KorAP: Find »[drukola/base=tipografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...221 222 223 ...233 >

5,809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

aducerii unei tipografii catolice la București a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc"891. În aceeași scrisoare trimisă de Cisar lui Gabor la 1 februarie 1932, arhiepiscopul constata cu regret faptul că mai multe publicații catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de a împrumuta

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
privitor la împrumutul din fondul ziarului catolic bucureștean, deoarece el continua să creadă în acest proiect, mărturisind că nu dorea să înstrăineze "micul depozit" ce i-ar fi putut asigura un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și preoți, întreprinderi și autorități aproximativ 200, abonați particulari 3000 etc.). Nu lipsea nici "bugetul de venituri și cheltuieli", bine structurat și documentat. După demararea proiectului era prevăzut ca tipografia "Presa Bună" de la Iași să fie cedată noii Societăți înființate sau, dacă nu, măcar să fie închiriată pentru o sumă simbolică. Era trecut în buget la rubrica de "Cheltuieli" inclusiv costul transportului tipografiei de la Iași la București, precum și lucrările de demontare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și documentat. După demararea proiectului era prevăzut ca tipografia "Presa Bună" de la Iași să fie cedată noii Societăți înființate sau, dacă nu, măcar să fie închiriată pentru o sumă simbolică. Era trecut în buget la rubrica de "Cheltuieli" inclusiv costul transportului tipografiei de la Iași la București, precum și lucrările de demontare și montare a acesteia, cu tot ceea ce presupunea respectiva acțiune. Ulterior, era planificat să se achiziționeze două mașini "de cules", cu prețul de aproximativ 2.000.000 lei, care urmau să fie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ani, aceasta era plină, fapt care demonstra interesul comercianților de a-și face reclamă în acest ziar. Iată câteva exemple de astfel de reclame: "Banca cerealiștilor, Societate anonimă, București/ Calendarul național ilustrat/ M. De Brousse, Transporturi maritime și pe uscat/ Tipografia Gutenberg, Institutul de Editură, Arte Grafice și Turnătorie de Litere/ Bresson, Furnizorul Curții Regale, Lichioruri, Siropuri, Cognacuri/ Pirelli, Articole tehnice de cauciuc/ Standard, Birou tehnic/ Gatere, Fabrici de chereste"970. După primii doi ani de apariție, numărul reclamelor s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reprezentat practic centrul cultural al vieții catolice din Moldova. În septembrie 1919 a fost publicat proiectul de statut al "Societății Catolice Presa Bună"980, care a avut ca scop tipărirea și răspândirea scrierilor religioase. Ea cuprindea Editura Presa Bună, Tipografia Presa Bună, Biblioteca Presa Bună981. Din fondurile strânse în perioada 1919-1924, s-a deschis "Biblioteca Presa Bună", și s-a propus tipărirea a trei serii de lucrări: "Seria Istorioare Morale", "Seria Religioasă" și "Seria Viețile Sfinților". Până în anul 1926, toate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
strânse în perioada 1919-1924, s-a deschis "Biblioteca Presa Bună", și s-a propus tipărirea a trei serii de lucrări: "Seria Istorioare Morale", "Seria Religioasă" și "Seria Viețile Sfinților". Până în anul 1926, toate publicațiile catolice din Moldova apăreau la diferite tipografii din orașul Iași, precum: "Lumina Moldovei", "Viața Românească", "Institutul de Arte Grafice N.V. Stefaniu &Co." și altele. În februarie 1926, tipografia "Lumina Moldovei" a vândut Editurii "Presa Bună" atelierul său tipografic. Acoperirea cheltuielilor pentru această investiție majoră s-a realizat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Istorioare Morale", "Seria Religioasă" și "Seria Viețile Sfinților". Până în anul 1926, toate publicațiile catolice din Moldova apăreau la diferite tipografii din orașul Iași, precum: "Lumina Moldovei", "Viața Românească", "Institutul de Arte Grafice N.V. Stefaniu &Co." și altele. În februarie 1926, tipografia "Lumina Moldovei" a vândut Editurii "Presa Bună" atelierul său tipografic. Acoperirea cheltuielilor pentru această investiție majoră s-a realizat prin donațiile oferite de diferiți preoți din țară, dar și străinătate, de către Sfântul Părinte Papa Pius XI (240.000 lei) dar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lei) dar au venit și din partea mai multor familii catolice din Iași, Huși, Luizi Călugăra, Gherăiești etc.982. La data de 17 mai 1926 au început lucrările de construcție a clădirii din strada Ștefan cel Mare (lângă Palatul Episcopal) destinate tipografiei. Pentru cumpărarea tipografiei și construirea sediului a fost constituit un comitet de inițiativă, din care făceau parte: episcopul Mihai Robu, mons. Anton Gabor, pr. Gheorghe Peț, pr. Bruno Falewski, pr. Dumitru Romila, pr. Dumitru Andrieș, pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
venit și din partea mai multor familii catolice din Iași, Huși, Luizi Călugăra, Gherăiești etc.982. La data de 17 mai 1926 au început lucrările de construcție a clădirii din strada Ștefan cel Mare (lângă Palatul Episcopal) destinate tipografiei. Pentru cumpărarea tipografiei și construirea sediului a fost constituit un comitet de inițiativă, din care făceau parte: episcopul Mihai Robu, mons. Anton Gabor, pr. Gheorghe Peț, pr. Bruno Falewski, pr. Dumitru Romila, pr. Dumitru Andrieș, pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția a fost ridicată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Gabor, pr. Gheorghe Peț, pr. Bruno Falewski, pr. Dumitru Romila, pr. Dumitru Andrieș, pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția a fost ridicată într-un timp destul de scurt (cinci luni), astfel că la 31 octombrie (Sărbătoarea "Cristos Rege") a avut loc sfințirea tipografiei și a atelierului Institutului "Presa Bună", pus sub patronajul Sfintei Tereza a Pruncului Iisus. Numărul din ianuarie 1927 al revistei Lumina creștinului a fost tipărit la "Presa Bună", în condiții grafice bune984. Concomitent, au fost făcute demersurile legale pentru funcționarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
3 mai 1927, Institutul de Arte Grafice și Editura Presa Bună au fost înregistrate la Tribunalul Iași985, iar 9 zile mai târziu, episcopul Mihai Robu a solicitat la Inspectoratul Industrial al Regiunii a III-a Iași autorizațiile de funcționare a tipografiei 986. În august 1927, monseniorul Gabor, aflând de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești, i-a scris arhiepiscopului Cisar, pentru a interveni la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în vederea distribuirii publicațiilor editate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conținut atât religios, cât și profan; Mijloacele de care se va servi Institutul "Presa Bună" spre a putea răspândi scrierile bune sunt: contribuțiile benevole ale donatorilor, încasările rezultate din vânzarea revistelor, broșurilor sau cărților editate, venitul ce-l va aduce tipografia lucrând și pentru alte persoane sau instituții din oraș; Institutul va fi condus de un comitet numit de Episcop"991. După obținerea aprobărilor legale de funcționare a Institutului "Presa Bună", episcopul Robu a înaintat dosarul tipografiei (în ianuarie 1930) către

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce-l va aduce tipografia lucrând și pentru alte persoane sau instituții din oraș; Institutul va fi condus de un comitet numit de Episcop"991. După obținerea aprobărilor legale de funcționare a Institutului "Presa Bună", episcopul Robu a înaintat dosarul tipografiei (în ianuarie 1930) către Ministerul Industriei și Comerțului 992. Jurnalul Consiliului de Miniștri din 4 februarie 1930 acorda Institutului de Arte Grafice "Presa Bună" înlesnirile oferite de legea ce prevedea încurajarea industriei naționale: scutire de vamă pentru mașini, utilaje, reducere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Gabor a vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis o tipografie catolică omonimă ("Presa Bună") și la Chișinău, cu scopul de "a fi o instituție de cultură creștinească și românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost amânată însă, din cauza unor dificultăți legate de nevoia de achiziționare de litere rusești și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
omonimă ("Presa Bună") și la Chișinău, cu scopul de "a fi o instituție de cultură creștinească și românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost amânată însă, din cauza unor dificultăți legate de nevoia de achiziționare de litere rusești și românești. Tipografia de la Chișinău a reprezentat o filială, o prelungire a Institutului "Presa Bună" din Iași, care în opinia directorului său în timp trebuia să ajungă la o reprezentare națională și să fie un instrument pentru unificarea catolicismului românesc, dar și un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
administrative), pr. Anton Trifaș, pr. Petru Pleșca, pr. Ioan Mărtinaș, pr. Gaspar Bachmeier, pr. Gheorghe Peț (membrii consultori)1002. În 1942, episcopul Robu îl informa pe mareșalul Ion Antonescu că Presa Bună din Iași devenise una dintre cele mai moderne tipografii din țară1003. Această mențiune s-a făcut în contextul tipăririi de către Episcopia Catolică de Iași a unei serii de cărți instructive cu scopul de a fi utile în anii de război bolnavilor și răniților din spitalele din Moldova. În activitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de război bolnavilor și răniților din spitalele din Moldova. În activitatea editurii s-a putut remarca existența unei tendințe naționaliste, care era agreată de episcopul Robu1004. În anul 1944 însă,după aproape două decenii de activitate cu multe realizări considerabile, Tipografia Presa Bună a fost supusă unui exil forțat. În cadrul planului general de evacuare a orașului Iași, guvernul Antonescu a decis (în martie 1944) mutarea Episcopiei de Iași la Beiuș, în clădirile Protopopiatului Greco-Catolic1005. Responsabilii cu acțiunea de mutare au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1944, D. Matei scria episcopului Robu: "Am obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
data de 8 a lunii august că vagoanele plecaseră de mult din Iași1007. Întârzierea s-a datorat proastei comunicări dintre autoritățile bisericești, dar și deciziei episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, de a descărca vagoanele în localitatea Holod. Ulterior, Tipografia Presa Bună a ajuns la Beiuș, dar a rămas neasamblată, din cauza situației create la 23 august, când s-a pus problema reîntoarcerii administrației Episcopiei la Iași. Marcu Glaser, noul administrator apostolic, a afirmat într-o scrisoare adresată episcopului Frențiu, din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
situației create la 23 august, când s-a pus problema reîntoarcerii administrației Episcopiei la Iași. Marcu Glaser, noul administrator apostolic, a afirmat într-o scrisoare adresată episcopului Frențiu, din 12 noiembrie 1944 că a regretat că nu a putut lua tipografia de la Beiuș. În toată această perioadă, ea a rămas neinstalată și nu a putut fi folosită, (publicarea în 1945 a Catehismului mic făcându-se la o tipografie din Beiuș). La 28 noiembrie 1945, Marcu Glaser a solicitat Ministerului Cultelor 3

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Frențiu, din 12 noiembrie 1944 că a regretat că nu a putut lua tipografia de la Beiuș. În toată această perioadă, ea a rămas neinstalată și nu a putut fi folosită, (publicarea în 1945 a Catehismului mic făcându-se la o tipografie din Beiuș). La 28 noiembrie 1945, Marcu Glaser a solicitat Ministerului Cultelor 3 vagoane, pentru a putea aduce tipografia înapoi la Iași. Cererea a fost reluată și în iulie 1946, tot fără un rezultat pozitiv. În februarie 1947, preotul Gaspar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
perioadă, ea a rămas neinstalată și nu a putut fi folosită, (publicarea în 1945 a Catehismului mic făcându-se la o tipografie din Beiuș). La 28 noiembrie 1945, Marcu Glaser a solicitat Ministerului Cultelor 3 vagoane, pentru a putea aduce tipografia înapoi la Iași. Cererea a fost reluată și în iulie 1946, tot fără un rezultat pozitiv. În februarie 1947, preotul Gaspar Bachmeier (ultimul director al imprimeriei) a informat Regiunea a III-a Industrială Iași că "din lipsă de fonduri și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]