7,161 matches
-
rău și vremea ră/ Tădeauna să-ntâlne... Sau, vorba strămoșului tău, Grigore'a lu' Ionu lu' Dumitru: Binele de mine fuge/ Răul dinapoi m-agiunge/ Fuge bine peste mine/ Răul de mine se ține... Întotdeauna era o vorbă a cuiva, a unui strămoș, a unui consătean, a nu'ș cui, a oricui, care introducea versuri uluitoare, cuvinte și expresii de înțelepciune și frumusețe arhaică, cu prilejul cel mai firesc, al celei mai banale conversații, arta nu era ruptă de ființa omului, era prezentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
racordarea la infrastructură, deveneau condiții sine-qua-non, pentru a împiedica prăbușirea deplină a economiei urbei moldave. Investițiile semnificative au întârziat. Ele țin de altă epocă. Una nouă și pentru țară, care reține în fundal venirea prințului străin. Aparținând prin cultură și strămoși unei țări emancipate, prințul Carol a planificat atent renașterea economică a României. Printre obiectivele îndrăznețe ale noii domnii s-a regăsit infrastructura. Drumul de fier era destinat să marcheze primul pas ce include țara de adopție în rândul statelor europene
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în grabă, în fața unui pericol iminent. De asemenea, la Bunești, au fost descoperite 14 monede de tip Huși-Vovriești, probabil emisiuni locale, prebastarne (secolul al III-lea î. Hr.). Pe baza descoperirilor arheologice menționate mai sus, specialiștii au ajuns la concluzia că, strămoșii noștri au creat și au dezvoltat o cultură originală, cunoscută în istoria antică a Europei cu numele de geto-dacică, pe fondul hallstattian, cu rădăcini adânci în epoca bronzului, în care s-au asimilat și în care au contopit la rândul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prut. Satul a devenit proprietatea Episcopiei de Huși. Stănileștii, fiii lui Stănilă, au vândut satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma Luca și era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apoi strigați și voi unire cu frații din Valahia și unirea aceasta vă va deschide și vouă o cale luminoasă și vă va face să gustați din roadele libertății, pe care voi încă poate nu le-ați gustat de mult”. „Strămoșii noștri - remarca cărturarul unionist - și-au vărsat sângele de multe ori, și-au pus sufletele pentru ca să ne păstreze nouă patria aceasta”. Disputa dintre forțele unioniste și cele antiunioniste a căpătat intensitate. Pregătirile pentru alegeri în Adunarea ad-hoc (martie 1857) au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Alexandru Ioan Cuza rămâne indisolubil legată de actul istoric al Unirii Principatelor și al marilor reforme, al căror rezultat avea să fie modernizarea României. Alexandru Ioan Cuza provenea dintr-o familie veche, de dregători moldoveni din ținutul Fălciu. Un strămoș al domnitorului, Dumitrașcu, a ajuns comis, clucer, apoi vel spătar. Tatăl, Ioan Cuza, nepot al lui Ioniță Cuza, postelnic, a fost ispravnic de Fălciu, apoi de Covurlui. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în actualul municipiu Huși, așezat într-un cadru natural de o neasemuită frumusețe, care i-a susținut statornicia, hrănindu-i sufletul și trupul de-a lungul veacurilor, poate deveni în vremea ce va să vină un oraș demn de istoria strămoșilor, dar și de noul mileniu, prin adăugarea unor însemnate coordonate de civilizație și frumusețe.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înțelegi"! Sper să fi reușit, în cartea de față, să mă plec ambelor povețe ale maestrului. Trasul cu urechea face parte din decalogul diplomatic, iar dramul de iubire față de alți semeni de pe acest pământ l-am moștenit de la moșii și strămoșii trăitori "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai"! Havana Iași, 2009 2010 Cine ești dumneata, domnule Cristofor Columb, și ce ai făcut în urmă cu 500 de ani? Puțini sunt cei care au generat, de secole, atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Saccharum oficina-rum", se prelucra în instalații primitive, denumite "trapiche", unde era zdrobită de o presă alcătuită din 3 trunchiuri de copac, învârtită cu ajutorul cailor sau boilor. Rezulta un lichid, denumit de localnici "guarapo" derivat din spaniolul "jarabe" și portughezul "xarope", strămoșul romu-lui de azi. La 1543 se menționează o solicitare a lui Hernando de Castro adresată Regelui Spaniei pentru aprobarea unei prese, iar pe la 1600 funcționau în Cuba 60 de ase-menea instalații. Odată cu introducerea forței aburului, la începutul secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în toate pliantele turistice, fiind asaltate an de an de mii și mii de turiști proveniți din țările care au reprezentat "crema" pirateriei mondiale Franța, Anglia, Olanda. Unii, de ce nu, își caută prin respectivele insule sau cayos ale litoralului cubanez strămoșii care, veacuri de-a rândul, sub pavilionul negru cu cap de mort, cu o panglică neagră acoperind un ochi lipsă, sau cu un picior de lemn, au bântuit pe aici în căutare de aur, argint, perle...! Isla de Pinos, "Edenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Îmi amintesc, dintre acestea, de Inimă rece, ecranizarea unui basm german, sau de tulburătorul N-a dansat decât o vară, cu Ulla Jacobsson, văzute și răsvăzute, comentate în fel și chip. Tot astfel s-a întâmplat mai târziu cu Umbrele strămoșilor uitați al lui Paradjanov, pe care Sorin îl văzuse, după propria mărturisire, de unsprezece ori. Dar oricât de mult ar fi iubit Sorin Titel filmul, desigur că nu putea rămâne numai la el. Erau în primul rând lecturile, acestea implicând
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
exercitau asupra lui Titel o mare atracție și în general Nordul, ca ținut spiritual, îl fascina, noi punând aceasta, în glumă, pe seama unei transmiteri genetice. Cum de nu? Cu înfățișarea lui, ziceam, colegul nostru trebuie să fi avut un îndepărtat strămoș care coborâse, pe meleagurile bănățene, de undeva de la Septentrion. Lucrul cert este însă că Sorin Titel a parcurs în sens invers, într-o împrejurare, drumul ipoteticului înaintaș, căci a avut norocul, în anii târzii ai vieții, să călătorească în Norvegia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Bartolomea Nelli, scriitoare de poezie religioasă 22. Niccolò a fost al treilea dintre cei patru copii, după două surori, Primavera și Margherita; l-a urmat un frate, Totto. Familia Machiavelli era una dintre cele mai distinse familii patriciene din Florența. Strămoșii făcuseră parte din mică nobilime din orașul Montevarchi, situat în contado florentin, așa cum se numea teritoriul său "ținutul" din jurul Florenței. Acasă, copil fiind, Machiavelli citea Titus Livius și Cicero, precum și alți autori latini 23. Bernardo i-a asigurat fiului o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o revizuire mai precisă a lui Bruni. Căci dacă fondatorii Pistoiei erau ei înșiși români, așa cum argumentează Manetti, atunci Pistoia nu era cuprinsă în "moștenirea română" a Florenței; și ea, de asemenea, ar fi putut pretinde autonomia legală moștenita de la strămoșii români. S-ar putea obiectă că ideea fondării catiliniene era de un gust îndoielnic, dar pistoiezii, care mai curând agreau explicația că propriile lor tulburări civile ar fi coborâtoare din cele ale românilor, se mândreau cu această asociere 64. Și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dăinuie pe blazonele de familie (stemmi), de obicei în piatră cioplita sau, uneori, în ceramică policroma, pe care rectorii le expuneau pe pereții exteriori ai palatelor din întreaga Toscana 85. Rectorii vor înlocui în mod regulat sau vor renovă blazoanele strămoșilor care îi precedaseră în post. Stemmi erau expuse la vedere pe turnul clopotniței din oraș, de exemplu 86. Astfel de stemmi erau rar întâlnite pe fațadele palatelor publice din Lombardia și Veneto 87. Florentinii permiteau doar că astfel de blazoane
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
plângeri pentru Petrarca, mai ales că Orosius a denunțat cruzimea războaielor punice pe care Petrarca le-a considerat, în schimb, drept perioadă eroica a istoriei Române (Crevatin 2004, p. 148). În De Viris Illustribus, tratarea lui Adam de către Petrarca drept strămoșul atât de multor exemplare de virtute umană contrastează evident cu descrierea lui Orosius a "primului păcătos" drept autor al "mizeriilor omenirii" (Fubini, 2003, pp. 98-99). Ceea ce este izbitor în "augustinianismul" lui Petrarca (și al culturii renascentiste ulterioare) este că el
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
uitate sau mai puțin frecventate de exegetica obișnuită, cum ar fi, bunăoară, corespondența acestuia cu diferite persoane din epocă, din care Săluc Horvat extrage pasaje bogate în... subînțelesuri. El pornește din 1735, când se naște (probabil) Petrea Iminovici, "primul dintre strămoșii poetului, atestat pe meleagurile Moldovei" (în legătură cu originea familiei poetului, trece în revistă principalele opinii avansate de-a lungul anilor, unele cu totul false, altele asumate de-acum, cu drept cuvânt, de istoria literaturii noastre), ajungând cu glosarea datelor până în 2012
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
declarația că "publicistica lui Eminescu nu ar mai trebui reeditată". Subtil și ironic, ca un bonom și hâtru bănățean, Cornel Ungureanu iluminează această reticență: "De ce, se întreabă cei care nu știu că în arborele genealogic al combatantului se află un strămoș Djuvara huiduit de Eminescu. Strămoșul Djuvara nu-i, pentru poet, decât "un biet omușor de pe la Brăila", care vrea să facă la Viena politică socialistă". Și, autorul istoriei secrete încheie, urechindu-l părintește, ca pe un școlar nătâng, pe expansivul (actualmente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nu ar mai trebui reeditată". Subtil și ironic, ca un bonom și hâtru bănățean, Cornel Ungureanu iluminează această reticență: "De ce, se întreabă cei care nu știu că în arborele genealogic al combatantului se află un strămoș Djuvara huiduit de Eminescu. Strămoșul Djuvara nu-i, pentru poet, decât "un biet omușor de pe la Brăila", care vrea să facă la Viena politică socialistă". Și, autorul istoriei secrete încheie, urechindu-l părintește, ca pe un școlar nătâng, pe expansivul (actualmente) istoric Neagu Djuvara: "După 125
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dintre ele fanteziste dar, sprijinit pe afirmațiile unor cercetători de reală probitate profesională și științifică, își asumă responsabilitatea de a nuanța demersurile în această direcție, din care nu se exclude și o componentă aromână: "ipoteza lui D. Caracostea după care strămoșii în linie paternă ai marelui poet ar fi fost de obârșie aromână (macedoromână), citând, în acest sens și pe N. Iorga, Th. Capidan sau Dușan Popovici, cu date referitoare la aromânii stabiliți în Banat în urma războiului turco-austriac din 1736-1739. [...] autorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Și trebuie recunoscut onest că are dreptul să o facă". Urmează apoi o rapidă parcurgere a Biografiei, tot așa punctându-se momentele ei nodale ("Biografia eminesciană se identifică unui destin dramatic, cu sfârșit tragic") și urmărirea Arborelui genealogic, începând cu Strămoșii poetului (de la 1675, anul de naștere, probabil, al acelui Imin care va da, mai apoi, patronimul Iminovici, parcurs până în 1907 când se înregistrează moartea Anei Eminovici, sora căminarului, tatăl poetului, ultima persoană în descendență directă a familie). Un capitol interesant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Decrete. 6 Domn (greacă). 7 Domnia voastră. 8 Stăpân. 9 Șeful poliției. 10 Panouri. 11 În mijloc. 12 Viori. 13 Monedă de patruzeci de bani. 14 Toba. 15 Îndreptățesc. 16 Folositoare. 17 Ședință. 18 Semnez. 19 Sentimentul vârstei sale (franceză). 20 Strămoș. 21 Alice. 22 Păsări. 23 Recoltă. 24 Monedă turcească. 25 Primele litere din alfabetul chirilic (slavon). 26 Sport național la români (se joacă, în echipă, cu o minge). 27 Joc de copii. 28 Mânios, nervos. 29 Dans popular. 30 Rege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și turte, de pe mucenici, din traista colindătorilor, alături de mere și colăcei, sau poleită În bradul nostru de Crăciun, chiar dacă atât de greu de căpătat; În sfârșit, nuca din coliva celor ce sunt undeva, alături, dar atât de greu de atins... strămoșii noștri. Așadar nucul sau pe numele lui științific Juglans regia. Juglans Înseamnă pur și simplu nucă și nuc. Însă doar el e și regia, adică regesc, deși nucă se spune În multe limbi și la alună și la fructul cocotierului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trăiește Într’un mediu mereu proaspăt, chiar dacă aerian: apa o ia din aer, ca și sărurile necesare, aduse ca praf, de către vânt. Procedura este repetată și astăzi, de mușchiul de turbă. El trăiește În mlaștini sărace În nutrienți, ca și strămoșii săi și crește/se Înalță mereu. E greu de spus unde i-au fost “rădăcinile”, la mulți metri mai jos, pentru că au trăit cu multe milenii În urmă, iar Între timp părțile moarte s’au transformat În turbă. Revenind la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are de asemenea un caracter ecologic, mai precis sub aspectul relației organism−mediu. Anume, prima, oxidativă, e compatibilă cu un tip pragmatic, materialist, precum romanul; ceramica autohtonă, reductivă, e compatibilă cu un popor orientat spre spiritualitate, așa cum prezintă Jordanes pe strămoșii noștri. Și de aici, Îmi permit să generalizez aceste considerații. Anume, e preferabilă utilizarea ulcelei din lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă de la fabricare, se umanizează sau dacă vreți capătă compatibilitate și cu celălalt, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]