8,304 matches
-
Tu ești copil. Ești un o copilărie de puștan. Ești puștiul meu. Tu ești eu, pe când eram ca un os de fildeș și mic ca o pasăre. (Karli se apropie și el și o pălmuiște pe frumoasa Femeie. Cârciumăreasa îi smulge mâna străină lui Schweindi și și-o vâră între picioare. Jürgen vine și el către grupul care se agită, îngenunchează și începe să se roage: vă rog, nu, vă rog, nu. Herta se ridică și privește rece, face un balon
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu, vă rog, nu. Herta se ridică și privește rece, face un balon mare cu guma de mestecat, pe care în cele din urmă o lasă să pocnească peste fața ei. Perechea frumoasă e trântită la podea și li se smulg hainele de pe ei. Karli se pregătește să o violeze pe frumoasa Femeie. Schweindi îi trage scâncind frumosului Bărbat pantalonii jos. Cârciumăreasa își ridică șorțul și se așază pe fața frumosului Bărbat. Hasi așteaptă în spatele lui Schweindi erecția acestuia ca să o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
JÜRGEN: Ce-am făcut din noi și din acești oameni (pune deoparte osul său) Ne-am dat la omenie, ne-am dat la materia din noi (are un acces de plâns) KARLI: Omenie s-a dat la noi. Am fost smulși din loc de omenie și așa și așa și pe-alături de tot. JÜRGEN: Această străină, binecunoscută înstrăinare... această minunată nevoie imperioasă de a ucide, mereu nouă în boturile pline demult a lucidității prin plăcerea însângerată? (plânge) KARLI (nesigur): A fost
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai multă bere decât după un film polițist. SCHWEINDI: Și acum închipuiți-vă, domnu' Karli că făina este împrăștiată pe podeaua din cameră și cu simțul propriu formezi din vârful degetelor mici dune înlăuntru. De pe o tulpină de mușcată se smulg câteva frunze și se taie în formă de cactus. Iscusitul individ meșterește din chibrituri coastele nefericitului cercetător și ale negustorilor prădați. La orizont este plasat, de către omul plin de fantezie, un măr mare și roșu, care reprezintă soarele la apus
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
știe Așa un președinte își aruncă chiloții Poate chiar de două ori pe zi Și la groapa de gunoi toată Țara Dacă se apucă odată să asude Cine știe Dacă un președinte veritabil poate să existe Căruia să-i poți smulge o aripă de la plămân Căruia să-i poți înfige o coastă de slănină Jos Una sângerândă FEMEIA (intră): Iar te-ai pus s-asculți de vedenii Mereu tragi cu urechea la vedeniile tale Și vedeniile astea sunt pentru tine și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prin moartea înfloritoare Un îngheț e nemuritor dar face să moară tot ce-i în jur Și pe urmă pleacă și el Acasă Departe Acasă la temperaturile lui Și lasă totul de unul singur Fruct și Fierbințeală Și Fructul îi smulge Fructuluiomenesc botul Un Fruct veșnic crește Președintelui în chiar Președinte Și Președintele și-a escrocat trupul de apă cu zece metri Și restul de nouăzeci împroașcă rahat despre asta Și Foamea, Foamea taie și taie, Și pământul pute Toți cei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
scos din ea (respiră greu) Acolo unde poate să putrezească pe bune Lemnul e bătrân de mai multe vieți Că soarele trebuie să rămână acasă la el Pădurea mea este cea mai bătrână Nici o coroană de copac nu a fost smulsă Aici e viața dinlăuntru în întuneric Așa de beznă Că soarele arată ca un porc cu botul rozuliu Lumina-i bolnavă în pădurea mea Bolnave sunt cele trei-patru raze pe care poate să le lingă Porcul În pădurea mea Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în altul rămân pe scenă) SEPP BOTDEJIGODIE: Acu' mi s-a înroșit ciotul piciorului Acu' zac în apa mea unturoasă Apropierea ia foc Apropierea care trebuie să știe de mine O apropiere care știe cum, unuia ca Sepp, să-i smulgă gaura curului O fantomă prezindențială smulge haleala oamenilor Haleală porcească de pe globul pământesc Care nu-i făcut pentru Sepp Botdejigodie Nu-i pentru mine (respiră greu) Ca să putrezești, bineînțeles În putrezeală sunt un maestru Linia pământului meu mă știe demult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
BOTDEJIGODIE: Acu' mi s-a înroșit ciotul piciorului Acu' zac în apa mea unturoasă Apropierea ia foc Apropierea care trebuie să știe de mine O apropiere care știe cum, unuia ca Sepp, să-i smulgă gaura curului O fantomă prezindențială smulge haleala oamenilor Haleală porcească de pe globul pământesc Care nu-i făcut pentru Sepp Botdejigodie Nu-i pentru mine (respiră greu) Ca să putrezești, bineînțeles În putrezeală sunt un maestru Linia pământului meu mă știe demult De când m-am pus pe putrezit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
își pune atributele de EL și îi întinde EI buchetul de flori. EA privește neatentă florile și le trântește pe masă. EL-VEHICULUL aruncă buchetul de flori în chiuvetă. Se îmbracă ca EA și începe să mănânce florile. EL se ridică smulge din fața VEHICULULUI-EA buchetul și îl îndeasă în lada de gunoi. EA-VEHICUL se transformă în EL-VEHICUL și calcă în picioare plantele furios și le înfundă mai adânc în ladă. Apoi iese.) EL: A fost necesar? EA: Nu, dar posibil. EL: Știți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cromatică Asta merge bine Muzică megalomană Vă merge bine? Muzică enigmatică, Muzică antipatică împrăștiată enigmatic... pur și simplu extraordinar. COMPOZITORUL (se oprește la Mecena, care e încântat, și îi pune mâinile pe nas și gură până când aceste trebuie să se smulgă horcăind în lături): Fără un sunet își rostogolește un ochi ziua, păpușa muzicală e spânzurată, în piața centrală, peste groapa cu lături peste toate casele familiilor zero peste toate zilele de sărbătoare peste părul pestriț ale ultimului sfânt părinte (încet
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
toți oamenii, are nevoie azi de o zi norocoasă lipsită de sânge, zice mama, că altfel nu mai există nici un concediu pentru expresia feței în măruntaiele omenești. Dacă noaptea de Crăciun ar fi punctul culminant al anului, atunci ne-am smulge inimile și ni le-am spânzura în pomul de Crăciun unde i-am mai putea cuprinde pe toți distrugătorii de texte de legi omenești, dacă Omenirea ar avea de gând să lovească cu piciorul beteag în ușa dreptății mondiale. Inimile
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cuțitul. În sfârșit, iarăși cuminte și ascultătoare, Mariedl. Ești o muritoare bunuță pentru bunul tău tată, numai că proastă. Deci Ghinionul este Razia. Adică scotocitul. Smotocitul cuvintelor, cuiburi pe jar, răstignire, semafor, roșu și permanent în fața ochilor: Tatăl. Și ghinionul smulge din harnicul semafor roșu. Așadar un verde de trecut peste tot. Verde, și peste pârleaz cu tatăl, au gândit ei. Peste pârleaz și pe lângă cârciuma societății omenești. Și, apoi tocmai sfârcul asociației înfrațirii, tovărășești, sula frăției întărâtării târtiței omenești de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Bea liniște din parfumul aerului, dragul meu. Aerul știe întotdeauna urmarea. Aerul cel mult i se termină unuia și pe urmă se vâră la loc bun și proaspăt, până o să li se termine aerul la toți. TATĂL LUI MARIEDL (se smulge din loc): Da,ah... Ca aerul... Așa de rău e caracterul guvernului. Sărută un corp omenesc până ce îi vâră pe dinăuntru tot aerul aiurit, pe alt om îl cacă în cerul gurii până ce li se termină la toți aerul. MAMA
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a descris eliminarea formelor tradiționale de comerț și a restricțiilor de către piață ca "marea transformare" care a avut loc de-a lungul unei perioade de aproximativ 150 de ani.9 Statul-națiune se îngrijea de instituțiile politice care permiteau burgheziei să smulgă puterea din mâinile moșierilor, Bisericii și elitelor tradiționale ale societății precapitaliste și să permită capitalismului să înflorească. Dar, după cum au anticipat Marx și Engels, forțele dezlănțuite de către revoluția industrială amenințau să distrugă însuși acest sistem. Într-o oarecare măsură, catastrofele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și Înainte de a fi devenit discipolul Învățaților proveniți din școlile lui Cheiron și Atlas 2, Încă tânăr și beoțian get-beget, la Început disprețuia dialectica și lua În derâdere acel E originar; ceva mai târziu Însă, Îi dădu În gând să smulgă cu forța tripodul de la Delfi și să se ia la Întrecere cu Zeul1 În privința artei prezicerilor; adevărat este că și el, Înaintând În vârstă, devenise tare priceput În tainele manticii și, totodată, În știința dialecticii”. 7. Când Theon a terminat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și răspunsurile Oracolului. Cât despre mine, eu aș zice să vă Întrebați, dimpotrivă, cum de se face că ea n-a abandonat totuși acest Sanctuar și cum de se face că Heracles sau poate vreun alt Zeu (B) n-au smuls, pentru a doua oară, de la locul lui tripodul 1 mânjit acum de atâtea Întrebări josnice și pline de nerușinare care i se aduc lui Apollo. Unii Îl pun la Încercare pe Zeu de parcă ar fi un sofist; alții Îl consultă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
intră În compoziția substanței universale? În privința unui pământ așezat și fixat În altă lume, nu este cazul să-ți pui Întrebarea cum de se face că nu trece Încoace șentauthaț, (D) spre noi, În virtutea greutății pe care o are, fiind smuls ansamblului căruia Îi aparține, dacă ținem seama de natura și de forța legăturilorcare mențin la un loc fiecare dintre părțile sale. Dacă criteriul «sus»/«jos» nu este raportat la lume, ci În afara ei, vom ajunge În același impas ca și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ, iar femeile legau și strângeau snopii în clăi. În clăi stăteau snopii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și cânepă începea odată cu semănatul. Indiferent că era pace sau război, de era secetă sau anotimp ploios, cultivarea inului și a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se băteau cu îmblăciul pentru a se scutura sămânța. Din sămânța de cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece zile, cânepa era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sănătate/ Și la mulți ani fericiți!” TĂIATUL PORCULUI Tăiatul porcului se făcea în ziua Ignatului (pe 20 decembrie). Porcul neînjunghiat în această zi nu se va mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se jupuia pielea de pe spate pentru opinci. După ce era înjunghiat, se pârlea cu paie, se spăla și se rădea cu cuțitul, după care se freca cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
folosind un cuțit curat, spunând descântecul ce rezuma povestea cultivării cânepii, astfel: „Luai sacul cu cânepă/ Mă dusei și-o semănai/ După ce am semănat/ M-am dus mai târziu și am greblat-o/ Mai târziu m-am dus și am smuls-o/ Am dus-o acasă/ Am scuturat-o de sămânță/ Am dus-o la baltă,/ Am tochit-o,/ Am adus-o acasă,/ Am melițat- o,/ Am răghilat-o,/ Am depănat-o,/ Am periat-o,/ Am făcut-o caiere,/ Am tors-o,/ Am
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vedere riscurile luptei. Nae Gheorghidiu o posedă pe Emilia în timp ce Ladima e dincolo de ușă și sparge porțelanuri. Împrejurarea îl excită suplimentar pe bătrânul deputat. Un tip intens erotic e Danton, în varianta Camil Petrescu. Într-un final de act el smulge rochia unei prostituate și o privește goală. Montările puține ale vastei drame ne-au privat deocamdată de această scenă inedită în teatrul românesc. Gelu Ruscanu e mânat probabil de Jocul ielelor să facă amor cu o actriță care a provocat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pune o cărămidă la istoria presei românești și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturi lor ce au încercat să‐ l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de‐a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]