierului au existat așezări umane aici, drept pentru care în Vatra Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboșii au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din pastă amestecată cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca bronzului (2000-1200 î. Hr.) În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
boierul "pan Sansru de la Neamț" ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orașenilor din Neamț). În acea perioadă, în afara
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de baltă ("Hottonia palustris"), otrățel ("Onosma arenaria"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), petunie ("Petunia parviflora"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), plutică ("Nymphoides peltata"), troscot de apă ("Polygonum amphibium"), săgeata apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj - Budapesta ("Corona" și "Ady Endre"). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile "Intercity" și "Săgeata Albastră". În anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (CLJ) este amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
fi arătat scutul unui negustor de artă florentin, care l-a cumpărat imediat, vânzându-l mai apoi Ducelui de Milano. Pentru a-l răsplăti pe țăran, ser Piero ar fi cumpărat alt scut, decorat cu o inimă străpunsă de o săgeată, pe care l-a dat acestuia. Nu putem ști cât de adevărată este această istorie, cert este însă că un desen al lui Leonardo da Vinci din aceeași perioadă, dovedește un talent și o predispoziție pentru perfecțiunea detaliului ieșite din
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
Săgeata este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata (reședința). Comuna Săgeata este așezată în partea de câmp a județului Buzău, la o distanță de de orașul Buzău și de
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
Săgeata este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata (reședința). Comuna Săgeata este așezată în partea de câmp a județului Buzău, la o distanță de de orașul Buzău și de ultimele cute ale dealurilor subcarpatice. Este formată din 7 sate: Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata, satul
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
Săgeata este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata (reședința). Comuna Săgeata este așezată în partea de câmp a județului Buzău, la o distanță de de orașul Buzău și de ultimele cute ale dealurilor subcarpatice. Este formată din 7 sate: Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata, satul de reședință. Toate
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
și Săgeata (reședința). Comuna Săgeata este așezată în partea de câmp a județului Buzău, la o distanță de de orașul Buzău și de ultimele cute ale dealurilor subcarpatice. Este formată din 7 sate: Banița, Beilic, Bordușani, Dâmbroca, Găvănești, Movilița și Săgeata, satul de reședință. Toate satele sunt așezate în lungul aceleași șosele (DJ203K), pe malul stâng al râului Buzău. În unele părți, apropierea de râu ajunge la , distanța medie fiind de . DJ203K leagă comuna spre est de Robeasca și spre nord-vest
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
al râului Buzău. În unele părți, apropierea de râu ajunge la , distanța medie fiind de . DJ203K leagă comuna spre est de Robeasca și spre nord-vest de Vadu Pașii (unde se intersectează cu DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săgeata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,32%). Pentru 3,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
În anul 1837, se adunaseră la un loc 40 de familii, care trăiau în bordeie. În anul 1855, Alexandru Bagdat împarte moșia în două, dăruind-o celor doi moștenitori ai săi, Toma Bagdan și Katz Bagdat, formându-se două sate: Săgeata de sus și Săgeata de jos. Fiind așezată pe malul opus al Buzăului față de drumul care duce de la București prin Buzău spre Brăila, Săgeata a fost întrebuințată ca punct strategic de armatele rusești, împotriva turcilor. Astfel în timpul războiului ruso-turc din
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
adunaseră la un loc 40 de familii, care trăiau în bordeie. În anul 1855, Alexandru Bagdat împarte moșia în două, dăruind-o celor doi moștenitori ai săi, Toma Bagdan și Katz Bagdat, formându-se două sate: Săgeata de sus și Săgeata de jos. Fiind așezată pe malul opus al Buzăului față de drumul care duce de la București prin Buzău spre Brăila, Săgeata a fost întrebuințată ca punct strategic de armatele rusești, împotriva turcilor. Astfel în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, satele Săgeata
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
dăruind-o celor doi moștenitori ai săi, Toma Bagdan și Katz Bagdat, formându-se două sate: Săgeata de sus și Săgeata de jos. Fiind așezată pe malul opus al Buzăului față de drumul care duce de la București prin Buzău spre Brăila, Săgeata a fost întrebuințată ca punct strategic de armatele rusești, împotriva turcilor. Astfel în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, satele Săgeata și Beilic au fost devastate de mai multe ori. În anul 1809 generalul Essen a fortificat-o, tabăra militară fiind
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
Săgeata de jos. Fiind așezată pe malul opus al Buzăului față de drumul care duce de la București prin Buzău spre Brăila, Săgeata a fost întrebuințată ca punct strategic de armatele rusești, împotriva turcilor. Astfel în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, satele Săgeata și Beilic au fost devastate de mai multe ori. În anul 1809 generalul Essen a fortificat-o, tabăra militară fiind condusă apoi de generalul Langeron. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Săgeata făcea parte din plasa Câmpul a județului
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]