7,506 matches
-
din palme, aplaudam și eu din balamalele neunse ale mîinilor, simțeam rugina plecării, cum macină-n pontonul de carne al trupului, Învelit numai În mușchiul verde al fericirii, din dreapta eram hrana neîncrederii, din stînga Îmi băltea piciorul a plecare spre zări necunoscute. Doar omida carnavalului trecea În zgomot de șenile prin urbea În flăcări, doar eu de mînă țineam acel puțintel de trup al femeiuștii, ușoară ca un gînd bun. Cum aș putea uita anii de ucenicie În filaturile morții!, cînd
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
pe fluture să poposească în palma ei ca să-i dea binețe și să îi admire paleta de culori împrumutate de la flori. Fluturașul îi ascultă ruga și poposi pe mâna ei gingașă. Prințesa îl sărută, iar acesta își luă zborul în zări, către alte flori. Prințesa scutură fermecată din căpușor și se îndreptă spre grădinuța de flori și cu mare drag culese cele mai frumoase flori pentru mama ei. (așa cum ai cules tu Ingrid flori de pe câmp pentru mine și mi le-
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
o boabă de rouă de pe frunza florii se spălă pe față, apoi încercă câteva mișcări de înviorare cu aripioarele sus jos: ”fâl, fâl” - Gata, sunt pregătit pentru o nouă zi ! Fluturașul își lua la revedere de la floricică și zbură în zare peste câmpuri, dealuri, mângaind alte flori cu aripioarele lui și mirosindu-le parfumul. Culoarea petalelor florilor îl fascinează pe fluturaș și se spune că le împrumută și-și colorează petalele ca un pictor talentat. Cât e ziua de lungă străbate
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
politice, un combatant acerb al racilelor de tot felul, deplângând spolierea țării: „N-au mai rămas prea multe de vânzare/ Nici pe pământ și nici în subteran/ Doar la Buzău mai este un vulcan și orizontul ce se vede-n zare.” În poezia sa n-ai să întâlnești deznădejdea și sentimentul zădărniciei sau melancolia bolnăvicioasă după vremurile apuse. Gh.T. nu se opune deciziei dumnezeiești și din tragicul spațiu liturgic răzbate întotdeauna și o rază de lumină în veșminte lumești aureolate cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
siluete ale lui El Greco despre care nu știi niciodată dacă se roagă sau se lasă devorate de extazul lor. Rădăcinile copacului erau acoperite cu smocuri de iarbă și licheni. De fapt, era singura vegetație adevărată în tablou. Și copacul și zarea pe care se profila el se scăldau în aceeași ariditate. Undeva între ramurile goale și aproape scheletice se afla o scorbură care putea fi și cuib de pasăre și culcuș de șarpe. Totul părea ars, existând într-un timp de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Cunosc bine aceste lucruri. Știu ce înseamnă să nu rămâi singur cu păianjenii și țânțarii. Când dormi, speranța te veghează. Când bate vântul noaptea, îți așază o mână răcoroasă pe frunte să te liniștească. Și când privești spre pădurile din zare, ea îți șoptește că dincolo sânt oamenii la care vrei să ajungi ieșind din pustiu. Ea te oprește când întinzi mâna să iei o creangă să cânți pentru cobre. Și oricât de firavă ar fi, nu se dă înapoi să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
între "nu exist" și "exist". Alunecam parcă mereu din realitate în vis și din vis în realitate. Nu mai puteam fi sigur de nimic. Treptat, am început să mă îndoiesc și de faptul că am fost dincolo de pădure. Uneori, în zare, halucina o mare pată galbenă și mi se părea că recunosc umbra fierbinte a deșertului. Pe urmă pata dispărea. Nu mai făceam aproape nimic toată ziua. Păream învinși amândoi. Am recăzut în starea de larvă de la început, iar Eleonora îmi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
infernul începe acolo unde nu mai e nici o speranță. Oricum, aici nu se mai întîmplă nimic în afară de faptul că vântul seceră în fiecare noapte țârâitul greierilor și se sfârșește vara. Din când în când ridic privirea și mă uit în zare. "Spre pădure. Apoi aud ciorile cârâind. Îmi amintesc de procesele pe care le-am judecat. Pe eșafod și-au făcut ciorile cuib, toată lumea e inocentă. Singurul vinovat sânt eu. Nebunia de a face din orice o partidă de șah m-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Uite, uite marea! i-am strigat Mihaelei ca să-i atrag luarea-aminte. ― Unde? Unde? ― Acolo! La stânga... Nu vezi? Ce frumoasă o! Era o bucată de argint viu culcată pe pământ, care într-o parte se făcea una cu cerul. Ea scurmă zarea cu privirile dar nu spunea nimic. ― Ce înseamnă asta, Aimée? Nu-ți place? ― Nu prea, Dorule... Era mult mai frumoasă în închipuirea mea... ― Și atunci ce-i de făcut? ― Hai să ne întoarcem! ― Ești nebună? Judeci marea după o bucățică
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pielea lui Coleșiu, clipea șiret ca moșneagul, parcă ar fi vrut să-mi spună: ― Haiducule, pe ce fată ai pus mîna! Pe măsură ce înaintam în larg, vântul se întețea și aerul deveni mai răcoros, mai sărat. Nu mai deosebeam nimic în zare: întunericul mistuia în pântecele lui marea laolaltă cu cerul. Numai luna rămăsese nemistuită și mergea cu noi călăuză pe nesfârșitul pustiu de apă. ― Mi-i frig aici, șopti Mihaela. Ne-am retras în spatele vasului unde curentul era mai potolit și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am luat rămas bun și am promis că ne vom întoarce. Altam Bianca Clasa a IX-a La câmpie Este vară! Soarele răsare și încălzește toată câmpia. Iarba este proaspătă, verde și stufoasă, ca o țesătură din zestrea bunicii. În zare se văd păsările obosite de atâtea călătorii, dar care încă ciripesc de bucurie. Cuiburile lor au încărcat toți copacii din zonă în tot acest anotimp. Lumina soarelui ocrotitor încălzește toată valea din care răzbește un puternic miros de busuioc verde
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
de viață. A fost cât pe ce să cadă într-o baltă făcută de ploile primăverii, dar a rămas agățat de pânza sa lipicioasă și strălucitoare, care era mai subțire decât un fir de păr. Vântul l-a purtat în zări și în depărtări, ducându-l către un tărâm îndepărtat. Dintr-un sat a ajuns pe câmp. Căzut în iarba deasă și proaspătă, se străduia să vadă lumina soarelui. Găsindu-și o ascunzătoare, a așteptat până la lăsarea întunericului peste pământ, apoi
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Altam Bianca Clasa a IX-a Iarna vine! Pe cărări încremenite Și de ger cutreierate, Văd o urmă... Dar nu cred, Că iarna vine... încă... La un pas de satul gol În relief iese-un horn, Fum negru trimite-n zare, Ca mesaj de-nștiințare... Că iarna vine... totuși... Ninge, ninge cu splendoare, Fulgii iar încep să zboare, Să coboare, să coboare... Iar inima-i stăpânită De-o bucurie nepotolită ...că iarna vine! În sufletu-mi mistuit De dorință cucerit, Începe
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
să-l ajut, însă-mi piere curajul. Mă mișc ca o pană pustie și rece, Aștept împietrită, iar timpul tot trece... Mă las pradă mării, purtată de-un val, O ceață-abundentă coboară pe mal Spre raza confuză ce plânge în zare, Speranța apare, dar iute dispare... Și eul din mine, pe ploaia cea goală Se simte-ncolțit, el cere să uite; Ar plânge, ar râde, s-ar umple de fală, Dar gândul îi zboară la marea albastră... Condac Camelia - Alexandra Școala Gimnazială
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
o rupere strategică de capacitatea de decizie. Sinuciderea ca salvare. Pri matul esteticului. Pentru cei de azi, pragmatismul, relativismul, fripturismul sunt cadre eficace pentru amestecul contrariilor, brasajul ideologiilor, metisajul doctrinar. Iar acum, când, vorba lui Blaga, ni s-ar deschide zările, dăm de o realitate subistorică, sufocată de aliajul etatism infracționalitate și mafiotlâcul de stat, când orice energie dornică de legalitate eficientă devine automat primejdie generală, într-un sistem pentru care cea mai firavă pornire de onestitate și corectitudine reprezintă o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe jos ori, la nevoie, cu un taxi până în port. Dar nu vreau să plec de aici cu un ceas care nu mai merge. Ajung în bulevard. Un trecător binevoitor mă lămurește că, după primul stop (care se vede în zare), dacă o iau la dreapta, găsesc o ceasornicărie. Alerg pe strada indicată și, fericit, găsesc, într-adevăr, ceasornicăria. Dar ceasornicarul îmi spune sec: "Noi nu ținem baterii. Dacă îmi aduceți baterie, v-o schimb". Plec să caut baterie și, spre
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
unei Renașteri. A trebuit să trăim între biserici cu ziduri afumate și presiunile înaltei Porți. Ce-am făcut o mie de ani? se întreba, iritat, Cioran. Între altele, am făcut și asta. Am fost nevoiți să ne uităm mereu în zare, pentru a observa la timp norul de praf ridicat de ieniceri și spahii. Ne-am reconstruit casele arse și am supraviețuit, în umbra unui imperiu steril și corupt. N-am avut, măcar, norocul de a ne măsura cu un inamic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care să-mi nască un vis. Încep s-adun maci, gălbenele și bujori Să se preschimbe toate-n culori. Le strâng petalele în mâini Până picură ulei și carmin. Zdrobesc cărbune și lapis în mojare Să pot ridica umbre și zări în depărtare, Să presar pe cerul de noapte Toată pirita stelelor furate. Cu palmele de pigmenți pline, Sărut roșul gurii pe hârtie. Încep să-mi împletesc o coadă Și-o înmoi în tuș și pastă albă. Singure liniile vor să
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93424]
-
am sorbit cu mare băgare de seamă...Am înghițit...Îndată, prin trupul meu a început să alerge o herghelie de cai albi...Cu fiecare clipă simțeam parcă nevoia să sar în spinarea unuia și să plec în galop întins către zări...Am privit uimit către bătrân. Ori mi s-a părut, ori într-adevăr ochii lui cătau ghiduș către mine. Încă o înghițitură și în clipa următoare eram deja în capul oaselor, odihnit și proaspăt ca niciodată. Ei! Cum ți se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
boierule? Stai, că abia oi avea cu cine schimba o vorbă. Și-a căutat un loc potrivit și, cu un oftat prelung, s-a așezat. M-a privit cu insistență, în tăcere...Și-a lăsat apoi ochii să cate în zare... După o vreme, în care se vedea limpede că își adună gândurile, a grăit: Ce ai mai făcut, boierule, în timpul cât nu te-am văzut? „Uite, domnule, la ea! Parcă nu ar ști. Nu era ea cea care m-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îngerașului ei. Inimă de înger Costeluș stătea culcat pe iarbă, pe spate, cu ochii mari, deschiși către cerul senin. Soarele se pregătea să apună și colora cerul în partea dinspre apus, ca niște petale de trandafiri oranj. Din partea cealaltă a zării apărură câțiva nori pufoși, ce păreau a fi din vată de zahăr ars. Unul din ei era colorat roz. Se mișca încet și își alungea forma. Semăna cu o pară. Lui Costeluș i se păru așa de interesant, încât hotărî
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
de tort, apoi au continuat fericiți petrecerea, cea mai frumoasă avută vreodată. Darul de la Moș Crăciun Primul fulg de nea veni plin de veselie să anunțe că în curând Zâna Iarna își va întinde trena de zăpadă peste tot cuprinsul zării. Cristinel încercă să prindă fulgul în palmă și săl alinte cu dorul lui de atâtea luni. Îl prinse, dar acesta se topi de căldura iubirii lui de copil. Cristinel se uită trist și încercă să simtă mângâierea stropului rece care
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
și de atâtea minuni câte l-au scăpat din capcanele morții, își trece palma pe fruntea dungată de tulburătoare interogații și ofuri lăuntrice și, parcă neavând suficient aer, deschide fereastra încăperii sale de la etajul casei ce dă cu vederea spre zări și rămâne-n rama ei descheiat la piept, suplu, monumental. Aerul binefăcător și plin de aromele Buciumului ieșean dintre Teii fără pereche ai lui Eminescu și duioșia liricii lui Șt. O. Iosif (strada lui), din dealul vecin, îi umple mereu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
castelele nobililor ruși, transformate în magazii, centre agricole, săli de dezmăț, etc, în care a fost și el, cu trupa, cantonat. Ei, vânătorii de munte, au cunoscut arșița stepei tătărești Nogai spre munții ce-și înălțau crestele Iaila pe cenușiul zării. În repausuri, doritor să cunoască felul de a fi al oamenilor locului, cu toată oboseala nu putea să nu admire felul șăgalnic, visător al frumoaselor tătăroaice mascate de o anume neglijență explicabilă în situația dată, dar coloana trebuia să înainteze
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în ritmul roților de tren își derula filmul celor 12 ani. Această curioasă stare am avut-o și eu după prima arestare și eliberare tot din Aiud. Savele, iată poezia acelei eliberări din Aiud și apărută în volumul Culegătorul de zări, (Ed. Agora, Iași-1997, Coleția “În duhul adevărului”, p. 48-50): “Eliberarea” - MOMENTE -1- În urmă, întuneric și scrâșnet de dinți- iadul ieșirii din minți; în față visuri cuminți - speranțele mele fierbinți; în suflet, cerul cu sfinți și rugăciunile pentru părinți, pentru
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]