7,762 matches
-
alta, dacă cercetătorii în cauză ar fi avut o mai bună cunoaștere a tradițiilor monoteiste. Mai precis, termenul „idolatrie“ nu se poate aplica legitim practicanților altor religii, ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
miracole“ tehnologice. Se impun, prin urmare, traducerea teoriilor supraspecializate în termeni simpli și aducerea lor în atenția omului de rând. Acest demers nu este deloc încurajat în mediile academice, considerându-se că un specialist care renunță la limbajul supraspecializat se trădează ca specialist, primind, de altfel, imediat oprobriul colegilor de breaslă. Responsabilitatea specialistului ar trebui, dimpotrivă, să se regăsească în generozitatea de a împărtăși rezultatele cercetării, pentru ca semințele fructului primit să dea rod prin și pentru ceilalți. V.3 „Perspectivism“ Termenul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
J. Henig, C. Hamnett, Shrinking the State: The Political Underpinnings of Privatization, Cambridge University Press, 1999. Reforma "pragmatică" se reduce la ajustări mai puțin sensibile politic; cea "tactică" vizează alocarea de resurse, repoziționarea actorilor (adesea are impact pe termen scurt, trădează un anumit oportunism cu țintă electorală). Reforma sistemului poate reechilibra puterile în stat, poate realinia regulile de funcționare a sectorului public și privat etc. 85 Ziller J., "Vrais et faux changements dans les administrations en Europe", în Revue française d
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
minunat gândul ascuns de el în spatele șiretlicului, unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rămas constant fideli în cele mai bune (adică în credința creștină - n.n.); pe ceilalți însă i-a alungat din sfatul lui, întorcându-le spatele ca unor neputincioși, considerând că aceia din jurul împăratului care au fost așa de grăbiți să-și trădeze Dumnezeul, nu vor fi niciodată devotați”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea I, capitolul VII, în PSB, vol. 75, p. 41) Încercarea credinței de către Dumnezeu „Căci dumnezeiescul Avraam este încercat, deoarece Dumnezeu nu e neștiutor a ceea ce va fi<footnote Tâlcuirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îngrădită uneori de marea boierime, pe care și-o alătura la domnie, având nevoie de asentimentul ei la urcarea pe tron. -Instituția centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la moarte; Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș și-au întărit autoritatea în raport cu marea boierime. În contextul creșterii dominației otomane: o a scăzut autoritatea domnului; o a sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acțiunile ce se formează plecând de la sau în jurul lor. Intelectul nu poate cunoaște singularele în mod direct, în lipsa unui mijlocitor pe care îl găsește în puterea cogitativa. De aici rezultă necesi tatea formării unui silogism, pe care Toma din Aquino, trădând apartenența să la o întreagă tradiție care își are originea în scrierile aristotelice, îl numește silogism practic, în care majoră este rezultatul intelectului, deci va fi o propoziție universală, iar minoră este consecința puterii cogitative, cea mai înaltă putere sensibilă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
va fi W.T. Congreve. Trupele britanice încep retragerea din insulă, cu excepția Irlandei de Nord (Ulster plus alte cinci comitate) care va rămîne unită cu Marea Britanie (The United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland). Unioniștii din Ulster se simt trădați de Parlamentul de la Westminster. // La Washington se încheie Tratatul celor 4 Puteri (SUA, Marea Britanie, Franța și Japonia) prin care statele semnatare se angajează să nu-și extindă posesiunile teritoriale (13 decembrie). // Malta beneficiază de un guvern propriu responsabil. // Ia naștere
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aprilie, cuplul ducal s-a reunit la Chậteau de Candé unde s-a căsătorit într-un cadru intim**. Așa cum fusese prevenit, la cununie nu a participat nici un membru al familiei regale, ceea ce era de așteptat. Ducele însă s-a simțit trădat atunci cînd vărul său, prințul Louis de Mountbatten ("Dickie"), care promisese cu efuziune să-i fie naș (best man) i-a scris că nu poate să vină. Nu era singurul care dădea înapoi: a procedat la fel și Winston Churchill
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și-a riscat viața, refuzînd să execute ordinele, primite direct de la Hitler, de distrugere din temelii a orașului, după cum și Roma (declarată oraș liber) a fost scutită de distrugeri sistematice comandate. 5) Este ilogic să se afirme că Anglia a trădat țările din Europa de Est și Centrală. Cuvîntul "trădare" este impropriu: nu poți să "trădezi" decît un amic, un aliat. Or, țări precum Ungaria, România și Bulgaria, în calitatea lor de aliați activi ai Germaniei, erau țări inamice, nu amice. De altfel
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
distrugere din temelii a orașului, după cum și Roma (declarată oraș liber) a fost scutită de distrugeri sistematice comandate. 5) Este ilogic să se afirme că Anglia a trădat țările din Europa de Est și Centrală. Cuvîntul "trădare" este impropriu: nu poți să "trădezi" decît un amic, un aliat. Or, țări precum Ungaria, România și Bulgaria, în calitatea lor de aliați activi ai Germaniei, erau țări inamice, nu amice. De altfel, Churchill însuși spusese (cu sinceritate sau cinism?) că "Anglia nu are prieteni; Anglia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din secolul XIX pentru Canalul de Suez, pentru ocuparea Egiptului și crearea coloniilor britanice Malta, Cipru și Somalia britanică, care erau escale strategice în ruta spre Indiile britanice; în fond, expediția militară anglo-franceză din 1956 în Egiptul lui Nasser va trăda tocmai nervozitatea celor două țări occidentale de a-și vedea periclitate interesele legate de Canalul de Suez. Așadar, în această ecuație, Grecia, nu Bulgaria (și cu atît mai puțin România) era vitală. Salvgardarea Greciei și abandonarea țărilor riverane Dunării (unde
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Îi afectează nefavorabil. Misiunea unui guvern este cu atât mai grea pentru o țară aflată pe panta descrescătoare a recesiunii economice. 106. Stabilitatea politicii guvernului. Guvernul trebuie să fie stabil În politica pe care o promovează. Orice schimbare de optică trădează slăbiciunea acestuia În fața partenerilor săi sociali, precum și incapacitatea de a face față situației economico-sociale actuale. 107. Nivelul violențelor. Mediul politic poate fi sursa unor puternice conflicte sociale, În principal cauzate de nemulțumirile electoratului față de politicile promovate de putere. Speranțele și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
numeroase expresii pe testa, în timp ce rom. țeastă are sfera semantică ceva mai redusă: cutie craniană, craniu, scăfârlie, hârcă; carapace. Cetate ar vădi, în viziunea lui Cantemir, descendență curată din lat. civitas, civitatis, față de it. città „oraș”, a cărui formă ar trăda o influență străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca și sp. ciudad, vădește stadiul intermediar de contragere fonetică între città, Stadt, pe de o parte, și civitatis, pe de altă parte, forma din urmă fiind
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
La formele menționate sunt de adăugat alb. qit, qis „a scoate, a smulge, a împinge înainte, a elimina, a da afară, a alunga”, rs. kidatĭ, fr. quitter. Sugeram mai sus faptul că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
hiperfagie moderată, totuși, spre deosebire de animalele cu leziuni hipotalamice ventro-mediane, cele la care s-a lăsat amigdala se alimentează chiar și cu alimente alterate. Ele prezintă omnifagie, pierd capacitatea de diferențiere și selecție a alimentelor, mâncând orice li se oferă, ceea ce trădează un mecanism diferit de hiperfagia hipotalamică. În afara datelor de reglare prezentate mai sus, în ultimul timp a fost dovedită existența a două căi secundare, teoretic necesare, dar nu suficiente, ce controlează motivația ingestiei prin integrarea unor semnale interne (plenitudinea gastrică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Claudius. Există doi tați de răzbunat. Ar putea fi două spectre? Astfel în Regele Lear, unul lângă altul și față în față, Lear, disperat din cauza fiicelor sale Goneril și Regane, și consolat de fiica sa Cordelia, este repetat de Glocester, trădat de fiul său Edmond și iubit de fiul său Edgar. Ideea bifurcată, ideea ce devine propriul ei ecou, o dramă mai mică ce copiază drama principală, acțiunea târându-și luna după ea, o acțiune asemănătoare mai mică, unitatea tăiată în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care spectatorul o poartă în el și pe care și-a făurit-o pe parcursul lecturilor sale. Nu știm de ce, ne-am plictisit mereu la ceea ce se numește Teatru. Să fie pentru că avem conștiința că actorul, oricât de genial ar fi, trădează și cu atât mai mult dacă este genial sau personal gândirea poetului." De aceea, Jarry se simte și el atras de marionetele care, de la început, dau scenei o dimensiune nerealistă, sau preconizează purtarea măștii care stilizează figura umană. "Le-a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întâlnirea lor de la Zürich în 1914. Geniul lui Craig constă în a fi meditat atât asupra hieratismului, cât și asupra mișcării. El are sentimentul că trupul omenesc, imposibil de domesticit cu adevărat, este un instrument puțin fiabil. Slab, el îl trădează pe neașteptate pe artist. "Trupul omenesc refuză chiar faptul de a servi drept instrument sufletului, sentimentului sau inteligenței care îl ocupă. Mereu, el are ultimul cuvânt, și la urma urmelor ceea ce arată el nu este decât o mărturisire de slăbiciune
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și studii dirijate, dobândea privilegiul supraviețuirii printr-o recalificare în sprijinul luptei de clasă, "slujind construirii României socialiste"22, dar care, în ciuda deghizării impuse din rațiuni politice, putea provoca dezastre asemenea unui cal troian. Academicianul post-mortem Caragiale își putea oricând trăda noii "amici", manifestându-și ingratitudinea printr-o ofensivă surprinzătoare îndreptată chiar împotriva celor care i-au făcut cinstea acordării distincției. Încă din 1962, Monica Lovinescu observa cu satisfacție efectul de bumerang al punctelor de suspensie inserate de cenzură și al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pildă, într-o piesă ca Mobilă și durere de Teodor Mazilu, parodierea prea stridentă a stilului de viață high-life, pretinsă reminiscență de moravuri burgheze, se transformă în subteranul replicilor într-o "înghimpare" a fățărniciei și a snobismului celor care-și trădează nostalgia vremurilor trecute chiar prin mimetismul reiterării obiceiurilor mondene: acumulări de Luchieni, fixarea unei zile de primire, afișarea unui comportament libertin în cuplu, achiziționarea cățeilor de buzunar, căutarea stării de spleen etc. În același mod se poate constata reconversia satirică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
E mai bine de trei ani de când s-a vorbit de decesul său. Mi-am reamintit printr-o asociație de idei. D-na Smith: Păcat, era bine conservat. D-l Smith: Era cel mai frumos cadavru din Marea Britanie! Nu-și trăda vârsta. Bietul Bobby, trecuseră patru ani de când murise și tot mai era cald. Un adevărat cadavru viu. Și cât era de vesel!... 128 Salvatore Attardo observa în Linguistic Theories of Humour că maxima relevanței le subsumează pe celelalte trei, deoarece
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale, nu-l imită facil și steril, ci își dovedește competența de a-l continua original. În creuzetul său textual amalgamează și topește toate motivele operei caragialiene, obținând o sinteză superioară, profund "simionesciană". Tonul obiectiv și stilul indirect liber nu trădează nici emoția elogiatorului, nici disprețul parodistului, ci reflectă conștiința demnității gestului succesoral. Se aplică, astfel, scrupulos, o rețetă sigură: într-un cadru comun multor schițe compartimentul de tren -, personaje caragialești emblematice (Leonida Condeescu, Turturel, Mache și Lache, o "coniță" cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile...Noi, cu acceleratul, ce știm... Mi-e frică de trădare... Știi că-mi placi, neicușorule? Adicătelea, ce-are a face acceleratul cu talpa dumitale? Dă-mi voie, cine trădează?44 Și totul în stilul lapidar, expeditiv și cinematografic al autorului Momentelor. Un cert element de originalitate reiese din ramificarea hipotextelor: repetata replică a "coniței" "Ce bizar, ce straniu, ce coincidență!" trimite la scena amneziilor din Cântăreața cheală, iar dezbaterea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 262. 25 Mircea Tomuș, op. cit., p. 371. 26 Valentin Silvestru, Elemente de caragialeologie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]