6,587 matches
-
lansarea a patru CD cu integrală sonatelor pentru vioară de Ludwig van Beethoven în compania pianistei Dana Protopopescu (Editură Casă Radio din București). Liviu Prunaru este în prezent "Konzertmeister" în orchestră ""Concertgebouw"" din Amsterdam și, în același timp, profesor de vioară la "Academia Menuhin" din Gstaad (Elveția). Cântă pe o vioară ""Guarneri"" din 1676, care a apaținut cândva virtuosului violonist Jan Kubelik. Interviuri
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
Ludwig van Beethoven în compania pianistei Dana Protopopescu (Editură Casă Radio din București). Liviu Prunaru este în prezent "Konzertmeister" în orchestră ""Concertgebouw"" din Amsterdam și, în același timp, profesor de vioară la "Academia Menuhin" din Gstaad (Elveția). Cântă pe o vioară ""Guarneri"" din 1676, care a apaținut cândva virtuosului violonist Jan Kubelik. Interviuri
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
Italia. După o lungă și grea boală se stinge din viață în 24 august 2006 la Viena. Este înmormântat în satul Köszegszerdahely, unde a locuit ultimii ani, lângă orașul Köszeg din Ungaria. Albioni, Tommasi, Mozart; Jean Mărie Leclair: Piese pentru vioară și orchestră (ECE-02949) Johann Sebastian Bach: 3 Concerte pentru 2 clavecine și orchestră și 2 Concerte pentru 3 clavecine și orchestră (ST-ECE 03251/ 03252) Johann Sebastian Bach: 7 Concerte pentru clavecin și orchestră (ECE-02832/02833/02834) Max Bruch; Pablo de
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
Bach: 3 Concerte pentru 2 clavecine și orchestră și 2 Concerte pentru 3 clavecine și orchestră (ST-ECE 03251/ 03252) Johann Sebastian Bach: 7 Concerte pentru clavecin și orchestră (ECE-02832/02833/02834) Max Bruch; Pablo de Sarasate; Henryk Wieniawski: Piese pentru vioară și orchestră (ECE-02955) Piotr Ilici Ceaikovski: Serenada pentru orchestră de coarde (ECE-02603) Georg Friedrich Händel: Concerti grossi, op. 6 (ECE-02734/02735/02736/02737) Georg Friedrich Händel: Concertele nr. 1, nr. 3 și nr. 13 pentru orgă și orchestră (ST-ECE-02893) Johann
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
Friedrich Händel: Concertele nr. 1, nr. 3 și nr. 13 pentru orgă și orchestră (ST-ECE-02893) Johann Michael Haydn: 2 Simfonii (ECE-01193) Georg Friedrich Händel: Simfonia în Și bemol major (ECE-02826) Wolfgang Amadeus Mozart: Concertele nr. 2 și nr. 3 pentru vioară și orchestră (ECE-02891) Wolfgang Amadeus Mozart: Concertele nr. 1 și nr. 2 pentru flaut și orchestră (ECE-02948) Franz Schubert: Simfoniile nr. 1 și nr. 4 "Tragică" (ST-ECE-03345)
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
fiind luat prizonier de război. După de a fost eliberat din prizonierat, în 1949, a aflat că familia sa fusese expulzată din Cehoslovacia și se mutase la Schwandorf, în Bavaria. Johann Goldfuß și-a reluat meseria de lutier întâi reparând viori, iar apoi deschizându-și un nou atelier. Soția sa, Katharina, a reușit să se întoarcă în Cehoslovacia și să-i aducă prin contrabandă uneltele care fuseseră abandonate în momentul expulzării. În timpul vieții a construit peste 300 de viori, viole and
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
întâi reparând viori, iar apoi deschizându-și un nou atelier. Soția sa, Katharina, a reușit să se întoarcă în Cehoslovacia și să-i aducă prin contrabandă uneltele care fuseseră abandonate în momentul expulzării. În timpul vieții a construit peste 300 de viori, viole and violoncele care au devenit cunoscute din cauza uniformității excepționale a sunetelor lor. Preocupat de îmbunătățirea continuă a acusticii instrumentelor pe care le producea, Johann Goldfuß a utilizat pentru prima oară în 1969 raportul de aur în proiectarea viorilor. A
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
de viori, viole and violoncele care au devenit cunoscute din cauza uniformității excepționale a sunetelor lor. Preocupat de îmbunătățirea continuă a acusticii instrumentelor pe care le producea, Johann Goldfuß a utilizat pentru prima oară în 1969 raportul de aur în proiectarea viorilor. A fondat compania "Geigenbau Goldfuss" care se este specializată în producția de viori și instrumente cu coarde care, având în vedere calitatea lor deosebită, au fost utilizate de violoniști în concerte în diferite țări de pe glob. Pe lângă construcția de viori
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
sunetelor lor. Preocupat de îmbunătățirea continuă a acusticii instrumentelor pe care le producea, Johann Goldfuß a utilizat pentru prima oară în 1969 raportul de aur în proiectarea viorilor. A fondat compania "Geigenbau Goldfuss" care se este specializată în producția de viori și instrumente cu coarde care, având în vedere calitatea lor deosebită, au fost utilizate de violoniști în concerte în diferite țări de pe glob. Pe lângă construcția de viori, Johann Goldfuß este cunoscut și pentru restaurările diferitelor viori clasice pe care le-
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
viorilor. A fondat compania "Geigenbau Goldfuss" care se este specializată în producția de viori și instrumente cu coarde care, având în vedere calitatea lor deosebită, au fost utilizate de violoniști în concerte în diferite țări de pe glob. Pe lângă construcția de viori, Johann Goldfuß este cunoscut și pentru restaurările diferitelor viori clasice pe care le-a făcut. A murit din cauza unui atac de cord la 3 iulie 1970. Compania înființată de Johann Goldfuß a fost preluată de fiul său, Horst Goldfuß, și
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
specializată în producția de viori și instrumente cu coarde care, având în vedere calitatea lor deosebită, au fost utilizate de violoniști în concerte în diferite țări de pe glob. Pe lângă construcția de viori, Johann Goldfuß este cunoscut și pentru restaurările diferitelor viori clasice pe care le-a făcut. A murit din cauza unui atac de cord la 3 iulie 1970. Compania înființată de Johann Goldfuß a fost preluată de fiul său, Horst Goldfuß, și s-a mutat ulterior la Regensburg.
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie și de umilință. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă. A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniță. În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară și pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal. A făcut "Liceul de Arhitectură" din București. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
Valea Jiului să scape de sărăcie și de umilință. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă. A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniță. În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară și pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal. A făcut "Liceul de Arhitectură" din București. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
la grădiniță. În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară și pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal. A făcut "Liceul de Arhitectură" din București. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "" Și-am să-mi fac o doină"(versuri Adrian Gavrila) ", rămânând în
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
Adi Cristian Colceru (n. 10 decembrie 1980, Bârlad), cunoscut sub numele de scenă , este un DJ, producător și compozitor român. A studiat vioară în școala generală, dar a abandonat studiile și a început să compună piese cu ajutorul calculatorului. După ce s-a mutat în București, a lucrat cu mai mulți producători autohtoni, iar în 2007 a debutat cu „Sexy Thing”. Adi Colceru a lansat
David Deejay () [Corola-website/Science/313670_a_314999]
-
din România. Pentru trei dintre ele, DJ-ul a colaborat cu „Dony” (Cornel Donici de la formația Refflex). În prezent, este student la Universitatea Româno-Americană, Facultatea de relații comerciale și financiar-bancare interne și internaționale. Născut în Bârlad, Adi Colceru a studiat vioară la o școală de specialitate. A abandonat însă aceste studii, iar la vârsta de 16 ani a început să mixeze piese pe calculator. În 2003 s-a mutat în București, unde a compus cântece la MOF Records pentru Akcent, TNT
David Deejay () [Corola-website/Science/313670_a_314999]
-
era îndreptățit să considere că ele reprezintă un element incorporat în sentimentul estetic al oamenilor. Pe de altă parte, numărul de aur a fost utilizat și în construcția de instrumente muzicale. Astfel, în 1969, lutierul Johann Goldfuß a construit o vioară ale cărei dimensiuni respectau proporția de aur. Aceste proporții elimină anumite efecte de rezonanță și asigură o uniformitate mai pronunțate a intensității sunetelor. Proporții legate de numărul de aur și de teoriile lui Ghyka se regăsesc în marea majoritate a
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Romm. Lucrarea sa de diplomă, scurt-metrajul "Băiatul și porumbelul" (1961), a fost primul său film care a stârnit interesul criticii internaționale. În 1960 l-a cunoscut pe regizorul Andrei Tarkovski, ajutându-l la scrierea de scenarii pentru filmele "Compresorul și vioara" (1960), "Copilăria lui Ivan" (1962) și "Andrei Rubliov" (1966); în plus, Koncealovski a jucat rolul soldatului în "Copilăria lui Ivan". Lungmetrajul de debut al lui Koncealovski a fost produs în 1965, intitulându-se "Primul învățător". Filmul a primit Cupa Volpi
Andrei Koncealovski () [Corola-website/Science/313686_a_315015]
-
bazele unui cor mixt și a unei orchestre simfonice. Culturalizarea muzicală a locuitorilor Brăilei prin intermediul concertelor simfonice și camerale a început chiar din anul înființării. Directorul școlii de muzică a fost numit violoncelistul Petrică Jean, care a preluat catedrele de vioară și violoncel și a pus bazele primului cvartet de coarde. La numai trei luni de la înființare, Societatea Filarmonică Lyra și-a urcat pe scenă mica ei orchestră condusă de Petrică Jean. Joi 12 ianuarie 1884 ea a cântat uvertura operei
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
cvartet de coarde. La numai trei luni de la înființare, Societatea Filarmonică Lyra și-a urcat pe scenă mica ei orchestră condusă de Petrică Jean. Joi 12 ianuarie 1884 ea a cântat uvertura operei Norma de Bellini, Montanina, o fantezie pentru vioară și orchestră, solist d-l. Cavaler Nicosia, valsul Manuela de Waldteufel. "Concertul a reușit în totul încât putem zice că succesul comcertiștilor între care numărăm cea mai mare parte diletanți în frumoasa artă a musicei, a întrecut aștempările publicului inteligent
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
și continuarea acestor serate i se cuvine în mare parte mulțumirile societății Brăilene." Activitatea Societății Filarmonice Lyra s-a extins de la an la an atrăgând tot mai mulți tineri. Școala de Muzică a societății și-a deschis noi clase de vioară, violoncel, pian, și chiar pentru unele instrumente de suflat, flaut, clarinet, trompetă. Unii dintre ei participau la concerte și audiții alături de profesorii lor. Când s-a ținut o soarée musicală, în anul 1887 la 14 februarie, la salonul Weibl, un
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
creator al primului curs de muzicoterapie bazat pe fenomenul de rezonanță. Compune muzică ezoterică pentru meditații și pentru tratarea unor afecțiuni (gen muzical cunoscut și sub denumnirea de muzică ambientală). Folosește instrumente cu vibrații naturale (ca de exemplu chitara clasică, vioara, pianul, muzicuța, blockflute, fluierele, mandolina, tobele, bateria, cinelele, gongurile), alte accesorii (ca de exemplu bolurile, clopotele tibetane, diapazonele, monocordul), cât și vocea umană. Integrează în muzica sa sunete înregistrate din natură, ca de exemplu ciripitul păsărilor, vânt, clipocitul apei, valurile
Dorin Achim () [Corola-website/Science/314015_a_315344]
-
(cunoscut și ca Stradivarius; n. 1644, Cremona - d. 18 decembrie 1737, Cremona), a fost un cunoscut lutier, un creator italian de instrumente muzicale cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. a făurit aproximativ 1.100 instrumente din care circa 600 au rămas cunoscute astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, violoncele, chitare dar și o harpă, actualmente aflată în proprietatea "Academiei de muzică
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
fost un cunoscut lutier, un creator italian de instrumente muzicale cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. a făurit aproximativ 1.100 instrumente din care circa 600 au rămas cunoscute astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, violoncele, chitare dar și o harpă, actualmente aflată în proprietatea "Academiei de muzică din Neapole", Italia. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună. În ultimii 30 de ani prețul instrumentelor semnate "Stradivarius
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
prețul instrumentelor semnate "Stradivarius" a crescut de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi a fi estimate la 5-6 milioane de Euro per instrument (ceea ce ar însemna circa de 500 de ori greutatea lor în aur), și sunt în continuă creștere. Viorile și mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc.), fiecare având o istorie pe măsură. A avut elevi celebri, ca Ruggeri, Bergonzi, sau Omobono Stradivari, fiul său
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]