6,829 matches
-
înțelegerea, chiar vizualizarea intertextului este o șansă unică de a contempla sacrul. Privi din nou la painjinișul de linii roșii și liniile începură a se mișca. El puse degetul în centrul lor o voluptate sufletească îl cuprinse [Lectura lineară se pune în mișcare și devine tabulară; în primă instanță, cititorul se simte derutat și încearcă să nu se piardă în acest spațiu în care diacronia este convertită în sincronie. Privirea din nou sugerează faptul că intertextualitatea este dependentă de recitire. O singură lectură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intermediarii (deci mediatorii) între o realitate primă și una secundă, intermediari ce se cer clasificați și definiți (1996, 36). Preluăm cu mărturisit entuziasm această disociere pentru că ea poate furniza un plus de lumină pentru diferența transformatoare/-țională a hipotextului, care pune în mișcare dialectica repetării intertextuale. a) reînnoirea se face periodic, în virtutea unor necesități resimțite istoric (vezi supra); b) cercetătoarea intertextului nervalian din paginile eminesciene insistă asupra hiatusului dintre hipertext și hipotext (dacă vom particulariza medierea literară pentru mecanismul intertextual), în timp ce noi am
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
egală măsură, alături de sugestia "închircirii", desenul eminescian conține și sugestia generării (s.a.), a unui polimorfism de deschideri simultan-eclatante. Caz în care unitatea centripetală se risipește în schimbul multiplului și diferenței. Macrosemantismul desenului devine contradicto rial (s.a.)" (Crăciunescu: 2000, 72). Tensiunea dinamică pune în mișcare personajele eminesciene, le poartă dintr-o dimensiune în alta, apoi în rai și brusc pe pământ iar. Dar și lectorul este mânat de această dinamică și poate aici consideră criticul timișorean se ascunde explicația actualității paginilor eminesciene în secolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se apără eul?" Potrivit Annei Freud (1936/1993), în cazul apărărilor care au ca țintă pulsiunile pot fi reținute trei motive: 1) Teama supraeului. Din cauza acestei temeri a supraeului - care împiedică pulsiunea să devină conștientă și să fie satisfăcută -, eul pune în mișcare mecanismele de apărare și intră în luptă cu pulsiunea. Același motiv se întâlnește și în cazul nevrozelor adultului. 2) Teama reală. Este cazul copilului care consideră pulsiunea un pericol, ca urmare a interdicțiilor formale venite din partea părinților sau educatorilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Prima imagine poate fi, spre exemplu, aceea a unui copil aflat într-o încăpere având o fereastră. Acestei imagini i se poate suprapune aceea a unui animal fioros care își face apariția în cadrul ferestrei, arătându-și colții. Procesele defensive sunt puse în mișcare de prezentarea celui de-al doilea stimul și modifică percepția sau comportamentul subiectului. Metoda TMC a fost utilizată în studierea apărărilor la copiii de vârstă preșcolară și școlară, precum și la adolescenți. Ea a servit și la compararea copiilor normali cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în eul său o parte cât mai importantă cu putință a lumii exterioare, făcând din ea obiectul unor „imaginări inconștiente”. Prin acest proces de „diluare”, pacientul nevrozat tinde să atenueze din incisivitatea dorințelor neîmplinite sau imposibil de satisfăcut care îl pun în mișcare. Eul nevrozatului este patologic dilatat, în timp ce paranoicul suferă, ca să spunem așa, de o „contractare” a eului. Intuim deja interesul pe care îl suscită un astfel de mecanism, constând în absorbirea a cât mai multe dintre elementele înconjurătoare pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acest prag, s-a realizat conform termenilor lui această "ambalare" formidabilă care a fost universalitatea discursului occidental. Poate că, tocmai, inversul trebuie să știm să-l gândim. Un alt "prag" este atins, ce ne poate permite să înțelegem că ceea ce pune în mișcare practicile sociale este înainte de toate particularitatea valorilor specifice și forța de agregare pe care acestea o stimulează. Iată la ce este important să reflectăm, chiar cu prețul destructurării teoriilor noastre securizante și într-o oarecare măsură anesteziante. Termenul episteme semnifică
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sensul intern, profund, al fericirilor și al nefericirilor vieții contemporane, al distracțiilor ca și al obsesiilor ei. Riscând un neologism: al "deziranței" sale fundamentale. Prin aceasta vreau să spun, dincolo sau dincoace de dorința individuală și psihologică, libidoul care o pune în mișcare. Pulsiune colectivă făcută din impresii imemoriale gravate în psihicul colectiv și care, printr-o reîntoarcere ciudată a lucrurilor, își recapătă forța și vigoarea în spiritele individuale. Acestea sunt "informate" de departe, iar rațiunea discursivă a filosofilor nu este decât un
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ce a avut loc din exterior asupra organelor receptive. O concepție care se află foarte aproape de ceea ce astăzi este numită conștiință. În ceea ce privește mișcarea, cu excepția celor care provin de la inimă, sânge ș.a., toate celelalte mișcări sunt de natură voluntară. Mușchiul este pus în mișcare de nervi, prin insuflarea acestora cu pneuma sufletească. Această interpretare s-a păstrat până la descoperirea teoriei reflexelor. Galenus lansează ipoteza intervenției unor mișcări inteligente, susținute, în starea de veghe. Acestor manifestări li s-a dat denumirea de conștiință. Progresele realizate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apariția cuvântului, a antropogenezei sale în creier, el nu poate explica rolul inter-relațional semantic al cuvântului. Explicarea acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea unor mecanisme psiho-fiziologice. 8. Intenționalitate și motivație Elementele corporale și cele sufletești existau doar în măsura în care erau puse în mișcare. Firește că și pentru Hartley s-a formulat problema modului în care acestea sunt puse în mișcare. Pentru explicarea cauzelor care declanșează comportamentul, asemenea lui Spinoza, el n-a recunoscut decât existența a doi factori motivaționali: plăcerea și suferința. Or
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea unor mecanisme psiho-fiziologice. 8. Intenționalitate și motivație Elementele corporale și cele sufletești existau doar în măsura în care erau puse în mișcare. Firește că și pentru Hartley s-a formulat problema modului în care acestea sunt puse în mișcare. Pentru explicarea cauzelor care declanșează comportamentul, asemenea lui Spinoza, el n-a recunoscut decât existența a doi factori motivaționali: plăcerea și suferința. Or, doar cu acești doi factori nu a putut să pătrundă prea adânc în profunzimea sistemului nervos și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Suediei, studiat harta Peninsulei Balcanice. Încheierea carnavalului. Luni, 7 martie/23 februarie Vreme de primăvară deplină, cald. Dimineața citit, nici un ministru. Orele 2-3½ plimbare cu trăsura, Filaret și Cotroceni. Cu Elisabeta. Seara scris. Pe Dunăre gheața pare să se fi pus în mișcare. Marți, 8 martie/24 februarie Vreme ploioasă și vânt. Dimineața Dabija, semnat proiectul de lege pentru linia ferată Adjud-Ocna-București, respectiv Buzău-Cernavodă, pentru a fi depus la Cameră. Ziarele opoziției vorbesc din nou despre regat. Slăniceanu a primit la Berlin Ordinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
permit menținerea unei păreri pozitive despre sine. „Înțelegerea și perceperea lumii sociale” este ce-l de-al treilea capitol. În acest capitol sunt analizate anumite reguli generale de percepere și judecare a lumii sociale, cum se deformează și cum sunt puse în mișcare schemele de cunoaștere a lumii și ce se întâmplă când realitatea nu se potrivește cu acestea; în capitol găsim prezentate modalități în care ne construim noi înșine, în mod activ, imaginea despre lume, „fabricând” diverse fapte și comitem anumite greșeli
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Apus, ele ating apogeul încă în cursul acestui secol, pe când în Răsărit, marea criză, provocată nu în ultimă instanță de același război al confesiunilor, întârzie până în a doua jumătate a veacului al XVII-lea. Trebuie observat însă că mecanismele sunt puse în mișcare (cu intensități diferite), că sub raport politic, religios și cultural, suntem în fața afirmării unor noi conștiințe. Pe acest fond, ideea universală a lui Erasmus privind destinul european o îmbrățișează și câțiva intelectuali care vin dinspre celălalt pol al continentului; prin
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
numai de asimilarea limbilor popoarelor în mijlocul cărora trăia. De la Mendelssohn și până la Canetti avem nenumărate exemple, dacă ar fi să ne referim doar la istoria secolelor din urmă. În diaspora, evreul a purtat o adâncă suferință, dar suferința rătăcitorului a pus în mișcare gândul, care, la rândul său, a creat pentru sine și pentru ceilalți. O rămânere în viață în dauna emancipării? Ce să credem revăzând cu ochii minții ghetourile existente în toate marile orașe ale Europei, acea stare de umilință la care
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aceasta. Chiar „toleranța activă” a curților regale și imperiale aduce neașteptate înnoiri în mentalitatea veacului. Să ne mai mire atunci faptul că francmasoneria este și pentru Europa Est-Centrală un mijloc de comunicare, de stabilire a unui sistem relațional capabil să pună în mișcare mecanismul recuperator? Acest intermediar i-a fost de folos și lui Brukenthal, în anii ’40-’50 el devenind membru al filialei din Halle a lojei berlineze „Zu den drei Weltkugeln”, mai târziu „maâtre député” al lojei din Halle „Aux trois
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
această bogăție trebuia mai întâi să înțelegi și să iubești”. Ritmul se schimbă, într-adevăr, lectura se diversifică, se multiplică, impactul ideatic se petrece pe palierul unde se află elitele. Va mai trece o vreme până când și infrastructurile se vor pune în mișcare. Putem vorbi de Luther în bibliotecile Transilvaniei iluministe pe măsură ce constatăm cât anume din naționalismul și liberalismul de sorginte religioasă se răsfrânge în noul curent. Universitățile din principatele evanghelice făcuseră oarecum posibilă unirea dintre umanismul științific și teologia evanghelică, iar modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spre a discuta pe marginea operei sale, și până la societatea intelectuală a Sud-Estului, unde neoelenismul propagă valorile de primă mână ale culturii iluministe franceze, adică din capitala Prusiei Orientale și până în orașele-reședință ale Țărilor Române, conceptele lui Rousseau sunt provocatoare, pun în mișcare marile minți și, odată cu ele, deșteaptă o omenire frustrată de libertate, comuniune, fraternitate. În vecinătatea celor menționate, să cităm un alt nume de rezonanță europeană, ale cărui scrieri au o excepțională audiență în societățile est-centrale, ca și în acelea apusene
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că personala contribuție este foarte mare și cu aceste gânduri sincere rămân al înălțimii voastre Ștefan Stratimirović. Corespondența purtată de cei doi intelectuali este importantă pentru că degajă o imagine coerentă a culiselor istoriei, vorbește de ambițiile unor vârfuri de a pune în mișcare mecanismul greoi, aparent imposibil de urnit, al mentalului colectiv. Pilda nu e izolată. O reîntâlnim în mediile aulice românești, rusești, grecești. Dorința de cunoaștere, de depășire a ignoranței, este un factor de apropiere și, cel puțin tot atât, de universalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a II-a, București, 1968) nu sesizează că în spatele multitudinii de cărți culturale, filosofice, literare, muzicale editate în Occident sau pe teritoriul Transilvaniei se află un complex mecanism interesat în proliferarea unor teze și idei care, la rândul lor, vor pune în mișcare nu doar mințile luminate, ci mentalitatea unor mari colectivități. Cu toată bogăția de date pe care le dă cu sârg din documentele vremii aflate în mari biblioteci și arhive, autorul citat nu are posibilitatea înțelegerii genezei, sensurilor și duratei crizei
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
broșura, la care eu i-am răspuns că mă angajez, determinat fiind în special de o scrisoare, care însoțea manuscrisul și-mi era adresată de vărul meu, Viorel Trifa, prin care eram rugat să execut lucrarea.” Imediat Titus Trifa se pune în mișcare pentru a începe tipărirea, dar Ion Herlea, conducătorul tipografiei „Oastea Domnului” refuză să execute lucrarea și ca urmare își dă demisia. Trifa angajează noi lucrători siguri: Deac Ioan, Barbu Gheorghe și Bacrin Constantin de la Rm. Vâlcea. Mașinistul Popovici Ioan din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în Decembrie 1939, în legătură cu valul de arestări, care se abătuse atunci asupra Timișoarei. Boroancă a ajuns cu chiu cu vai la Neagu acasă, căruia i-a spus parola pe care o stabilisem „Ciocârlie”, de anul trecut și acesta s-a pus în mișcare. L-a trimis pe feciorul său împreună cu contrabandistul să îi întâlnească și să îi aducă acasă la el. Astfel au plecat toți cinci spre casa lui Neagu: feciorul lui înainte și ceilalți pe rând după el. La un moment dat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu anturajul antonescian, Colonelul Donovan l-a însărcinat pe agentul său grec, strecurat în România, să ucidă un ofițer german, nu-l interesa cine. Faptul în sine, căderea unui ofițer german pe pământul României, trebuia să servească de „detonator” ca să pună în mișcare firele loviturii de Stat ce-o pregătea de mai înainte.” Justificarea faptului citat în carte este de a dreptul puerilă, căci Mișcarea Legionară pentru a-și justifica acțiunea nu avea nevoie de răspândire de manifeste comuniste, la Buzău. în lumina
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
niște umbre nemișcate, într-o poziție amenințătoare. Totul era perfect regizat pentru înspăimântarea de moarte a victimei. Acele figuri păreau niște demoni gata de a porni la atac. O imagine de Apocalips, care din statică așa cum părea la început, se puse în mișcare, pășind câte un pas spre victimă. O groază nemaipomenită îl cuprinse pe Tavi și o marcă, fără să vrea, printr-un urlet de fiară încolțită. Pe măsură ce ochiul se acomoda își dete seama că nu era vorba de demoni ci de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca jucător și apoi ca antrenor, activase câștigând jucătorii și uriașa galerie oboreană pentru ideea națională. Când cei doi au pornit în fruntea coloanelor de manifestanți, plecați de la stadion, părea că un adevărat furnicar de tineri, copii și bătrâni se pusese în mișcare, rostogolindu-se spre Piața Palatului și strigând din ce în ce mai tare și mai îndrăzneț: „Jos tiranul! Jos Carol și Lupeasca! Jos trădătorii de Țară! Abdicarea trădătorului!” Toate aceste amintiri îi treceau lui Nicolae Petrașcu prin fața ochilor închiși ca și altele mai apropiate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]