5,799 matches
-
423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441 p. 14
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
1900, II+112 p. 23. "Portretul lui Miron Costin, mare logofăt și cronicar al Moldovei", Academia Română, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1900, cu o stampă, 11 p. 24. "Vartolomei Mazerean", "Condica Mănăstirii Voronețul", "edată de Sim. Fl. Marian", Tipografia societății bucovinene în Cernăuți, Suceava, 1900, II+115 p. 25. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. III, "Cincizecimea", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1901, III+346 p. 26. "Vartolomei Mazerean, Condica Mănăstirii Solca"," edată de Sim
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
1904, IV+59 p. Ediții "princeps "postume 30. "Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de... ", ediție îngrijită de Liviu Marian, Academia Română, Librăria "Socec" "et comp"., București, 1910, XIX+182 p. 31. "Istoria literaturii române din Bucovina", Fundația Culturală "Leca Morariu", Tipografia "ROF", Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p.
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
au fost deja dezafectate. (Arborele Lumii) Madridul modern este centru cultural și de transporturi pentru întreaga Spanie, și capitala provinciei Madrid. Astăzi Madridul este principalul centru industrial, aici realizându-se produse textile, produse alimentare și din cauciuc. Sunt importante și tipografiile, editurile și industria cinematografică, dar Madridul este și centrul bancar și financiar al Spaniei. Madridul are o moștenire artistică bogată. Colecția de picturi a Muzeului Prado oglindește istoria alianțelor străine: Carol V și Filip II erau patronii artei venețiene; urcarea
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
1897 - 1902). Translator la Consulatul român din Odessa (1904 - 1906). Primul profesor de limbă română la Seminarul teologic din Chișinău și la Școala eparhială de fete (1906 - 1918). Secretar de redacție al revistei "Luminătorul" (de la 1 ian. 1908). Secretar al tipografiei eparhiale (din 1909). Redactor și director al ziarului "Glasul Basarabiei" (1913 - 1914) - toate la Chișinău. Preot la catedrala arhiepiscopală (1918 - 1919), apoi preot paroh la Năpădeni (1919 - 1932). A publicat numeroase articole in: "Basarabia", "Luminătorul" "Glasul Basarabiei" și alte periodice
Grigore D. Constantinescu () [Corola-website/Science/318190_a_319519]
-
Imperiul Țarist . Deși statul moldovenesc și apoi cel român păstrase toate drepturile coloniștilor bulgari și găgăuzi așezați după 1812 de administrația rusă, deși fusese aprobată prin lege înființarea de școli primare de limbă bulgară, a unei biblioteci și a unei tipografii la Bolgrad (1860) și se deschisese în 1858 Liceul bulgar din Bolgrad, coloniștii bulgari au fost nemulțumiți în continuare. În anul 1860, guvernul Principatelor Române a început să recruteze soldați din satele din sudul Basarabiei. Nemulțumiți de aceste lucruri, coloniștii
Calceva, Bolgrad () [Corola-website/Science/318244_a_319573]
-
Compania Națională Imprimeria Română (CNIN) este o tipografie deținută de Statul Român, fiind organizată ca societate comercială pe acțiuni cu capital majoritar de stat. Se află sub autoritatea Ministerul Finanțelor Publice. Este producător cu titlu de exclusivitate a hârtiilor de valoare de natură timbrelor, banderolelor sau etichetelor utilizate
Imprimeria Națională () [Corola-website/Science/318281_a_319610]
-
de episcopul Ignațiu Batthyány, care a transformat-o începând din anul 1792 conform scopurilor fundației sale. Între 1792-1798 episcopul Batthyány a finanțat și coordonat lucrările de amenajare a clădirii, destinate ca spațiu în care să funcționeze biblioteca, observatorul astronomic și tipografia diecezană. La 31 iulie 1798, de ziua sfântului Ignațiu de Loyola (patronul onomastic al episcopului), Ignațiu Batthyány a redactat și semnat actul fundației sale, "Institutum Batthyanianum". Prin acest act, respectând legislația canonică, a donat Bisericii Catolice și Provinciei Transilvania observatorul
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
român, fost director al Direcției de Anchete Penale a Ministerului Afacerilor Interne. Pentru cruzimea de care a dat dovadă în timpul interogatoriilor a fost supranumit „Măcelarul de la Interne”. În 1942, după absolvirea școlii primare din comuna Băiculești, se angajează ucenic la Tipografia CFR Filaret din București, unde va lucra până în 1949. Enoiu a intrat în Partidul Comunist Român în 1945. Pe 30 august 1948, prin Decretul nr. 221 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR, este înființată Direcția Generală a Securității Poporului
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
și 1717, "Analele" cronicarului bizantin Ioan Zonaras, într-o ediție venețiană din 1729, cele 19 tomuri de opere postume ale regelui Prusiei, Frederic al II-lea, apărute la 1789 la Amsterdam ș.a., precum și primele regulamente militare românești tipărite, unele în tipografia lui Ion Heliade-Rădulescu, altele în cea a Colegiului Sf. Sava, un "Regulament Organic", având aplicată ștampila primei biblioteci militare românești, cea înființată la Iași, în 1845, de Dimitrie Sturdza. Biblioteca a suferit și o serie de pierderi de carte, prima
Biblioteca Militară Națională () [Corola-website/Science/319335_a_320664]
-
activitate ai artistului, spunând că lucrările realizate ar fi imitații după Toulouse-Lautrec. Pe de altă parte, Vasile Florea îi dă dreptate lui Busuioceanu în momentul când analizează comparativ modul de realizare și motivele folosite la afișul "Viitorul", coperțile la "Calendarul Tipografiei" din 1904, precum și a două afișe pentru "Expoziția societății agrare". În unul din cele din urmă, spune Florea, amprenta pictorului Toulouse-Lautrec este pregnantă. În susținerea afirmației vine personajul feminin, care se constituie ca element principal și dominant al imaginii și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de au adus și cărți pe-nțeles din Țara Românească, căci în Moldova nu se aflau Evanghelii, Apostole și Liturghii, dând poruncă mitropolitul aceste cărți să le citească pe-nțeles pe la biserici, mai poruncind domnul mitropolitului și episcopilor să facă tipografii fieștecare la eparhia lui, ca să se tipărească cărți pe înțeles. [...] Care, la aceasta au lăsat mare pomenire în țările acestea”". În Țara Românească, istoria învățământului superior, a început la sfârșitul secolului 17-lea. Constantin Brâncoveanu, domnitorul Tării Românești, a fondat
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
și la combaterea epizotiilor și a ciumei care au izbucnit în zona Zlatna. A organizat vaccinarea copiilor, înființarea de farmacii, pregătirea sanitarilor și a creat condiții de viață mai bune pentru medici. Vasile Popp a scris și o "Disertație despre tipografiile românești din Transilvania", apărută în anul 1838 la Sibiu și reeditată cu varianta franceză ("Dissertation sur les typographies roumaines en Transylvanie et dans les pays voisins des origines jusqu'en 1838") cu studiu introductiv, ediție, note, rezumat și indice de
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
sfârșitul secolului al XIV-lea este atestată utilizare ceramicii smălțuite în construcții (la finisaje), lucru vizibil la Biserica Sfânta Treime din Siret și la Mănăstirea Cotmeana. Prin 1440 este consemnată exploatarea țițeiului în Moldova ("gropi de păcură"). În ceea ce privește tehnica militară: Tipografia: Primul orologiu în turn este atestat la Sibiu în 1494. În jurul lui 1500 este consemnată utilizarea, în minerit, a vagonului mergând pe șine de lemn, fiind utilizat în minele de aur din Brad. Este considerat cel mai vechi vehicul mișcat
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
se construiește, la Giurgiu, un șantier naval. În 1685 începe exploatarea salinei de la Slănic, Prahova, cea mai importantă din Țara Românească. Inaugurări de capacități în domeniul metalurgiei fierului: Metalurgia neferoasă: Manufacturi de sticlărie, atestări: Fabrici (mori) de hârtie, atestări documentare: Tipografii: Industria textilă: Inovații în agricultură: Alte domenii: Industria extractivă
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
a intrat în conflict cu regele Carol al II-lea al României, iar la începutul anilor ‘40 l-a susținut necondiționat pe mareșalul Ion Antonescu. Din inițiativa sa, între 1926 și 1930 a fost construit Palatul Universul, sediul redacției și tipografiei ziarului Universul. În 1933, în România a fost înființată „Liga antirevizionistă”, condusă de Stelian Popescu, naționalist cu audiență în România, care combătea pretențiile Ungariei asupra Transilvaniei, în scris și în manifestări publice. Activitatea "Ligii antirevizioniste" lui Carol al II-lea
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
sunt: Două Triodioane din 1747, legate în lemn și piele, achiziție din anul 1820; Penticostarion legat în aceeași manieră, tipărit în 1783; Ceaslov, tipărit la Episcopia Râmnicului, în 1786; Molitvelnice, tipărite la București în 1794; Psaltirea, apărută în 1796 la Tipografia Sfintei Mitropolii, Minee din 1805 etc. Celelalte cărți și reviste din bibliotecă, editate de Biserica Ortodoxă Română, acoperă întregul secol al XX-lea, constituind un apreciabil fond documentar. Un obiect cu valoare istorică este și clopotul de aramă, pe care
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
inventator francez. Cunoscut mai ales pentru aplicațiile opticii în astronomie (telescopul Ritchey-Chrétien) Henri Chretien s-a format sub influența marilor astronomi și ingineri francezi de la începutul sec. XX. În particular, Camille Flammarion l-a influențat destul de mult. După studii de tipografie, a absolvit școala superioară de electricitate și facultatea de științe din Paris, obținând licențele ambelor instituții. În anul 1895 a devenit membru al societății astronomice din Franța. În anii 1902-1906 a lucrat cu de la Baume Pluvinelle și Henri Deslandres În
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
altele cu astronomul basarabean Nicolae Donici. În anul 1909 a construit spectroheliografuul francez, inventat anterior de Milan Rastislav Štefánik. În anul 1914 Donici și Chrétien au observat eclipsa de soare la Feodosia (Crimeea). Primele lui interese au fost legate de tipografie, optica fiziologică și analiza spectrală a cometelor. Ulterior Chrétien a fost recomandat lui Raphael Bischoffsheim, mecenat, să fondeze observatorului astronomic Côte d'Azur din Nice, situat pe malul mării mediteraneene. După decesul lui Bischoffsheim, observatorul a fost condus de către generalul
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
găzduită de Parcul Carol I. Una dintre secțiunile expoziției era constituită din "Cartierul Vechi", proiectat de arhitectul Octav Doicescu, unde s-au reconstruit la scara 1/1 o serie de clădiri istorice, între care și Turnul Colței, Casa Antim cu tipografia C.A. Rosetti, Hanul lui Manuc, Biserica Sf. Gheorghe Nou. Din păcate, după închiderea expoziției, acestea au fost demolate. În 1862, din Turnul Colței, fotograful Carol Popp de Szathmáry a realizat prima imagine panoramică a Capitalei. Imaginile panoramice realizate de
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
el a studiat la Köln. A tipărit prima carte în limba engleză în anul 1475, aceasta fiind ,The Recuyell of the Historyes of Troye”, pe care o tradusese în anii trecuți. Un an mai târziu, în 1476, va înființa prima tipografie din Anglia, în incinta Mănăstirii Westminster. Prima carte tipărită la Westminster a fost ,Dictes of Sayengis of the Phylosophres”, tipărită pe 8 noiembrie 1477. Cărțile lui au fost apreciate, astfel că regii, nobilii și negustorii bogați erau cumpărătorii lui Caxton
William Caxton () [Corola-website/Science/320543_a_321872]
-
Monografia județului Prahova", București, Editura “Sport-Turism”, 1978 (coautor, 30 din totalul de 346 pagini vizând țara lui Moș Ploae). 8. "Mișcarea Socialistă în Valea Prahovei. 1870-1918", Ploiești, 1985 (Manuscris, 150 pagini). 9. "Istoria modernă a economiei naționale. 1821-1918", manual, Ploiești, “Tipografia U.P.G.”, 1996 (312 pagini cu exemple din Prahova). 10. "Din istoria social-democrației în Valea Prahovei - Epoca Modernă", Ploiești Editura “Prahova”, ediția I în anul 1996 și ediția II în anul 2001 (276 pagini). 11. "Universitatea Petrol-Gaze. 1948-1998", monografie, publicată
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
din istoria românilor). 27. "Istorici și istoriografie pe plaiurile Prahovei: secolele XVII-XXI", culegere de medalioane, Ploiești, 2012 (500 pagini), cu un "Cuvânt înainte" de conf. univ. dr. Gheorghe Calcan, de la U.P.G. 28. "Biografii alese sub harul Muzei Clio", 2016, tipografia "Karta-Graphic" din Ploiești. A ținut expuneri/conferințe de-a lungul perioadei 1970-2000 în întreprinderi și instituții, în așezăminte culturale și artistice, în unități de învățământ de toate gradele. Temele, în abordări libere și, mai rar, scrise, vizau probleme fundamentale ale
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
a fost proprietara unei importante tipografii, activă în Sibiu în secolul al XVIII-lea și prima jumătatea a secolului al XIX-lea. În această tipografie au fost imprimate un mare număr de cărți și calendare în limbile germană și latină, iar începând cu sfârșitul secolului al
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]