6,856 matches
-
umană. Alegerea acțiunii este determinată de necesitatea ca rezultatul așteptat să poată fi planificat pe baza modelului. Ciclul se repetă până când rezultatul planificat are gradul de precizie cerut de scopurile propuse. Specificarea preciziei dorite este, În general, o noțiune destul de vagă. Aceste considerații teoretico-practice ne conduc la concluzia că nu există adevăr absolut, ci doar adevăruri parțiale și relative. Însă, Caracterul parțial și limitat al acestui adevăr se referă la faptul că modelul rezultat din procesul epistemic dă o reprezentare eronată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
umană. Alegerea acțiunii este determinată de necesitatea ca rezultatul așteptat să poată fi planificat pe baza modelului. Ciclul se repetă până când rezultatul planificat are gradul de precizie cerut de scopurile propuse. Specificarea preciziei dorite este, În general, o noțiune destul de vagă. Aceste considerații teoretico-practice ne conduc la concluzia că nu există adevăr absolut, ci doar adevăruri parțiale și relative. Însă, Caracterul parțial și limitat al acestui adevăr se referă la faptul că modelul rezultat din procesul epistemic dă o reprezentare eronată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a globilor oculari - posibil de etiologie vestibulară, și una rapidă, clonică probabil de etiologie corticală, care se poate observa și determină sensul nistagmusului în plan orizontal (nistagmus orizontal) sau în plan vertical (nistagmus vertical). IX și X - nervii glosofaringian și vag - sunt nervi micști, motori, senzitivi și vegetativi, având origini aparente din bulb, traiecte intracraniene apropiate și o parte din teritoriul de distribuție comun, ei sunt lezați de diversele procese patologice (traumatice sau tumorale) impreuna, motiv pentru care sunt de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
partea afectată. XI - nervul accesor - este un nerv motor ce are o parte din fibre cu origine aparenta intracranian, iar o parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mai complet; - în cazul oralului, co-enunțiatorul împarte același mediu ca și locutorul său, reacționează imediat la intonația și la atitudinea etc. El nu are posibilitatea să parcurgă arhitectura enunțului în ansamblu: el o descoperă treptat și are o idee foarte vagă despre structura sa. Pe de altă parte, în cazul scrisului, co-enunțiatorul trebuie să practice o lectură personală. În timp ce în cadrul unei interacțiuni orale care implică cel puțin doi parteneri, el poate avea dificultăți în stăpînirea cursului interacțiunii, în cazul textului scris
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enciclopedie, cursul etc. Încheiem prin a observa că textul se termină cu evocarea "medicului" și a "farmacistului", figuri prin excelență ale deținătorului de cunoștințe în materie de sănătate. În acest caz, scenografia textului este difuză: ea trimite la un ansamblu vag de scenografii posibile de ordin științific și didactic și nu la un gen discursiv precis. 3. Scene validate "Scrisoarea adresată tuturor francezilor" Cele trei planuri ale scenei de enunțare pot fi observate foarte bine în "Scrisoarea" redactată de François Mitterand
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
explică Emile Benveniste, "într-un mod general, persoana verbală la plural exprimă o persoană amplificată și difuză"27. Acest noi nu este o colecție de eu, "este un eu dilatat dincolo de persoana strictă, mărit și în același timp cu contururi vagi". În "noi", predominanța lui "eu" este foarte puternică, astfel încît, în anumite condiții, acest plural poate ține loc de singular (cf. "noi" de majestate sau "noi" prin care este desemnat autorul unei cărți). Aceleași observații pot fi făcute în legătură cu voi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
foc de bușteni care troznesc în interiorul acestuia; câteva fotografii sau tablouri atârnă pe pereți și există alături de tine un bol cu flori pe o măsuță lustruită, pentru servirea cafelei - observă culoarea florilor și poate că poți să simți și un vag parfum de la acestea. Stai într-un fotoliu confortabil în fața focului și te relaxezi... Acordă atenție acum sentimentelor și senzațiilor din comportament care te supără - una pe care ai impresia că o ai de un timp foarte lung... ai vrea să
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și ridicat în sfera idealității lipsite de interes. Nu e de prisos să adăugăm că, în gândirea germană, disocierea operată în noțiunea globală de civilizație e urmată de o a doua disociere, care constă din desfacerea conceptului de cultură din vagul universalist și așezarea lui pe temelia concretă a etnicului. Cultura ca unitate universală e o abstracțiune teoretică tot așa cum e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu mare răsunet această idee și reduce cultura la un organism local asemenea plantelor, ce nu se pot dezvolta decât întrun anume loc și sub un anume cer. Cu Spengler, universalismul vechiului concept capătă una din cele mai tari lovituri; vaga „cultură umană” e înlocuită cu aparițiile concrete, determinate în timp și spațiu, ale culturilor istorice. Tot Spengler e cel care face deosebirea categorică între cultură și civilizație, înțelegându-le ca etape succesive în dezvoltarea aceluiași grup etnic. Cultura primează ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețea perfectă sau absolută. Afirmând această propoziție, teologia, care până la un punct merge mână în mână cu metafizica, se deosebește de ea prin faptul că, pe când în metafizică frumusețea în sine sau frumusețea absolută e un concept abstract, impersonal și vag, în teologie ea e identică cu însăși ființa lui Dumnezeu. În metafizică, frumusețea în sine e o concluzie dialectică a operației de simplificare și absolutizare a frumuseții relative, adică e ideea tuturor ideilor de frumos. În teologie însă frumusețea nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în ordinea de lucruri ce ne preocupă, consecința pe care o tragem din această afirmație este că o estetică adevărată sau creștină nu se poate concepe pe alte baze mai solide decât cele dogmatice. Frumosul în sine, definit în mod vag de metafizică, devine pentru noi frumosul în Dumnezeu și astfel el este izvorul transcendent al tuturor frumuseților din ordinea văzută, fie frumusețile naturale, fie frumusețile artistice, fie frumusețile morale. Știința teoretică a acestor frumuseți se raportează la izvorul lor absolut
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În realitate, arta nu provoacă plăcere, ci o stare de euforie a spiritului, al cărei nume propriu e bucuria. Arta, prin perfecțiunea sensibilă, ne împărtășește bucuria infinitului. E un sentiment de uitare a lumii materiale și de evadare imediată în vagul superior al posibilităților ideale. într-un elan euforic, Alexandru Macedonski a exprimat admirabil acest sentiment paradoxal al bucuriei estetice: Voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred că sunt din cer. E și măreția, dar e totdeodată și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noastre idei, a propriului nostru arhetip ceresc, uitare ce pe izolează în vremelnicie și în nimicnicie. Arta religioasă e amintirea sensibilă a acestui adevăr de credință. Dacă saltul dincolo de această lume e propriu fiecărei arte, cea religioasă nu evadează în vagul unei idealități posibile ca arta profană, ci în cerul populat cu formele pure ale existențelor îndumnezeite. Ea are într-adevăr un caracter sofianic de vreme ce, prin chipurile modelate concret, ne actualizează bucuria regăsirii în rădăcinile lor transcendente, în arhetipurile cerești. Scriind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mâhniri pozitive, impetuoase, neliniștite, pe care o simțim din neputința noastră de a sesiza acum, din plin, pe acest pământ, o dată pentru totdeauna, aceste bucurii divine și încântătoare, din care nu atingem prin poem sau prin muzică decât scurte și vagi lumini. Această strădanie supremă de a prinde Frumusețea supranaturală strădanie venind din sufletele normal constituite a dat lumii tot ceea ce ea a fost vreodată în stare să înțeleagă și să simtă în materie de poesie”(E.A.Poe: Du principe poetique
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
discurs la Academia franceză, ținut la 24 octombrie 1925. Teza lui, valabilă mai ales pentru un teolog, este că, sub raportul ce ne preocupă, mistica religioasă e mult mai adânc studiată decât poesia. Mărturisirile artiștilor despre natura inspirației sunt prea vagi și de prea puțină însemnătate față de minuțioasele, subtilele și precisele analize, pe care le oferă autobiografiile misticilor. „Nu experiența lui Shelley, zice Bremond, mă ajută să cunosc mai bine experiența lui Jean de la Croix, ci invers, aceasta îmi face ceva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În mistică, elaborarea constă din acea dramatică și îndelungă lucrare de purificare morală, care e o pregătire pentru a primi lumina extazului. În artă, ea e preocuparea continuă de opera pe care artistul o plănuiește. El are în minte o vagă idee despre ceea ce va face. În jurul ei se adună mereu, ca printr-un proces de selecție naturală, elementele aderente la ideea ce-l preocupă, căci artistul, în virtutea darului artei, elaborează necontenit asemenea simplificări și alegeri spontane din varietatea impresiilor trăite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e prin natura ei religioasă. Un simplu peisaj sau o natură moartă, care dă viață și semnificație lucrurilor pieritoare, are, precum s a observat, o putere de sugerare a paradisului. Priveliștile, arborii, florile, animalele transfigurate în pictură ne aduc o vagă adiere de fericire edenică și o impresie de inedit strălucitor, cum trebuie să fi avut lucrurile ieșite din mâna Creatorului. Totul atârnă aici de acel imponderabil al purității sufletești, al copilăriei ce persistă în geniul plăsmuitor. Fie că strălucește într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
primul plan va fi clientul, subiectul, și se va ține cont de potențialul funcțional al acestuia și de dorințele sale, ale familiei. Timpul trebuie să fie măsurabil, realist și realizabil. Este necesară stabilirea lui, altfel implicarea poate avea un caracter vag, existând riscul de a nu se începe sau finaliza niciodată o intervenție dacă nu există nici o limită clară. Fără durata obiectivă nu există nici o urgență, nici un stimul de lucru. Pentru a putea fi atinse, obiectivele cu caracter major și general
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cu persoanele din jurul său, - frica de necunoscut, - nu înțelege glumele celor din jurul său și nu își exprimă emoțiile. Comunicare - dacă i se atrage atenția și i se explică în mod repetat înțelege și execută comenzile cerute. - poate arata, în mod vag cu degetul sau poate atinge ceea ce vrea - Ecolalia moderată, repetă cuvintele și prezintă un limbaj redus (cuvinte simple) cu caracter funcțional. - nu percepe limbajul trupului sau expresia faciala foarte bine, ocazional nereacționând la mesajele verbale sau nonverbale; - ocazional pare că
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Manoilescu a calificat drept "fantasmagorie" pretenția maghiară la 48-50 de mii de kilometri pătrați. Comisarul poporului pentru Afaceri Externe al Uniunii Sovietice, prin intermediul ambasadorului sovietic, a înștiințat guvernul ungar că nu se opunea poziției ungare; mai mult, i-a făcut vagi aluzii ambasadorului de la Moscova, Kristóffy József, la o eventuală acțiune militară comună, pe care cei de la Budapesta nu prea doreau să o priceapă. Cea mai mare deschidere față de propunerile sovietice a manifestat-o Werth Henrik, șeful Marelui Stat Major al
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare unitară a acestuia și, chiar dacă s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate în a contura granițele acestui domeniu. În urma conflictului dintre imaginar și realitate s-au conturat două direcții principale după care poate fi definit imaginarul în funcție de relația acestuia cu i-mediatul. Acestea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru comunicare, cuvintele, nu sunt absolute, ci arbitrare sau subiective, acestea nu ne ajută în deliberările noastre ci mai mult ne împiedică în a realiza ceva. Nu putem vorbi despre Dumnezeu și adevăr fără o mare precauție, pentru că utilizăm noțiuni vagi, ce nu pot surprinde realitatea. Limbajul nu reprezintă întotdeauna realul și dacă îl folosim ca suport al acestuia poate genera "teorii goale și false"64. Bacon cenzurează limbajul, nu pentru că nu ar fi nevoie de el pentru comunicare, ci dimpotrivă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Wittgenstein câteva secole mai târziu putem spune că pentru Bacon "știința este lumea limbajului pe care îl folosesc". Cenzura limbajului dorește să surprindă două aspecte. Bacon încearcă să elimine noțiunile vide "nume ale lucrurilor care nu există"65 și noțiunile vagi "sau nume ale căror lucruri există, dar sunt încă confuze și rău definite și care au fost scoase din lucruri prea repede și incomplet"66. Bacon nu acceptă nici acele noțiuni a căror sferă nu este clar definită. Prin acești
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
număr de definiții pozitive, identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar cele două tabele nu duc la obținerea unui rezultat cert, dialogurile rămânând în principal fără o definiție noțiunilor vagi ce sunt propuse. Bacon trebuia să identifice o soluție suplimentară și apelează la tabula graduum. Dar compararea celor două tabele nu oferă certitudinea descoperirii formelor pentru că "nimic nu poate fi luată ca formă adevărată dacă nu descrește totdeauna când însușirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]