6,328 matches
-
în care sunt implicate persoanele vârstnice: activități cultural-științifice și activități edilitar - gospodărești (Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități cultural - științifice: Sesiuni de comunicări științifice. Tematica sesiunilor fiind eterogenă a oferit prilej de afirmare multor specialiști și a permis folosirea și valorificarea tezaurului de cunoștințe al bătrânilor. Sesiunile științifice de la Stroești sunt autentice acte de cultură. Bătrânii satului Stroești au avut la aceste sesiuni multiple satisfacții. Fii sau nepoții lor sau ai rudelor lor, specialiști în diferite domenii, au prezentat lucrări științifice în
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce se termină la împăratul Commodus (sec. 1-2 d.Hr.) iar la Nadișa monede romane republicane și un tezaur de denari imperiali cu emisiuni de la împărații Vespasian și Traian din anii 79 și 98 d. Hr. În zona Târgu Ocna s-a descoperit o monedă de bronz din timpul împăratului bizantin Justinian I, emisă la Cyzic, ceea ce demonstrează legăturile
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
urmele unui castru roman amplasat lângă satul Valea Lupului, 2 km de Livadia. De asemenea Hadrian Daicoviciu și Dorin Alicu în lucrarea “Inscripțiile Daciei romane” vol.III (1980) (5c) au prezentat alte cercetări arheologice din zona privind cetatea Baniței și tezaurul de monede găsite la ruinele din perimetrul cetății Salașul de Sus. În lucrarea editată de un colectiv condus de Hristache R. (5b) se fac referiri la agricultura din perioada romană practicată în satele din zonă sau despre urme ale vilelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o săgeată. Rana nu era mortală dar a fost prost îngrijită și după o săptămână s-a instalat septicemia care a provocat moartea. A fost îngropat la catedrala din Rouen dar revoluționarii francezi i-au distrus mormântul în 1789. În tezaurul catedralei se mai păstrează încă într-o cutie, inima lui . Proprietățile lui Richard au fost de fapt proprietățile Angliei din Franța și au constituit unul dintre motivele războiului de 100 de ani. După cunoscuta legenda a lui Robin Hood, se
Richard Inimă de Leu () [Corola-website/Science/300744_a_302073]
-
și 4 grădinițe pentru preșcolari, în toate satele câte una (cu excepția satului Târlele). Vestigii arheologice au fost descoperite la Roșioru și ele aparțin culturii Sântana de Mureș (sec.III-V d.Hr.). Tot la Roșioru s-a descoperit și un tezaur de monede otomane. În zona actuală a comunei este atestat în secolul al XVII-lea un sat denumit "Tampeni", astăzi dispărut. În secolul al XVIII-lea, moșia Cochirleanca era deținută de Maria Minculeasa, soția paharnicului Mincu, rudă cu familia boierilor
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
și a înființat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor și Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” și a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La inițiativa CRS a fost înființată, pe lângă Teatrul Național „Steria” din Vârșeț, Scena în limba română. La inițiativa CRS a fost înființat Institutul Pedagogic: Facultatea de Învățători în limba română și Școala Superioară pentru Educatori, care permit pregătirea
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
cu o monedă emisă de orașul Dyrrachium (secolele II - I d.H) iar pe teritoriul comunei apropriate, Vadul Crișului s-au găsit monede emise de împăratul roman Gordianus. De asemeni, în peștera Igrița, din hotarul comunei Aștileu s-a descoperit un tezaur compus din 26 de denari romani imperiali. A fost datat între anii 147-191 d. H. dovedind schimburile comerciale intense dintre dacii liberi și provincia imperială precum și existența unui drum comercial în antichitate pe valea Crișului Repede. Unii istoriografi situează granița
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
apare cu numele Chsech și era vorba de o însărcinare către comitele secuilor și preciza să fie ocupat teritoriul comunelor din Valea Rodnei și să fie administrate după drepturile și imunitățiile din vechime, iar din vechime să fie date la tezaurul regal anual 130 de mărci de aur. În acest document se precizează cu numele: "oppidum Radna (Rodna), Sanct Gurgh (Sângeorz), Rebra, Nyrmezeu (Feldru), Naszod (Năsăud), Salva, Chsech (Telciu), Macold (Mocod) și Zagra". Numele localității a progresat în timp de la Chsech
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
profesorul dr. Mitrea Bucur. Urmare a eforturilor noastre, a descoperirilor făcute și a informațiilor date, localitatea Corni, județul Botoșani a fost trecută pe harta nr. 10 (Romanitatea la nord de Dunare) a Atlasului istorico-geografic al României, Editura Academiei Române,1996, la tezaure monetare bizantine. Cercetările și studiile efectuate până în prezent ne conduc la cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
moșii a lui Paul de Baczmadaras. Documentul care îi menționează a fost emis la 15 aprilie 1392 de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. În locul numit "Corbu" ("Korbuj") s-a descoperit fortuit, în două etape, în cursul anului 1880[4], un tezaur cu obiecte de aur (531,95 grame) și de argint, intrate inițial în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și a Muzeului Național Maghiar din Budapesta (cea mai mare parte a pieselor). Informații despre
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
cu obiecte de aur (531,95 grame) și de argint, intrate inițial în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și a Muzeului Național Maghiar din Budapesta (cea mai mare parte a pieselor). Informații despre tezaurul de la Șmig au fost publicate la scurtă vreme după descoperire de Friedrich Teutsch în ziarul "Românul" și în numărul III al publicației "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde", apărută la Sibiu, în 1880[5]. Piesele au fost prezentate ulterior în
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
ziarul "Românul" și în numărul III al publicației "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde", apărută la Sibiu, în 1880[5]. Piesele au fost prezentate ulterior în "Repertoriul arheologic pentru Ardeal" al lui Iuliu Marțian[6]. Analize succinte ale pieselor din tezaurul descoperit la Șmig se găsesc în cărțile "Getica. O protoistorie a Daciei" a arheologului Vasile Pârvan[7] și "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien" a lui Ioan Nestor[8]. Alte mențiuni ale tezaurului pot fi identificate în lucrările lui
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
6]. Analize succinte ale pieselor din tezaurul descoperit la Șmig se găsesc în cărțile "Getica. O protoistorie a Daciei" a arheologului Vasile Pârvan[7] și "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien" a lui Ioan Nestor[8]. Alte mențiuni ale tezaurului pot fi identificate în lucrările lui Roska Marton, Kurt Horedt și Dorin Popescu etc[9]. Obiectele de mici dimensiuni se aflau într-un vas de bronz, care era așezat, la rândul său, într-unul de dimensiuni mai mari din ceramică
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
pot fi identificate în lucrările lui Roska Marton, Kurt Horedt și Dorin Popescu etc[9]. Obiectele de mici dimensiuni se aflau într-un vas de bronz, care era așezat, la rândul său, într-unul de dimensiuni mai mari din ceramică. Tezaurul este compus din aur brut (o bucată de 43 grame), 26 de falere (lat. "phalera" = element de podoabă de formă rotundă), o brățară cu secțiunea planconvexă, 18 inele de buclă, prinse în formă de lanț, 13 bucăți de sârmă spiralică
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Corabia-București. Pe traseul Islaz -- Turnu Măgurele circulă taxiuri colective cu traseu fix, cu orele de plecare în funcție de clienți. Prima atestare documentară este din 9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră și unul de
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
Jac. Localitatea Moigrad a fost atestată prima oară în 1423 ("Villa olachalis Mojgrad"). De-a lungul timpului, a apărut în diverse documente sub câteva forme, apropiate între ele: "Mojgrad" (1450), "Mojgradu" (1894). La Moigrad a fost descoperit cel mai vechi tezaur de aur masiv din România. Cântărește 780 grame, datează din perioada neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Pe teritoriul extravilan al acestui sat se găsește marele castru roman Porolissum. În trecut, vatra satului a fost mult mai aproape de
Moigrad-Porolissum, Sălaj () [Corola-website/Science/301812_a_303141]
-
în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a sec. XV și primele două decenii ale sec. XVI. În anul 1993 s-a descoperit un tezaur de c. 200 de denari romani republicani din argint
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a sec. XV și primele două decenii ale sec. XVI. În anul 1993 s-a descoperit un tezaur de c. 200 de denari romani republicani din argint, datând din sec. III-II î.H. S-au recuperat doar 15 exemplare, nouă dintre acestea aflându-se în prezent la Cabinetul de Numismatică al Academiei Române. În anul 2005 a fost descoperită
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
la începutul secolului XX. În 1759, ca și stăpâni nominalizați ai Marinului, au fost Bánffy Francisc și Bánffy Boldijar care au împărțit moșia în două părți egale. Informațiile despre localitățile din domeniul Șimleu se referă și la Marin, când directorul tezaurului (un fel de ministru de finanțe al Transilvaniei), pe baza documentelor prezentate, confirmă dreptul lui Bánffy Lupu, consilier guvernamental și președinte al tablei regale, de a stăpâni moșia Marin. În anul 1785, din tabelele urbariale se constată că moșia Marinului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
înălțime care domină localitatea dinspre sud-vest, abundență monedelor române și bizantine, valul de pământ care înconjoară Niculitelul dinspre sud-sud-vest, bisericuța “Sf. Atanasie” care pare să rezide dintr-o capelă bizantina, ca și cele treisprezece monede medievale, aparținând foarte probabil unui tezaur din vremea lui Vlaicu Vodă evidențiază o intensă și îndelungată locuire a acestor locuri nu în cadrul unui simplu sat necunoscut, ci într-o așezare civilă, cu caracter cvasi-urban. Localitatea se află la numai câțiva kilometri de Noviodunum, stațiune a flotei
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul menționat confirmă vânzarea de către Dumitru Gonțoiu
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
în față, datată fiind în perioada sec. IV-II a. Ch. Au fost descoperite aici numeroase locuințe, precum și gropi menajere. În acestea, s-a descoperit un foarte bogat inventar constand în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure precum și o diademă princiară din aur. În prezent, comuna se află în plină dezvoltare economică și socială, dispunând de o serie de utilități, între care: acces la telefonie fixă și mobilă, la internet, cablu tv. Comuna este electrificată integral, cu
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
pe harta arheologică a județului putând ramarca vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnița și traco-dacică, dar și ale cetăților geto-dacice și ale marilor construcții edilitare române. Comună Mihail Kogălniceanu este cunoscută, în special, datorită descoperirii pe acest teritoriu a celui mai bogat tezaur de monede tătărești din România, fapt ce atestă importantă economică și socială a acestui teritoriu. A purtat denumirea de Enichioi La începutul secolului XX localitatea pimeste denumirea actuala și este cunoscută ca având o populație de 585 de locuitori, majoritatea
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
băuturi alcoolice. Negoțul s-a intensificat după războaiele mondiale, cel particular dispărând - apărând cel cooperatist și de stat. Loviștea fiind populată din timpuri străvechi, locuitorii ei au acumulat de-a lungul secolelor credințe, datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația de bază fiind păstoritul o dată cu ea au fost transmise de la păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
tătari la începutul secolului al XVIII-lea, începând să decadă și să devină pustie. În perioada stăreției egumenului Calistru Ene (1750-1778), mănăstirea începe să se refacă treptat, biserica este reparată în anul 1766, dar nemaireușind să-și recupereze nici vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril reface chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie zidește un paraclis lângă
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]