15,959 matches
-
semnificație dintr-o multitudine de semnificații posibile - cazul cuvântului urât din exemplul de mai sus, În care contextul lingvistic anterior propoziției din care urât făcea parte, a permis luarea În considerație a unui singur statut morfologic al cuvântului, acela de verb (din cele trei posibile). Constrângerile impuse de contextul lingvistic nu sunt Întotdeauna suficient de clare pentru a permite interpretului să identifice semnificația unei entități. În exemplul de mai jos (Marin Preda, Moromoeții, vol. I, p. 70), Victor are dificultăți În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi: (să mințim) În continuare; (să ne) mai (Împrumutăm); (decât să mințim) Încă (șase luni); (decât să spunem) Încă (șase luni). Aceste generează o semnificație secundă, mult mai relevantă pentru ei. Cele câteva adverbe au rolul de a modifica semnificația verbelor cu care se află În raporturi semantice, sub aspectul referinței temporale, a duratei acțiunilor pe care acestea le exprimă. Ele conferă verbelor cu care se află În relație semantică două referințe temporale: 1) una viitoare ( În raport cu un anumit moment de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
generează o semnificație secundă, mult mai relevantă pentru ei. Cele câteva adverbe au rolul de a modifica semnificația verbelor cu care se află În raporturi semantice, sub aspectul referinței temporale, a duratei acțiunilor pe care acestea le exprimă. Ele conferă verbelor cu care se află În relație semantică două referințe temporale: 1) una viitoare ( În raport cu un anumit moment de referință anterior producerii enunțului - momentul În care președintele Țării a anunțat un set de măsuri de austeritate), unde acțiunile sunt negate: Nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de măsuri de austeritate), unde acțiunile sunt negate: Nu am mințit după ce președintele Țării a anunțat măsurile de austeritate / Nu ne-am Împrumutat după... / Nu am spus după ... ș.a. și 2) una trecută (În raport cu același moment de referință) unde acținile verbelor respective sunt afirmate ca adevărate: Noi am mințit până În momentul În care președintele Țării a anunțat măsurile de austeritate / Noi ne-am Împrumutat până ... / Noi am spus ... până ...ș.a. Este evident că, pentru opoziție, care are ca scop principal, Întotdeauna
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să ia măsuri de austeritate). În același timp, acest noi, parte a semnificației presupoziției Am mințit până .., include și poporul, ca participant pasiv al acestui proces, popor care a acceptat să fie mințit și furat fără să reacționeze pe măsură (verbul a minți, implică doi participanți: unul care minte și altul care este mințit). Observăm că, prin acest aparent generos noi, locutorul Încearcă să disipeze răspunderea pentru fapta enunțată, să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1967, pp. 132-133 referință </ref> Văzutul este problema lui Moromete. Jocurile lui sunt o expresie a modului În care el vede lumea din jurul său. Ceilalți nu-l Înțeleg și, În consecință, nu pot juca, competent, jocurile sale deoarece, pentru ei, verbul a vedea și-a luat sensul din alte jocuri decât din cele pe care le joacă Moromete. Ce să Înțeleagă Udubeașcă din jocul În care Îl cooptează Moromete: Moromete: Bună dimineața, Udubeașcă. Unde ai fost ieri? Udubeașcă: N-am fost
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
activități umane se suprapun, mai mult sau mai puțin; În consecință, delimitarea sferei jocurilor de limbaj este greu de făcut. Atunci când semnificația unei entități lingvistice poate fi determinată În două sau mai multe jocuri de limbaj, apare ambiguitatea, incertitudinea (cazul verbului a vedea, din exemplul de mai sus). Răspunsul pe care ni-l oferă filosoful austriac la această, aparentă, problemă de comunicare este În perfectă consonanță cu abordarile actuale În care ambiguitatea, vagul sunt caracteristici normale ale comunicării: „Nu este oare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
produs În situația așezării mobilei Întro cameră Ia scaunul ăla din fața televizorului și pune-l lângă fereastră. Deschide ușa din partea stângă a dulapului de lângă vitrină și pune umerașele lângă costumul maro. Locutorul are un obiectiv clar, de natură materială. Prin verbe performative, dorește ca interlocutorul său să modifice lumea referențială reală din jurul său. Pentru asta, interlocutorul trebuie să identifice referenții semnelor lingvistice, lucru care nu se poate realiza decât utilizând la maxim material situational setting. Acest context fizic real se află
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Va intra 326 la aterizare? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? Ce anume, din enunț, sau din afara lui, determină o anumită reacție a interloctorului? În mod evident, enunțul lui 700 este Învestit cu forța ilocuționară a unui ordin - mărturie stau verbele la imperativ (vezi, intră, la aterizare construcție care este echivalentă semantic cu Aterizează!) și tonul specific. La fel de evident este faptul că obiectivul urmărit de 700, prin enunțul produs, este de a-l determina pe 326 să facă ceva, să aterizeze
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lasă uneori impresia că nu se Îndepărtează foarte mult, și În mod explicit, de o anumită concepție, tradițională, care Încearcă să plaseze semnificația enunțului sub semnul convenției. Dacă forța ilocuționară este indicată, de regulă, de prezența unui anumit cuvânt (un verb performativ, explicit sau implicit) și dacă efectele perlocuționare pot fi anticipate pentru anumite circumstanțe ce pot fi identificate și clasificate, se pare că rămânem, totuși, În aceeași zonă a unei noțiuni implicite de context predictibil. Acest punct de vedere este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
93”>Ibid., p. 5referință </ref>. Autorii disting două categorii de cuvinte ale lexiconului, după cum acestea sunt folosite pentru a construi expresii mai mult sau mai puțin contextuale. În categoria celor dependente de context se regăsesc cuvintele cu funcție deictică: pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile; din cealaltă categorie, a non-deicticelor, fac parte substantivele, adjectivele, prepozițiile și articolele care formează, din perspectivă logică, predicatele. Gradul de contextualitate este influențat și de elemente non lingvistice: 1. Situația pare a fi cel mai important și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu-l poate ajuta pe interpret să producă concluzii pertinente privind gândul care se dorește a fi vehiculat prin enunț. Forma logică conține unități lingvistice care, fie nu au conținut semantic: pronumele nehotărât cineva, demonstrativul ăsta, fie sunt ambigue, polisemantice - verbul a Întoarce. O asemenea formă logică trebuie explicitată, Îmbogățită pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului (cineva) a fost identificat cu ușurință cu ajutorul ipotezelor furnizate de contextul fizic imediat; pentru celelalte elemente ambigue, Însă, acesta (contextul fizic imediat) nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este de ajutor: el nu conține, În momentul decodării enunțului, ipoteze furnizate de organele de percepție ale copilului, astfel Încât acestuia Îi este imposibil să Își reprezinte cine ar putea fi ăsta și ce sens, din cele posibile, ar putea avea verbul a Întoarce. În consecință, interpretul este obligat, de prezumția de pertinență, să caute ipoteze ajutătoare În altă parte, adică În memoria de scurtă durată, unde sunt depozitate ipotezele rezultate din interpretarea enunțurilor anterioare, sau În cea enciclopedică. Să ne imaginăm
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală, o ambiguitate de natură morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice: Într-una, omoară constituie un singur cuvânt funcționând ca verb; În cealaltă, moară este substantiv, iar o este articol nehotărât Cineva Întreabă dacă cineva omoară pe aici. Cineva Întreabă dacă există o moară pe aici. Pentru a descifra semnificația lingvistică a enunțului, B trebuie să contextualizeze cele două forme logice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
parte din contextul pe care cei doi Îl Împărtășesc. În lipsa altor ipoteze construite pe baza perceperii unor stimuli din mediul fizic imediat În care se desfășoară schimbul verbal, B va selecta automat forma logică În care o moară (omoară) este verb, eliminând astfel ambiguitatea lingvistică prin atribuirea simultană a referentului corespunzător acestui semn lingvistic (acțiunea de a omorî este pusă În relație cu criminalul În serie). Această explicatură ar putea avea forma Criminalul În serie omoară În zona În care ne
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
C. Klincksieck. Braun, F., 1988, Terms of Address, Berlin, Mouton DeGruyter. Brăescu, R., 2005, "Observații asupra adjectivelor "situaționale"", în: Până Dindelegan (coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba română contemporană. Morfologia verbului, București, [Tipografia Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba română contemporană. Morfologia verbului, București, [Tipografia Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492. Brâncuș, Gr., 1978, "Pluralul neutrelor din română actuala", în SCL, XXIX, 3, p.253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 26-36. Brâncuș
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Substantive neologice recente și adaptarea lor morfosintactică", în SCL, LVI, 1−2, p. 113−123. Dragomirescu, A., 2005a, Inventar de termeni (anexă nepublicata la Dragomirescu 2005, cuprinzând 1581 de substantive neologice recente). Dragomirescu, A., C. Dediu, 2006, "Noutăți privind morfologia verbului în DOOM2", în: Până Dindelegan (coord.), p. 85−90. Dumistrăcel, St., 2006, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Iași, Institutul european. Dussault, L., 1996, Protocolul. Instrument de comunicare, traducere de A. și C. Șabac, București, Editura Galaxia. Forăscu, N.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
București, Alcris M94. Ghiorghiaș, I., 2002, "Structuri ale invectivei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999, L'adjectif. Entre nom et verbe, Paris, Duculot. Golopenția Eretescu. S., 1974, "Towards a contrastive analysis of conversațional strategy", în: D. Chițoran (ed.), The Romanian English Contrastive Analysis Project, Bucharest, Bucharest University Press, p. 79-133. Gorăscu, A., 1975, "Negazioni implicite", în RRL, XX, 6 [=CLTA,XII
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
1996, Procedee de gradație lingvistică (ed. revăzuta și adăugita), trad. H. Decuble, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Magheru, A., 1976, "Concizie și claritate în limbajul publicisticii radiofonice", în PN 3, 238, p. 15-17. Manea, D. 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Manoliu Manea, M., 1968, Sistematică substitutelor din română contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în istoria propoziției relative romanice: despre schimbarea sintactica", în PLG VII, București, Editura Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2007) Cum strălucește "marfeta" de telefon la ureche - poate, poate se lipește o pițipoancă (forum.softpedia.com, 2005) ● Sfera catalogărilor depreciative este și ea foarte bogată. Se remarcă o frecvență foarte mare a formațiilor deverbale care au la bază un verb cu trăsătura [+ Destructiv]. Sensurile sunt variate: terminata de Corina ("enervantă, urâtă"), distrusa de Maria ("foarte urâtă"), bulita de gagică-sa, bușitul de profesor ("antipatic") (AD), S-a trezit și nemernicul ăsta de căzătură de prefect să facă și el ceva
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cu valori diferite 10: în cazul sintagmei o bombă de fată, majoritatea răspunsurilor au fost glose de tipul "fată frumoasă, sexy", în timp ce o structură ca o petardă de concert a fost formulată pentru "un concert foarte slab". Construcții argotice cu verbul a fi + constituenți nominali 11, specializate pentru sfera semantică a ignoranței sau a prostiei, pot trece în tiparul (Det) N1 de N2: copacul de Ion (< Ion este copac) pentru "foarte slab la învățătură". Interesantă este funcționarea substantivelor care trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
crișean, crișeancă, gorjean, gorjeancă, hârlăuan, hărlăuancă, humorean, humoreancă ș.a.), precum și substantivele care denumesc literele grecești (csi, ipsilon, kappa, lambda, miu, niu, omicron, pi, psi, ro, tau, zeta); − infinitivele lungi. Au fost introduse în DOOM2 formele de infinitiv lung ale unor verbe mai vechi, care existau în DOOM1, cum ar fi: asumare, consiliere (verbele a asuma, a consilia erau în DOOM1). De asemenea, au fost introduse o serie de verbe noi, atât cu forma de infinitiv scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
denumesc literele grecești (csi, ipsilon, kappa, lambda, miu, niu, omicron, pi, psi, ro, tau, zeta); − infinitivele lungi. Au fost introduse în DOOM2 formele de infinitiv lung ale unor verbe mai vechi, care existau în DOOM1, cum ar fi: asumare, consiliere (verbele a asuma, a consilia erau în DOOM1). De asemenea, au fost introduse o serie de verbe noi, atât cu forma de infinitiv scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât și cu forma de infinitiv lung (accedere, accizare, adjectivizare, computerizare). Am considerat
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
lungi. Au fost introduse în DOOM2 formele de infinitiv lung ale unor verbe mai vechi, care existau în DOOM1, cum ar fi: asumare, consiliere (verbele a asuma, a consilia erau în DOOM1). De asemenea, au fost introduse o serie de verbe noi, atât cu forma de infinitiv scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât și cu forma de infinitiv lung (accedere, accizare, adjectivizare, computerizare). Am considerat că în aceste două situații este vorba de introducerea unor verbe noi, iar formele de infinitiv
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]