12,660 matches
-
-lea, considera A. Comte, această piramidă rămâne incompletă, deoarece ea se oprește doar la științele viului. În opinia lui, știința care trebuia să încheie această piramidă și să devină "regina științelor" va fi tocmai noua disciplină, pe care o denumește "sociologie", care va avea menirea de a realiza studiul "pozitiv" al faptelor umane." (Chipea, 2006, p. 87). A se vedea și Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 116; Allan G. Johnson, Dicționarul Blackwell de sociologie, Ed.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
piramidă și să devină "regina științelor" va fi tocmai noua disciplină, pe care o denumește "sociologie", care va avea menirea de a realiza studiul "pozitiv" al faptelor umane." (Chipea, 2006, p. 87). A se vedea și Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 116; Allan G. Johnson, Dicționarul Blackwell de sociologie, Ed. Humanitas, București, 2007, p. 328; Anthony Giddens, Sociologie, Ed. ALL, București, 2000, p. 15. 12 Tot în Istoria Românilor găsim lucruri interesante care să certifice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
denumește "sociologie", care va avea menirea de a realiza studiul "pozitiv" al faptelor umane." (Chipea, 2006, p. 87). A se vedea și Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 116; Allan G. Johnson, Dicționarul Blackwell de sociologie, Ed. Humanitas, București, 2007, p. 328; Anthony Giddens, Sociologie, Ed. ALL, București, 2000, p. 15. 12 Tot în Istoria Românilor găsim lucruri interesante care să certifice cele spuse mai sus: "În luna mai 1359, prin hotărârea patriarhului ecumenic și a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
studiul "pozitiv" al faptelor umane." (Chipea, 2006, p. 87). A se vedea și Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 116; Allan G. Johnson, Dicționarul Blackwell de sociologie, Ed. Humanitas, București, 2007, p. 328; Anthony Giddens, Sociologie, Ed. ALL, București, 2000, p. 15. 12 Tot în Istoria Românilor găsim lucruri interesante care să certifice cele spuse mai sus: "În luna mai 1359, prin hotărârea patriarhului ecumenic și a sinodului său a fost inaugurată oficial mitropolia Țării Românești
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
folosit pentru a denota o relație mai largă de solidaritate întinsă pe o zonă mai degrabă nedefinită de viață și de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul Trudition, 1966), a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute." A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai degrabă nedefinită de viață și de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul Trudition, 1966), a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute." A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119. 18 Consiliul comunitar consultativ este format din persoane reprezentative și influente din comunitate. Ceea ce
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute." A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119. 18 Consiliul comunitar consultativ este format din persoane reprezentative și influente din comunitate. Ceea ce contează nu este atât pregătirea profesională, cât mai ales prestigiul social și moral. Pot fi membri în consiliul comunitar: oameni de afaceri locali, preoți
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
provocatoare? Bineînțeles, pe infailibilitatea psihanalizei, știință inovatoare la acea vreme, care părea că descoperise metoda cea mai eficientă de interpretare a psihicului uman. Pe de altă parte, merită reținută nuanța că nu literatura constituie aici obiectul controversei, ci psihologia ori sociologia, discipline cărora li se subordonează, de fapt, critica literară, ca o activitate secundară. Într-adevăr, pentru Lovinescu sarcina criticii consta în deslușirea profilului psiho-moral al scriitorilor 76, ceea ce ar fi trebuit să conducă, drept consecință firească, la elucidarea mecanismului creator
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
limbajului lor vechi cu cele mai noi și mai zornăitoare elemente de jargon. Operația întreprinsă în cele trei volume de până acum este una gingașă și ea cere, pe lângă cunoștințe de teorie și de estetică istorică, competențe în filosofie, psihologie, sociologie, ca și finețe în exercițiul interpretării ficțiunii. Și asta pentru că, în cultura română, doctrinele literare, în formele lor cele mai impresionante, nu au apărut aproape niciodată prin partenogeneză. Complexitatea modernismului românesc vine din aceea că ideologii săi se autoconstruiau ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obosit dinainte de "lupta vieții", pe care alții pot s-o dea la fel de bine, urmărește actul literar în toată amploarea și încearcă să-i deslușească structura recurgând la o analiză complexă, ce trece prin estetică, metafizică, poetică, teoria genurilor, istoria ideologiilor, sociologia și psihanaliza actului creator, istoria literaturii. Adică studiază literatura ca fapt cultural bogat, care depășește esteticul fără să-l renege, integrând totodată valorile specifice timpului și locului în care și E. Lovinescu a încercat să gândească literatura. Doris MIRONESCU Abstract
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De asemenea, prin partea de reconstituire a unor reglementări privind diplomele obținute de studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar de sociologie istorică a unor spații profesionale, precum cel medical, juridic, ingineresc. Nu în ultimul rând, prin fragmentele de viața cotidiană, dincolo de amfiteatru, a studenților ce au zăbovit la studii în capitala belgiană, demersul nostru se situează, așa cum am spus deja, în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Științe Politice și Sociale (École des Sciences Politiques et Sociales), care va fi fost apropiată că structura conceptuală de Școală Comercială (École École de Commerce) înființată tot de el, cinci ani mai tarziu (Ernest Solvay a înființat și Institutul de Sociologie în 1902)50. În fine, putem spune că fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale cu cele trei secțiuni ale sale la origine (științe sociale, științe politice și administrative, științe economice vor mai apărea și altele, cum ar fi, bunăoară
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de recherche devenu autonome dans l'espace de l'historiographie française dans leș années 1980. La discipline Histoire commença alors à s'intéresser et à redéfinir, en manière propre, des questionnements jusqu'alors spécifiques à la psychologie ou à la sociologie. Ce type de démarche a aujourd'hui un écho important dans l'espace académique roumain. * * Pour résumer leș objectifs et la raison d'être de cette collection nous allons évoquer quelques mots appartenant à Roger Chartier qui, dans une interview
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
différencient leș mentalités. L'anthropologie historique est née, elle, de l'instauration d'un nouvel équilibre entre l'histoire et leș sciences sociales dans leș années 1970. Contestée dans să primauté intellectuelle et institutionnelle par le développement de la psychologie, de la sociologie et de l'anthropologie, l'histoire a fait face en annexant leș questions des disciplines qui mettaient en căușe să domination. L'attention s'est donc déplacée vers des objets (systèmes de croyance, attitudes collectives, formes rituelles, etc.) qui jusque-là
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dintre români nu dispun de cunoștințe științifice elementare și de un vocabular științific activ. Aceasta e concluzia studiului "Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării", coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu și realizat de studenții Facultății de Sociologie din cadrul Universității din București. Potrivit acestui raport de cercetare dat publicității recent, scos de cercetători grei români, nu de Take, Make și cu Lache, aproximativ 8 români din 10 sunt fie ignoranți, fie cretini cu acte în regulă numai buni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Colecția ACADEMICA 131 Seria Psihologie Coordonatorul seriei este Ștefan Boncu Zenobia Niculiță este psiholog, doctor în sociologie și lector universitar. Predă cursuri de statistică socială, metodologia cercetării în științele sociale și psihosociologia organizațiilor. Între domeniile sale de competență și interes se regăsesc: psihosociologia organizațiilor, psihologia carierei (metode de recrutare și testare a personalului), psihologia vârstelor și psihologia
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
entuziast, în funcție de orientarea valorică, de atitudinile față de spațiul virtual sau de familiarizarea cu tehnologia informațională. Treptat, în mod inevitabil, această temă și-a făcut loc și a câștigat o poziție distinctă în rândul problemelor de interes pentru cercetărori din domeniile sociologiei, teologiei și psihologiei. Similar cu situația apariției altor medii de comunicare, primele studii cu privire la locul și rolul religiei în spațiul virtual al Internetului au urmat fie fascinația utopică referitoare la multiplele posibilități de exprimare, fie temerile distopice urmate de condamnarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
că cercetătorul nu are acces direct la realitatea socială și personală a câmpului empiric". Astfel, necunoscutele ecuației cercetării în domeniul științelor sociale s-au dublat, în virtutea naturii obiectului cercetării și a mediului în care se găsește acesta. În lucrarea sa Sociologia spațiilor virtuale (2004), Nadolu inventariază o serie de dificultăți întâmpinate în cercetarea online, dificultăți care influențează în mod direct metodele de cercetare utilizate, în special ancheta pe bază de chestionar sau interviu: a. dificultatea utilizării unor instrumente de dimensiuni mari
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt deosebit de flexibile comparativ cu cele locale. De aceea, existența unor diferențe semnificative statistic (p<0,01) între evaluările subiecților privind flexibilitatea comunităților virtuale și a celor religioase este un rezultat evident și care confirmă observațiile empirice ale specialiștilor în sociologia spațiilor virtuale și ale utilizatorilor comuni deopotrivă. Așa cum ilustrează și Graficul 8, nivelul flexibilității comunităților virtuale religioase este evaluat de majoritatea subiecților ca fiind înalt, în timp ce aceeași trăsătură în comunitățile religioase locale este considerată de nivel mediu și scăzut. Graficul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai autentice și mai bine organizate. Capitolul IX Concluzii cu privire la comunitățile virtuale religioase de limba română Comunitățile virtuale religioase de limba română alcătuiesc un teritoriu de mici dimensiuni în imensitatea spațiului virtual. Totuși, existența lor reprezintă un fenomen semnificativ pentru sociologia religiilor din spațiul românesc, din moment ce extinde online realități ce țin de cultura și spiritul românilor. Lucrarea de față și-a propus să exploreze comunitățile virtuale religioase de limba română pentru a identifica aspectele comune și semnificative din punct de vedere
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a propus să exploreze comunitățile virtuale religioase de limba română pentru a identifica aspectele comune și semnificative din punct de vedere psihologic și social și pentru a încadra acest nou fenomen care se regăsește la intersecția obiectului de interes al sociologiei spațiilor virtuale cu sociologia religiilor. Demersurile de cercetare au îmbinat abordările cantitative cu cele calitative pentru a putea descrie aceste forme comunitare și a le delimita pe harta de interes a studiilor științifice din domeniu. În urma analizei rezultatelor cercetării, se
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitățile virtuale religioase de limba română pentru a identifica aspectele comune și semnificative din punct de vedere psihologic și social și pentru a încadra acest nou fenomen care se regăsește la intersecția obiectului de interes al sociologiei spațiilor virtuale cu sociologia religiilor. Demersurile de cercetare au îmbinat abordările cantitative cu cele calitative pentru a putea descrie aceste forme comunitare și a le delimita pe harta de interes a studiilor științifice din domeniu. În urma analizei rezultatelor cercetării, se poate afirma că, dincolo de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
the Secular City: Toward a Postmodern Theology, Simon și Schuster, New York, 1985. Cuciuc, C., Religiozitatea populației din România la Începutul Mileniului 3, Gnosis, București, 2005. Cuciuc, C., Sociopsihologia Religiei, Constiință și Libertate, București, 2006. Cuciuc, C., Dupu, C., Introducere în sociologia religiilor 2. Sociologia Comunităților religioase, Gnosis, București, 1998. Culic, I., Metode avansate în cercetarea socială, Polirom, Iași, 2004. Cummings, J., Kiesler, S. B., și Sproull, L., "Beyond hearing: Where real world and online support meet", Group Dynamics: Theory, Research, and
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]