6,151 matches
-
cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focșani. Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
secolului al XIX-lea din care s-au păstrat numai o mică parte pe partea de apus a dealului Stirmina și altul pe culmea Dealului Alion Soava. În mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
la limita cu județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Petru Vodă (în trecut, Gălbezeni și Văleni) este un sat în comuna Poiana Teiului din județul Neamț, Moldova, România. Mănăstirea Petru Vodă este o mănăstire ortodoxă, care aparține administrativ de Arhiepiscopia Iașilor. Este cunoscută atât ca centru semnificativ de pelerinaj și turism ecumenic din zona Neamțului, precum și prin caracterul de memorial al martirilor din
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
Poiana Teiului (în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Poiana Teiului (în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu Neamț. Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află în lacul Izvorul Muntelui stânca solitară denumită Piatra Teiului, un martor de eroziune al unui recif cretacic de corali. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poiana Teiului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
duce spre Târgu Neamț. Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află în lacul Izvorul Muntelui stânca solitară denumită Piatra Teiului, un martor de eroziune al unui recif cretacic de corali. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poiana Teiului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Călugăreni", făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Călugăreni, Gura Largului, Poiana Largului, Poiana Teiului, Roșeni, Dreptu, Frumosu, Bușumeni, Stejaru, Gălbăzeni, Brânzeni, Coroiu și Reșcani, având în total 2242 de locuitori. În comună existau 9 mori de apă, cinci biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
1701 locuitori. Existau și aici două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Călugăreni avea 2340 de locuitori în satele Brânzeni, Călugăreni, Coroiu, Gălbezeni, Largu, Poiana Largului, Poiana Teiului și Roșeni; iar comuna Galu avea o populație de 1944 de locuitori și alcătuirea: Dreptu, Frumosu, Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni. În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la "Poiana Teiului", și ulterior
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Largului, Poiana Teiului și Roșeni; iar comuna Galu avea o populație de 1944 de locuitori și alcătuirea: Dreptu, Frumosu, Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni. În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la "Poiana Teiului", și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de "Văleni
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
apoi (după 1964) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de "Poiana Teiului". Comuna a primit indicatorul de "sat european" pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de "Poiana Teiului". Comuna a primit indicatorul de "sat european" pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii: refacerea malurilor, podețelor și drumului comunal, precum și alimentarea cu apă, reabilitarea școlii din satul Dreptu, înființarea unui punct farmaceutic și dezvoltarea ecoturismului local. Patru obiective
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
indicatorul de "sat european" pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii: refacerea malurilor, podețelor și drumului comunal, precum și alimentarea cu apă, reabilitarea școlii din satul Dreptu, înființarea unui punct farmaceutic și dezvoltarea ecoturismului local. Patru obiective din comuna Poiana Teiului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1818) din satul Galu; (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din satul Petru Vodă, ansamblu constând din biserica
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
1548, păstrat în regest și, mai ales, din actul din 21 august 1562, care hotărnicește o parte din moșia Chiojdului de pe Bâsca. Acest ultim document menționează punctele de reper ale hotărniciei din 1562, care există și în prezent: Rotarea, Valea Teiului, Benia, Curmătura Cranei, Lacul fără Fund, Siriul, Obârșia Păcuriței, Piatra Lerei, apa Bârsei etc. Conform hărții Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 întreaga vale a Bâscei făcea parte din județul Săcuieni. La sfârșitul secolului al XIX
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Din acest drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu o sticlă, cană pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna anului 1456, tânărul Ștefan și-a adunat peste 5000 de călăreți din ținuturile Tecuci și Putna, ajutat fiind de stăpânii satelor
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
punct de vedere al vegetației, regiunea satului Enăchești este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din alun (Corylus avelana), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra) și măceș (Rosa canina).
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]