6,333 matches
-
criticii românești, care s-ar putea să nu fie socotită mai prejos de cea a autonomiei esteticului, ilustrată de către E. Lovinescu. Este vorba de o organizare a defensivei esteticului primejduit printr-o impurificare fără precedent, generată de comunism. Mai exact spus, de o restructurare întru conștiința etică a acestuia, la care a fost silit de un context barbar ce a sfîrșit împrejurarea agravantă în maniera unei infiltrări insidioase, păstrînd alura "principialității" și înălțînd ea însăși, cu impertinență, stindardele idealului uzurpat. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condus statul. Trebuie să răspundă! Nu pentru răzbunarea nenorocirilor noastre, ci pentru a se înțelege, o dată pentru totdeauna, că principiul "după faptă și răsplată" funcționează". Alexandru Constantinescu (n. 1930), profesor, a făcut parte din Gruparea albastră, relatează cam aceleași lucruri spuse și de Gheorghe Anghelache. L-a avut ca anchetator șef pe Feller, acum pensionar la Suceava: "Joacă șah prin parc, cu alții ca el. Am auzit spune în continuare că nici pe Feller și nici pe Ruchenștain nu i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încă nu aflase despre confiscarea totală a averii condamnaților politici. Luni, pe 4 ianuarie 1960, cu geamantanul pregătit, e gata de plecare, supărat peste poate își ia rămas bun. Tatăl, în pijama, scurt, rotofei, voios îi dă ultimele sfaturi: -Ți-au spus să nu mă lași să mor ca un cîine? Ei bine, dacă-i așa, n-am să mor deloc. Te aștept. Și vezi să nu mă faci de rîs, zice. Să nu fii jidan fricos și să nu te caci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Iar surâ- sul ei pare că luminează întreaga stradă întunecată. — Ha ! Domnișorule Cristian, e rândul tău, eu am întors-o din drum. Dar Cristi nimic. E înmărmurit de-a dreptul. Parcă i-ar fi tăiat cineva limba sau, mai bine spus, parcă l-ar fi transformat într-o statuie. Nici nu-ți dădeai seama dacă respiră sau nu. Tânărul domn, stimabilă domnișoară, sare din nou spontan Pribeagu, are o alergie ciudată la toamnă. Nicidecum nu este timorat de frumusețea dumneavoastră inegalabilă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bage în vreun fel, da ? Doar să vadă că nu încercați șmecherii pe scurtături sau chiar să fugiți cu caleștile, râde el. Dar de ce dracului ați vrea să fugiți cu caleștile mele numai voi știți. Bun ! Ja ! Ja ! Acestea fiind spuse - și-și trage din pantaloni pistolul și-l îndreaptă spre cer. Sunteți gata, flăcăi ? — Te-ai prins bine, Sachi ? îl întreabă Fernic pe Pribeagu. O să sărim ca toți dracii, ai să vezi, ține-te bine ! Și tu, Cristi, da ? Ai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ceva, doar prin faptul că mi-am exprimat indiferența politică. Asta e ceva de blamat pentru un om ? Că nu alege o doctrină ? — O, dar tăcerea este o doctrină, domnule Vasile, asta nu vedeți, este foarte simplu. Sau, mai bine spus, nu vreți să recunoașteți. — Zău ? Și ce-ar trebui să fac ? Să cânt pentru gardiști sau pentru comuniști ? Și să-i urăsc pe unii sau pe alții, cum faceți dumneavoastră ? Mai bine vă urăsc pe toți, dacă ar fi să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
noi de sus, ca și acum, și probabil te amuzai la fel de tare ca acum, spunând că arătăm ca niște furnici nebune. Capitolul 12 Jazz & sânge La Caru’ cu bere, Cristi lua prânzul împreună cu câțiva directori și impresari de la Columbia. Mult spus prânz, pentru că, deși pe masă se aduseseră atâtea bunătățuri, nimeni nu avea chef să le deguste, fiind prinși într-o discuție foarte tensionată. — Domnule Vasile, vânzările scad de la lună la lună, încercăm să vă propunem această schimbare înainte să fie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
legitimată chiar și de forțele lumii libere, care se aflau nu rareori În poziție de parteneriat, de complicitate economică și uneori chiar mai mult, cu „stăpânii noștri”! Or, această nevoită „adaptare” a schimbat nu puțin și mentalitățile sau, mai grav spus - mentalitatea! Nu, eu nu merg până acolo Încât să-mi Însușesc poziția unor sceptici comentatori de azi care afirmă că, de fapt, acel „om nou” visat și „edificat” de comuniști există realmente. Nu, chiar și În generațiile mai vechi au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ar putea, Încă o dată, intitula aceste pagini și să nu se Înțeleagă că este vorba de o „uimire exclamativă, admirativă”, deși este și aceasta, dar cu o anume măsură. Nu, este uimire pur și simplu față de un destin sau, altfel spus, uimirea În fața unui „labirint care devine cerc”, cum o subliniam Într-un volum anterior. „Labirintul existențial” ce este orice existență socială sau individuală care suferă izbiturile și răsturnările „browniene” ale talazurilor istoriei și ale contemporanilor; „cercul” care este - care a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
atunci În spiritul respectului moștenirii latine). Concluzia era că, din totalul de 5 765 de cuvinte luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze. Altfel spus, vocabularul românesc ar fi fost În proporție de două cincimi slav și numai o cincime latin. Cuvintele latinești abia dacă erau puțin mai numeroase decât cele turcești. Se Înțelege ce emoție a provocat acest calcul În România. Sau Cihac a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
atât de agitate, Încât și astăzi cu greu se poate vorbi fără patimă despre „unirea de la 1600“. În fapt, nu a fost o fuziune, ci o uniune personală, țările păstrându-și individualitatea. Apoi, „țări române“, Încă o dată, este prea mult spus, elementul conducător În Transilvania nefiind cel românesc. Dar nici moldovenii nu s-au arătat entuziaști; pentru ei, Mihai nu era un eliberator (să-i elibereze de cine?), ci un cuceritor. Lui Mihai Viteazul i s-a Împrumutat mai târziu un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puțin sub 7%). Intrarea minorității maghiare În guvern era o premieră, cu atât mai mult cu cât „patrulaterul roșu“ se hrănise nu În mică măsură din ostilitatea Întreținută față de revendicările maghiarilor. Speranțele suscitate de schimbare au fost imense, chiar dacă, trebuie spus, un mare număr de români Își exprimaseră prin vot mai curând dezamăgirea față de P.D.S.R. decât simpatia pentru Convenție. România urma să se angajeze pe un drum nou, opus celui practicat până În 1996. Aceasta Însemna aderarea fără rezerve la valorile occidentale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
așa ceva (dar au știut, destul de cinic, să exploateze această speranță, la Începutul anilor ’50, Îndemnând la rezistență, prin manifeste lansate din avion). Din nou În Est Reorientarea spre Est a fost un șoc pentru elita românească (mai puțin Însă, trebuie spus, pentru masa populației, care nu fusese prea mult implicată În procesul de occidentalizare; pentru cei care acum se ridicau spre cultură, reperele „răsăritene“ nu aveau de ce să șocheze). Pentru românii cultivați, timp de mai bine de un secol, singurele repere
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
atât cu Ucraina, cât și cu Moldova, recunoscând astfel noile configurații politice și frontierele existente. Naționaliștii români au protestat: cum să se recunoască rapturile teritoriale și Îndeosebi existența Moldovei ca stat? Deocamdată, există Însă două state românești sau, mai corect spus, o Românie și o Moldovă. Rude ceva mai Îndepărtate ale românilor se află În Balcani, la distanță apreciabilă de frontiera sudică a României; sunt ultimii supraviețuitori a ceea ce a fost cândva romanitatea balcanică. Româna mai cuprinde — pe lângă limba română propriu-zisă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ocupat, În limita timpului disponibil, de problemele care te frământă, În legătură cu zestrea muzeului nostru mult așteptat și am obținut de la Muzeul de literatură română, listele alăturate, privind creațiile celor doi Beldiceni. Mata extrage ce te interesează din ele, mai bine spus, ce-ți lipsește, fiindcă toate trebuie să le avem, dar cu rugămintea de a nu face uz de numerele de inventar, care au fost extrase o dată cu titlurile lucrărilor respective, ce miau fost predate oarecum confidențial. De la Horia , avem deocamdată, un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scrisesem ieri. Irimeștii au scris: „Am remarcat În expoziție modul original de abordare a aquarelei de Tov. Tatos”. Ceea ce voiam să demonstrez. Sunt bucuros. Abia azi am citit. A venit vorba și despre Vigh . Spunea: „băiețelul acela”. Contez pe cele spuse și scrise, ca ceva foarte bun. Nu mă pot reține să nu dau această complectare. Cele cuvenite familiei. Distinse salutări, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data =”(3 martie 1969)” desc=”C.P.”> Stimate domnule Eugen, Ultima dată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Mergem de-a lungul râului Garonne, care se varsă în Oceanul Atlantic, vedem prin fereastra autobuzului Pont de Pierre și Pont Saint Jean, mărețe, și în scurt timp ieșim din Bordeaux. E duminică, pe ambele părți ale excelentei șosele - mai trebuie spus? - admir curțile înecate în verdeață, gazonul englezesc (ar trebui să-i spun „franțuzesc”), vilele cochete, ingenios construite, dar în ogrăzi - nici țipenie de om. Francezii își savurează în pat ceasurile dimineții de duminică și vor redeveni activi pe la vreo 11-12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
transportul de oraș, oferite gratuit de gazdele noastre, pentru cele două zile de ședere la Varșovia. Ne orientăm ușor. Toți cei pe care-i întrebăm, ne spun că trebuie să traversăm un pod, apoi începe orașul istoric, ori, mai exact spus, fragmentul de „oraș istoric” rămas după război. Corinne a vorbit cu cei de acasă și pare ușor preocupată. Nu-mi oferă prea multe detalii, nici eu nu insist, dar înțeleg că mama ei are probleme de sănătate. Schimbă vorba și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Timișoara, în Banat - o zonă care se află la frontiera cu Ungaria și Iugoslavia de astăzi și este partea cea mai vestică a României. Minoritatea germană din această provincie provine dintr-o colonizare habsburgică din secolul al XVIII-lea. Altfel spus, strămoșii mei au trăit încă de-acum două sute de ani în Banat. Bunicii mei, în tinerețea lor, au fost cetățeni ai Austro-Ungariei, și peste noapte, grație unor evenimente, au devenit cetățeni români, fără ca acest lucru să deranjeze viața și mersul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
es erschaut! - Nimic nu era împlinit înainte de a-l fi privit eu!Ă Ca să fie ceva între noi, altcineva - sau eu însumi - am botezat ceea ce eu însumi făcusem, rănindu-mă, mereu împuținându-mă, mereu murind, cu vorbe de buzele mele spuse. Și pentru durerea cea mare, albastru i-am zis, tot fără pricină, ori numai pentru că așa mi-au surâs buzele. Te-ntreb, oare tu, dacă asemenea ai spus, surâzând, cărei alte dureri i-ai spus astfel? Desigur, înălțimea pe care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a fi. Platon e un nume, la Universitate, pentru zece mii de doctori, Isus o persoană vie pentru un miliard de oameni. Doctrina lui este dintre acelea pe care ți le însușești înainte de a le înțelege sau, poate și mai bine spus, care pot fi înțelese fără măcar să fi fost concepute riguros. El nu e singurul care beneficiază de acest plus de existență recompensă a unui minus de teorie. Să ne gândim la aureola unui Budha sau a unui Confucius, ba chiar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în fața ochilor, el chiar votează roșu. Cu costum, cravată și ochelari mici, cu părul încărunțit, Ramez Jaraisi este creștin și comunist o redundanță regională în fruntea coaliției municipale Nazareth Democratic Front, regrupându-i pe moderații de toate tendințele. Mai exact spus: pe non-islamiști. Mă primește în biroul său de primar, sub un tablou mare, naiv, în care, îmbrăcată în rochie albă de mireasă și cu un buchet în mână, Sfânta Fecioară primește în grota boltită vizita unor îngerași cu înfățișarea cam
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Deci tânărul Isus s-a conformat, cel puțin așa ne informează Matei. Și pentru tot lungul vieții lui nestatornice și pline de peregrinări, Orașul Sfânt a rămas punctul lui fix. Toate drumurile lui îl duceau într-acolo, sau, mai exact spus, urcau înspre acel punct. Căci orașul e situat pe niște coline. La șapte sute șaptezeci de metri deasupra nivelului mării. Mai sus decât muntele Tabor. Lumea vine aici cu speranța iluzorie de a se întâlni cu fariseul, cu centurionul și cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Hyde Park-ul, acel "ia arată-mi ce ai", acea "cavernă a briganzilor" care l-a indignat atât de tare pe Mântuitor. Evocând public distrugerea de care toți se temeau a Sanctuarului național, el ataca sufletul și inima legii, altfel spus, națiunea însăși. Și se mai și lăuda apoi sarcastic că poate să-l reclădească în numai trei zile. "Templul sunt eu." Odată cu Isus, omul Occidentului va părăsi agora pentru a se întoarce în apartamentul său privat. "Tu însă, când te
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
strategie socială. Darul presupune și un contradar. Gazda semnalează prin generozitate faptul că este solvabil; cu el, adică, vei putea face afaceri bune. Până una-alta, cel ce primește îl obligă un piculeț pe vizitatorul pe care-l îndoapă. Altfel spus, el nu se risipește, ci anticipează. Deși (sau poate tocmai pentru că) este mercantil și materialist, această interpretare rațională întâmpină și unele obiecții morale din partea mea. Invitat la o căsătorie șiită la Sheraton Coral Beach, sunt uluit de fastul berlusco-hollywoodian al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]