8,296 matches
-
rîie și se duce într-o casă, s-o spuie, că atunci nu se ia la nimeni. Cine o mînca dovlete* de la Ajunul Crăciunului înainte rîiază. Rîndunică Despre rîndunică se crede că nu trebuie să o ucidem, nici să-i stricăm cuibul, căci moartea se așteaptă în acea casă. Cuibul de rîndunică nu se strică, că pe urmă îți mor părinții și ele îți pun foc pe casă. Să nu strici cuibul rîndunicăi, că te blestemă și mori. La casă, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia la nimeni. Cine o mînca dovlete* de la Ajunul Crăciunului înainte rîiază. Rîndunică Despre rîndunică se crede că nu trebuie să o ucidem, nici să-i stricăm cuibul, căci moartea se așteaptă în acea casă. Cuibul de rîndunică nu se strică, că pe urmă îți mor părinții și ele îți pun foc pe casă. Să nu strici cuibul rîndunicăi, că te blestemă și mori. La casă, cînd rîndunica face cuib e a bine. Rîndunica e lucru curat la casa omului; deci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că nu trebuie să o ucidem, nici să-i stricăm cuibul, căci moartea se așteaptă în acea casă. Cuibul de rîndunică nu se strică, că pe urmă îți mor părinții și ele îți pun foc pe casă. Să nu strici cuibul rîndunicăi, că te blestemă și mori. La casă, cînd rîndunica face cuib e a bine. Rîndunica e lucru curat la casa omului; deci nu trebuie să te atingi de nimic al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd rîndunica trece pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt, a-l topi și a stropi cu acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să botezi cu agheasmă sămînța ce trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soț, căci altfel tînărul 320 sau nu va avea viață să se căsătorească, sau, căsătorindu-se, nu-i va trăi soția. Spaimă Poporul crede că, spăriindu-se de ceva, e bine să stupească în sîn, și apoi spaima nu-i va strica. Se crede că dacă s-a spăriat cineva de ceva este bine să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și apoi spaima nu-i va strica. Se crede că dacă s-a spăriat cineva de ceva este bine să nu se culce îndată, să beie imediat apă și să rupă ceva gura cămeșii, ș-apoi spaima nu-i va strica. Se crede că cel ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da „Bună ziua“, că li se sparg țăstele, ci le zi: „Bun lucru, femei harnice.“ Țesut Dacă toarce o femeie în a cărei vecinătate este un mort și dacă între casa ei și a mortului este un pîrîu, apoi nu-i strică nimica, dacă însă nu-i, apoi capătă amețeală. t, Se crede că nu e bine a toarce vinerea, căci la din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare nu se țese, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă nu se spală, că crapă țîțele vacii. Nu-i păcat mai mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi, ca să nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
helgi cu blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni albe, apoi va fi încă iarnă. Poporul ține cîntecul gaiței de semn că primăvara va fi frumoasă și nu vor urma furtune cu ningău. Se crede că dacă-și strică ursul bîrlogul său în ziua de întîmpinarea Domnului, cu toate că afară e frig, primăvara este aproape dacă iese el în acea zi afară; însă dacă intră din nou în bîrlog, cu toate că afară este frumos, va fi încă iarnă. Cînd fulgeră și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De asemenea, era un minunat povestitor: avea multe amintiri din teatru, de la filmări, de pe la chefuri și ni le povestea, de mai multe ori, sperînd că le vom reține. Noi ne prefăceam că le auzim pentru prima oară, să nu-i stricăm cheful... L-am cunoscut în 1977: atunci a debutat în regie, la Ploiești. La început nu ne simpatizam (cîteva zile), după care am devenit buni prieteni și așa am rămas, pînă în ziua prematurei sale dispariții. În perioada mea de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
La a doua, am și ciocnit, simbolic. La a treia, aproape că ne simpatizam, deja (uitasem de ce ne-am întîlnit!). După încă o oră, eram amici. Pe la orele 18, devenisem prieteni. Chiar o uram pe Marga, amîndoi, fiindcă... era să strice o recentă și frumoasă prietenie! Dar nu doar această răsturnare de relație este acum importantă: ci și faptul (incredibil, azi!) că atunci cînd ospătarii ne-au anunțat că vor să plece acasă, i-am rugat... să se ducă; și să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se întîlnește cu Fănică S., și el important activist al Vasluiului. Gîndindu-se că nenorocita aia de ședință se va lungi și că la bufetul de acolo, ca de obicei, nu se vor servi băuturi alcoolice, ce și-au zis: nu strică o bere, să se "dreagă " de-aseară. Și cum drumul dinspre gară spre centru era populat cu destule cîrciumi, cei doi mușchetari, cuprinși de o sete avalanșantă, le-au onorat pe toate, cu prezența. Așa se face că au ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o salată berlineză care i-a lăsat pe austrieci cu gura căscată! (așa cum, acum zece ani, i-a terminat și pe nemții din Köln!). Am gătit 30 de porții, dar după cum s-au aruncat pe ea, am înțeles că nu strica să mai fac minimum zece porții!... Cînd am plecat de la pensiune, gazdele noastre ne-au oferit două sticle cu tării făcute chir de ei: un șnaps de mere/pere, cam la 45 de grade și un lichior de zmeură, la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Ptiu! Acu' înțelesei! Înțelesei acu'!...Pot zice unii răutăcioși ce se țin de mucalele că e fo' aluzie!... Da, aveți dreptate, poate e mai bine să înlocuim spectacolul... Da' cum e și ziua Tovarășei, cam odată cu Tovarășul, poate n-ar strica să programăm o piesă care se joacă cu succes pe scenele din întreaga Românie încă de prin '65, COMEDIE CU OLTENI!... Vai, știți ce rîde lumea la asta?!... Jenel apucă să fugă înainte ca scrumiera de pe biroul celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
i-ar mai fi zis c-o face doar din comoditate, că-i lene să iasă din casă. Complet neadevărat. Hai cu noi, lasă mofturile, i-a spus mama. Ce să faci acasă, să joci jocuri pe calculator ca să-ți strici ochii? Asta era dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări și uneori îi punea probleme serioase. Era dificil să treacă de ea. Nu era una din creaturile alea pe care să le învingă pentru a trece la nivelul următor și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Care prieteni? Nu te-am văzut să umbli cu nimeni. Cînd vin prietenii noștri cu copii în vizită, tu preferi să stai în cameră să te joci. Sau îți încui camera ca nimeni să nu intre la tine să-ți strice jocurile sau să ți le ia. De parcă n-ai avea atîtea. Copiii ăia sînt plictisitori. Și e și fata aia care-mi tot strică lucrurile. Cu toate că nu mai are doi ani. E rea. Și acum de care prieteni e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să te joci. Sau îți încui camera ca nimeni să nu intre la tine să-ți strice jocurile sau să ți le ia. De parcă n-ai avea atîtea. Copiii ăia sînt plictisitori. Și e și fata aia care-mi tot strică lucrurile. Cu toate că nu mai are doi ani. E rea. Și acum de care prieteni e vorba? Nu-i cunoașteți. Colegi de școală. S-a uitat fix în ochii lor, cu o privire ce-o credea încărcată pînă la refuz cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sînt creaturi ciudate, de același neam cu soră-sa. În primul rînd, n-au treabă cu lucrurile băiețești, de exemplu cu jocurile pe consolă pe care le consideră prea violente. Auzise c-ar fi unele care joacă, dar astea sigur strică jocul, au un fel al lor de-a face lucrurile. La ora de sport nici nu știu să dea cu piciorul în minge. Chiar și Alin, căruia nu-i plăcea fotbalul, de altfel nici alte sporturi care nu fac decît
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să-i fac ceva? Atunci poate consola ta e defectă. Dar pe altele cum de le citește foarte bine? Tu mi-ai dat un dividi defect și-acum vii la mine și ai tupeul să spui că eu l-am stricat. Nu-i adevărat. Era foarte bun înainte. Cum să fie bun dacă îngheață cînd să ajung la ultimul nivel? Era zgîriat, îți spun. Dacă zici că era zgîriat, de ce n-ai văzut cînd l-ai luat de la mine? Nu m-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
m-am uitat cu atenție. Ce, mă uit peste toate dividiurile pe care le împrumut? Și-acuma eu ce fac? Nu știu. Dă-mi bani să-mi iau altul. Sau cumpără-mi tu altul. Nu-i vina mea. Era deja stricat. Nu mă-nteresează. Nici pe mine nu mă-nteresează. Atunci dă-mi-l înapoi așa stricat cum e. Poate la mine o să meargă. Nu-l mai am. Cum să nu-l mai ai!? Ce-ai făcut cu el? L-am aruncat la
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
e. Poate la mine o să meargă. Nu-l mai am. Cum să nu-l mai ai!? Ce-ai făcut cu el? L-am aruncat la gunoi. La gunoi!? Da, la gunoi. Dar de ce-ai făcut asta? Păi dacă era stricat... Sigur era stricat? Dacă-ți spun. L-am verificat de mai multe ori, să fiu sigur. Dar tot degeaba. Era de aruncat, îți jur. Fii mulțumit că te-am scăpat de o povară. Dar era al meu. Trebuia să mi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mine o să meargă. Nu-l mai am. Cum să nu-l mai ai!? Ce-ai făcut cu el? L-am aruncat la gunoi. La gunoi!? Da, la gunoi. Dar de ce-ai făcut asta? Păi dacă era stricat... Sigur era stricat? Dacă-ți spun. L-am verificat de mai multe ori, să fiu sigur. Dar tot degeaba. Era de aruncat, îți jur. Fii mulțumit că te-am scăpat de o povară. Dar era al meu. Trebuia să mi-l aduci înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]