6,897 matches
-
începe prin a explica importanța acordată participării civice de către diverși autori, pentru a trece apoi la definirea și măsurarea capitalului social. În final, vom discuta principalele critici aduse conceptului și utilizării sale și vom prezenta câteva operaționalizări curente în cercetarea sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a fost inclusă pentru prima oară în ancheta World Values Survey cu ocazia celei de-a doua ediții, desfășurată între 1990 și 1993 (Inglehart, Basañez și Moreno, 1998). Ea a fost menținută printre țările în care s-a desfășurat investigația sociologică și în următoarea ediție, între 1995 și 1997. World Values Surveys au testat și ele sprijinul pentru democrație atât ca regim ideal cât și ca alternativă la regimuri nedemocratice. Folosind datele anchetei pentru România ce a avut loc în 1997
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
studiați de sociologi de la Tocqueville, Mill, Weber, Simmel, Tönnies, Durkheim, și până la Kornhauser, Almond și Verba, ei au trecut în penumbră în ultima parte a secolului XX. Redescoperiți de Bourdieu și Coleman, ei au fost cu adevărat relansați în dezbaterea sociologică de către Robert Putnam. Grupați sub umbrela largă a capitalului social, factorii culturali ar fi responsabili pentru buna funcționare democratică. Încrederea socială, reciprocitatea, altruismul sunt ingredientele cooperării. Iar cooperarea duce la creșterea resurselor politice ale grupurilor, ce devin capabile să influențeze
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Bullen (2000). Measuring Social Capital in Five Communities. Journal of Applied Behavioral Science 36(1): 23-42. Ooschot, Wim van, Arts, Wil și John Gelissen (2006). Social Capital in Europe. Measurement and Social and Regional Distribution of a Multifaceted Phenomenon. Acta Sociologica 49(2): 149-167. Portes, Alejandro (1998). Social Capital: Its Origins and Applications in Modern Sociology. Annual Review of Sociology 24: 1-24. Przeworski, Adam (1991). Democracy and the Market. Political and economic reforms in Eastern Europe and Latin America. Cambridge: Cambridge
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
pe cât posibil, rezistența și influența lor negativă. Se vede, cu ușurință, că am rezumat, de fapt, condițiile elementare ale dezbaterilor ideologice de pretutindeni și dintotdeauna. Actualitatea lor românească este mai mult decât evidentă. Citim, cu multă tristețe, rezultatul unei anchete sociologice recente: Sensibilitatea la valori abstracte e absolut nulă (aproape nimeni nu citează printre defectele regimului Ceaușescu absența democrației. O declarăm pe față:vrem să reacționăm și să combatem această stare de spirit pasivă, subdezvoltată, dominată exclusiv de grijile zilnice. A
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înscrierii într-un partid politic, cu adeziunea publică la un program oarecare, cu păstrarea distanței permanente față de viața politică organizată. Pe scurt: apolitic înseamnă neîncredere, distanțare, idiosincrazie, refuz chiar al ideii de partid politic. Problemă deosebit de interesantă, de esență pur sociologică. Nu știm dacă... sociologii d-lui Adrian Severin au luat-o în dezbatere. Ea trebuie, în orice caz, studiată științific. Să recunoaștem, mai întâi, un fapt: ideea de partid politic nu atrage multe dintre conștiințele literare și culturale românești. Trec
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
București, 1984. 174 Ibidem. 175 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Nemira, București, 2006. 176 Vasile Tonoiu comentează astfel acest demers al lui Gauchet: "El vrea să refacă legătura cu tradițiile gândirii sociologice de la începutul secolului (Durkheim, Max Weber...), care acordau o importanță principială funcției sociale a religiei - nu simplă suprastructură, ci modelator activ al realității obiective - și totodată să pună în valoare înnoirile metodologice din câmpul disciplinelor socio - istorice, precum și rezultatele lor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Cazuri ca acestea aprind, Îndeosebi, opinia publică, aceasta se inflamează, se cer măsuri și apoi totul e uitat. Am semnalat, săptămâna trecută, o carte despre rușine și vinovăție În spațiul public. Profesorul Chelcea prefațează secțiunea În care se prezintă cercetările sociologice Întreprinse cu un capitol sugestiv: „Cultura universitară - o cultură a plagiatului?”. Aflăm că „plagiat” Însemna cândva furtul sclavilor, dar Încă din Antichitate Însemna și furtul textelor, al proprietății intelectuale. Mai aflăm că În spațiul universitar american „plagiat” Înseamnă „prezentarea muncii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
el pune În chestiune raționalitatea structurilor sociale a sistemelor sociale, luptă Împotriva birocrațiilor și structurilor rigide. Poziția sa are Întotdeauna o notă conflictuală, el inspiră punerea În discuție a structurilor cognitive anchilozate, stimulează orientarea către schimbarea socială. Din perspectiva psiho sociologică, el se angajează, prin Întreaga personalitate, Împotriva ideologiilor și alcătuirilor colectiviste unificatoare, el se comportă ca un promotor pe scena realității sociale, conform unei cunoscute metafore teatrale, propusă de sociologul Erving Goffman: viața cotidiană e un spectacol În care fiecare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Învățare socială și ajutor mutual, dezvoltat În satul românesc. În aceeași categorie ar trebui Încadrate diferite tipuri de grupuri de solidarizare și ajutor reciproc din lumea rurală, precum obștea, devălmășia, claca, cu norme specifice de funcționare. Există o bogată literatură sociologică și psihosociologică despre aceste instituții ale cooperării În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian Herseni, colaborator al lui Dimitrie Gusti, patronul Școlii sociologice de la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
literatură sociologică și psihosociologică despre aceste instituții ale cooperării În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian Herseni, colaborator al lui Dimitrie Gusti, patronul Școlii sociologice de la București, publică un ghid metodologic pentru elaborarea sociogramelor școlare. Iată dovada articulării metodei lui Moreno pe tradiția culturală românească. Broșura de 40 de pagini se adresa profesorilor care voiau să studieze clasa de elevi ca grup social oficial, precum și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care au inițiat metoda cunoașterii pe teren, Dimitrie Gusti și Ion Chelcea, și-au Început cariera didactică și științifică la Iași. Primele ieșiri cu studenții de la filosofie În localități rurale, ale celui care avea să fie mai târziu fondatorul Școlii Sociologice de la București, D. Gusti, s-au produs Înainte de primul război mondial, pe vremea când acesta ocupa un post de conferențiar la Iași. Când a ocupat postul de etnografie la universitatea ieșeană, Ion Chelcea elaborase o teză de doctorat intitulată Tovărășii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bucur? de prestigiu acolo unde oamenii, comunit??ile lor ?i via?a lor sociouman? cotidian? se bucur? de prestigiu at�ț timp c�ț oamenii ?i comunit??ile lor tr?iesc ?i pot fi �fă?? �n fă?? s? se cunoasc? sociologic, spunea Alain Touraine (�n Production de la soci�ț�, 1973), atunci c�nd se (re)cunoa?te ca fiind produs? de activit??ile ei ?i de raporturile dintre componentele ei, atunci c�nd cele ce par �date� s�nt (re)cunoscute
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din ea �ns??i, dac? se reproduce mereu a?a cum este, dac? se adapteaz? sau/?i se produce pe șine. Cu alte cuvinte, societatea are a-?i analiza cu onestitate ?tiin?ific? modul de cunoa?tere privilegiat (mistic? filosofic? sociologic?), ce, c�ț, cum acumuleaz? pentru prezent ?i viitor, ce modele culturale �i orienteaz? alegerile, deciziile, ac?iunile sociale ale membrilor s?i. Dac? ne ajut? s? �retr?im� c�te ceva din faptele ?i evenimentele la care sociologia a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a societ??îi, indiferent c? aceast? cunoa?tere este privit? că �reflectare�, ca �form? a con?tiin?ei sociale�, ca �form? a culturii� sau că �sfer? a diviziunii muncii�. Tezaurul de memorie�, �patrimoniul� sociologiei poate fi cunoscut deoarece cunoa?terea sociologic? este ?i cumulativ?, chiar dac? �dilemă� ei � că ?i a altor discipline socioumane, de altfel � a fost ?i r?m�ne situarea �ntre �nevoia de a restitui adev?rul f?r? �ngustare ?i imperativele vremii� (Al. Zub, A scrie ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
socioumane, de altfel � a fost ?i r?m�ne situarea �ntre �nevoia de a restitui adev?rul f?r? �ngustare ?i imperativele vremii� (Al. Zub, A scrie ?i a face istorie, Editura Junimea, Ia?i, 1981, p. 8). Cunoa?terea sociologic? este cumulativ? �n sensul c? se constituie treptat o rezerv? de cuno?țin?e ?i experien?e, un stoc disponibil de cuno?țin?e la �ndem�n? ce pot servi sociologilor ca suport pentru conturarea problematicii de cercetat, a �ntreb
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor �n care se poate face sociologie cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa?tere). Este demn de tot interesul efortul sociologilor cunoa?terii de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea influen?eaz? sociologia prin procesualitatea ei ?i prin �ncerc?rile ei de a se autocunoa?te. Parafraz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț o face universitatea. Dar �societatea� poate s? nu vrea sau poate vrea s? se cunoasc? mai mult sau mai pu?în prin sociologie. Dac? spunem �societatea vrea sau nu vrea� nu spunem mai nimic din punct de vedere sociologic p�n? nu identific?m care deciden?i, institu?îi, actori individuali sau/?i colectivi �?i fac din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument, un scop, un crez. Sociologia cunoa?terii ne ajut? s? �n?elegem c? tot ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pu?în prin sociologie. Dac? spunem �societatea vrea sau nu vrea� nu spunem mai nimic din punct de vedere sociologic p�n? nu identific?m care deciden?i, institu?îi, actori individuali sau/?i colectivi �?i fac din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument, un scop, un crez. Sociologia cunoa?terii ne ajut? s? �n?elegem c? tot ce s-a �nt�mplat �n sociologie ?i �n raporturile ei cu exterioritatea social? a f?cut că devenirea ei s? urmeze
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
limitate (?ție c? nu poate avea toate informa?iile care s?-i fundamenteze alegerile optime), modelul ra?ionalit??îi cognitive (are �motive puternice� s? aleag? sau nu un autor, s? se opreasc? sau nu asupra unei c?r?i, anchete sociologice, asupra unui eveniment din trecutul disciplinei), modelul ra?ionalit??îi axiologice (alege din trecutul disciplinei �n func?ie de principii, valori) G. Simmel spunea c? istoria disciplinei noastre este ?i produsul celui care o cunoa?te ?i o prezint?, dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tratate, cursuri, manuale, num?rul monografiilor consacrate lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pesimismului sau optimismului s?u. ?i istoricul sociologiei trebuie s? abordeze trecutul acesteia sine îra et studio. Istoricul sociologiei poate face efortul de a se deta?a de interesele personale, de antipatia fă?? de o �?coal?�, o �orientare�, un �curent� sociologic, fă?? de un sociolog sau fă?? de sociocultura acestuia atunci c�nd reface �istoria� sociologiei. A fi mai obiectiv �nseamn? a fi mai pu?în subiectiv, obiectiv�nd la fiecare pas, tot timpul, inten?ia de a nu fi subiectiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Whitehead consideră c? ?tiin?a care ezit? s?-?i uite fondatorii este pierdut?, iar Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate, dar afirmă?iile lor nu s�nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la lettre. În efortul de a-?i situa disciplină �n timp ?i �n spa?iu, P. J. Simon (Histoire de la sociologie, PUF, Paris, 1991), distingea �preistoria sociologiei� ?i �sociologia propriu-zis? (cu pionierii ?i fondatorii ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i geografice. A scrie ast?zi o istorie a sociologiei fundamentat? pe con?tiin?a importan?ei dep??irii �opozi?iilor clasice� � static-dinamic, local-na?ional-interna?ional etc. � mi se pare o întreprindere mai benefic? pentru cunoa?terea devenirii cunoa?terii sociologice dec�ț aceea care ar selecta c�teva �mari nume� sau c�teva no?iuni �cheie� ale sociologiei. Autorii prezentului volum consider? c? �impulsul ini?ial� a fost dat sociologiei de c?tre revolu?ia industrial? ?i politic? a Occidentului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]