65,481 matches
-
lui Bosse (una din podoabele de la "The Psychedelinquents".) Bosse l-a cumpărat de la un paznic de cimitir. Johan zice că rămân o groază de oase de la deshumări. Bosse a plătit 50 cor. în avans. Johan a promis să asigure transportul acasă al "celui mai complet craniu de care a putut să facă rost groparul". Margareta declară că afacerea trebuie anulată. Johan știe că vânzătorul a plasat deja capitalul la magazinul de spirtoase de la Visby. Ce-i de făcut? (Mai sunt două
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
-i aducem la ea. (Cel mai simplu ne-ar fi s-o aducem pe ea la noi, dar nu suportă să doarmă în altă parte.) Evident Johan refuză și trebuie să se descurce singur. Promite să nu invite pe nimeni acasă. Las copiii încă de la patru. Luăm prânzul într-un loc nou, la "Aurora". Frumos local, dar scump. (Se pare că nu mai poți să iei masa în oraș la Stockholm fără să te ruinezi.) Margareta n-a mai fost demult
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
tot timpul și s-au săturat de-a binelea unii de alții. Kar de Mumma 1 părea supărat. (Eu zic că avea dreptate.) La ieșirea de la spectacol plouă cu găleata și n-avem chef să luăm cina în oraș. Mergem acasă. Discuție ciudată în miez de noapte: Johan e acasă, n-a ieșit decât un pic. Neobișnuit de atent și interesat. Se interesează de spectacol. Pare să fi citit destul de mult despre "Căpușa 2" și succesul de la Göteborg. (Oare de când citește
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
unii de alții. Kar de Mumma 1 părea supărat. (Eu zic că avea dreptate.) La ieșirea de la spectacol plouă cu găleata și n-avem chef să luăm cina în oraș. Mergem acasă. Discuție ciudată în miez de noapte: Johan e acasă, n-a ieșit decât un pic. Neobișnuit de atent și interesat. Se interesează de spectacol. Pare să fi citit destul de mult despre "Căpușa 2" și succesul de la Göteborg. (Oare de când citește ziarele?) Margareta îi povestește despre spectacolul de revistă (trebuie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
azi. Trist dar adevărat. Va trebui să-și caute alt binefăcător. E un obicei prost să adopți pisici și alte animale domestice pe care să le dai când se termină concediul. (Mai demult ne-am pomenit cu Malin că aduce acasă un pisoi, a trebuit să punem piciorul în prag.) 22 august Estimările sunt în sfârșit gata. (Numai să le dăm la multiplicat.) Discuții telefonice în ultimul minut cu Gård. Anul trecut a fost o adevărată pedeapsă capitală. Cică o să fie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
poate reduce aportul de radioactivitate la consumatori. Îmi amintesc de propunerea lui Tove-Rasmussen de a aclimatiza reni pe Gotland; să fie asta rezolvarea definitivă a problemei? Seara masă dată de firma Volvo. Renunț. Trebuie să fiu în formă mâine. Sun acasă, Margareta la cinema, răspunde Johan. Totul e în regulă. Malin și Petter au primit o ilustrată semnată "Heintz, Turk, Matti și nenea Heller". 26 august Sunt primul vorbitor la secțiunea B. Întârzii câteva minute din cauza unei defecțiuni la retroproiector. (Tocmai
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și nu trebuie decât să culegi animalele. Se utilizează de altfel la capturarea animalelor scăpate de la circ. B.-A. zice să e scump și dificil. De dimineață polonezii se antrenează la poligonul Asociației de tir. Mâine mergem la Öja. Sun acasă. Ieri a fost prima zi de școală pentru Johan și Malin. M. zice că e prea devreme pentru aprecieri. Abia a reușit să treacă în revistă noile achiziții. În timpul transportului s-a spart farul de la motoreta lui Johan. Plătește societatea
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
subestimat dificultățile" (Aluzie la Gård?). Nicio umbră de reproș la adresa directorului". Noua dată orientativă: 1 decembrie. (Subînțeles: dacă nu se termină curățenia are grijă clima de restul.) Călătoria în SUA probabil în feb. sau martie. Nu apuc să trec pe acasă. Masa de seară la Cattelin cu Margareta. Zice că "m-am schimbat". Ar vrea să știe mai mult, bate în retragere. "Așa se simte când nu te vezi cu cineva o vreme". N-am găsit locul rezervat. Cică ar fi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
amnezie retrogradă. Nu se vede nimic pe radiografie. Probabil am fost inconștient câteva minute. 23 septembrie Ieri mi s-a propus externarea. Mi se recomandă repaus la domiciliu și fizioterapie pentru fractura de la încheietura mâinii. Asta presupune să mă întorc acasă la Stockholm. Nu pot să plec de pe Gotland. Sunt de părere că e nevoie de mine aici. Rămân oricum în weekend. Mă mănâncă tare pe sub ghips. 24 septembrie A sosit Margareta cu Malin. Se interesează de alsacienii din hangar. E
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Petter nu l-a prea interesat, dar e posibil ca Malin să fi văzut captura. M. foarte îngrijorată, zice că Johan a prea tânăr pentru "prostii". Habar n-am cine ar putea să fie fata. Johan nu mai povestește nimic acasă. E ciudat mai ales faptul că le ține în geanta de școală; de obicei se țin în portofel sau într-un buzunar interior. A trebuit să fiu de acord că miroase a neglijență, căci nu-i nicio noutate că Petter
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
octombrie Verificarea conturilor (Banca de Credit) 6.119 (din care 955 alocații retroactive) Banca de Economii 4.889. Cont poștal 371,88. În mână circa 200 (în contul lui M. 2.300). 25 octombrie Azi ar fi trebuit să plec acasă. Se dovedește însă că una din studente a intrat în îngrăditură cu sandviciuri cu pesmeți. Zice că "le-a pierdut". Ciudat lucru să pierzi sandviciuri trei nopți la rând. B.-A. a recoltat probe de fecale din 3 4 locuri
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
domnilor îmi spune discret că prinde bine să fii membru, s-ar putea aranja. Aici nu există limite de interese, pur și simplu e practic ca toți cei întreprinzători să se adune la masa căpitanului". Pe la ora nouă ne duce acasă șoferul particular al lui Thorne-Löwe. Acesta este nevoit "să dea o raită" pe la o petrecere și să ia legătura cu un inginer-șef. Îmi urează succes la acțiunea de pe Gotland. Mă întreabă dacă vorbesc franțuzește. Când îi spun că nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și să ia legătura cu un inginer-șef. Îmi urează succes la acțiunea de pe Gotland. Mă întreabă dacă vorbesc franțuzește. Când îi spun că nu, îmi răspunde "se aranjează și asta". În mașină M. atitudine critică, "pe țărăncuțe le trimite acasă când începe distracția". 1 noiembrie Stockholm Oslo Bergen. 8 noiembrie Ce mai e și asta? Are armata nevoie de nouă zile ca să instaleze niște amărâte echipamente de testare? Unde-i eficacitatea lui Rosén? Tove-Rasmussen nu-i în stare de nimic
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ocupă cu chestii atât de triviale precum porcii domestici.) A fost desigur o eroare să aducem aici savanții. S-au spus multe vorbe frumoase despre importanța cercetării pentru imaginea internațională a unei țări mici. Totuși armata și FOA "sunt deja acasă", ca să zicem așa. Dar cu asta gata!! Pot începe să apară îndoieli asupra de intențiilor serioase ale ISA. Nu putem să contribuim la cine știe ce cabană pentru jocul de-a vânătoarea. Ni s-au cerut lămuriri în scris de la consilierul însărcinat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și vestminte trebuincioase, spune povestitorul. Erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace, târguri și fiecăruia i se dădea dreptatea ce i se cuvenea. Acelora li se trimiteau cele mai frumoase fete, și pentru un astfel de dar se întorceau acasă cu oi, boi sau cai. Cnezii se adunau aproape în fiecare săptămână”. La aceste adunări se ducea însuși Rogerius, cu cneazul său, la care căzuse prizonier, sub oblăduirea unui ungur meșter, urmărind un mod de a se putea răscumpăra. Într-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
unde s-au așezat și au stat până în primăvară, provocând daune uriașe. Și probabil că ar fi rămas aici definitiv, dacă o molimă teribilă, iscată între cai și animalele mari de transport, nu i-ar fi determinat să se întoarcă acasă. Retragerea s-a făcut și de această dată tot pe aceleași căi pe care veniseră. La înapoiere însă, ei au avut de înregistrat surprize neplăcute. Pe Tisa, la gura Mureșului, o unitate de tătari condusă de hanul Neimot, a fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sunt aceia din sudul Basarabiei, din ținuturile Cetatea Albă și Chilia, pe unde prădaseră trupele lituaniene cu un an mai înainte și erau conduși de către Altamos Dimitrie, emirul de Cetatea Albă și Cadlubach, oglanul de la iezerul Catlabuch. Lipsa lor de acasă, pe o așa de mare durată de timp, avea să aibă consecințe. Negustorii venețieni, care primiseră încă în 1330, de la marele han Uzbek, dreptul de a ridica un așezământ comercial în „Cetatea Donului”, la Tana, pe locul vechii colonii milesiene
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deci, pentru a conjuga ofensiva catolică pe uscat, în scopul slăbirii presiunii mongole făcute de marele han Gianibek asupra puterilor maritime ale Veneției și Genovei, în centrele de comerț de pe țărmul nordic al Mării Negre, în timp ce tătarii erau reținuți la ei acasă. Principele tătar, prins și decapitat de către Andrei Lacky, cu numele Altamos sau Alhlamos, era, după izvoarele narative ungurești, cumnatul de soră al hanului și în muntele Altamul, la 10 km mai sus de Bâtca Doamnei de lângă Ceahlău, există și astăzi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
are ori nu ceva important de împărtășit lumii, că a ieșit ori nu încă dintr-o pubertate spirituală, că a înțeles ori nu ceva din întâmplările mai mari ori doar din cele mărunte prin care a trecut, tot românul - trăitor acasă ori aiurea - publică jurnale fluviu, memorii, cărți de mărturisiri, ba își crează o pagină de Internet în care își afișează săptămânal produse de o mizerie inimaginabilă, probă a unui suflet orbecărind prin rigolele cele mai puturoase. Stahanovismul - ca să preiau un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
greu decât o propoziție. Numai că, atunci când partenerilor externi de azi ai dlui Adrian Năstase li se furnizează asemenea „bombe”, reacția nu poate fi decât o indiferență totală. Ca să nu mai spun că, și de ar fi întemeiate, acuzațiile aduse acasă soților Năstase nu înseamnă nimic în afara României, în lipsa unor verdicte judecătorești. Tot așa, poate fi adevărat că visul de a deveni președinte al României este mult mai obsesiv în cazul dlui Mircea Geoană decât în cazul dlui Adrian Năstase, numai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
încinsă, privind calitatea îndoielnică a informațiilor care au condus la decizia de a se declanșa acest conflict armat, e ușor de înțeles că șeful executivului american are suficiente griji și multe fronturi de acoperit în domeniul imaginii - public relations; atât acasă, cât și pe plan internațional. Românii nu sunt chiar cu toții mari suporteri ai intervenției americane în Irak, așa că amestecarea numelui președintelui american în această tărășenie (pre)electorală româno-nevadeză nu poate avea darul să nască noi admiratori pentru dl Bush. Nici
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu ar fi destul de neplăcute, asemenea gigei sunt apărați de cine nu te aștepți. Dl Cornel Dinu a fost un fotbalist de elită. Apoi un antrenor de success. Domnia sa nu pierde nici un prilej de a sublinia diferența între „balcanismul” de acasă, pe care ne lasă să înțelegem că îl disprețuiește profund, și cultura, inclusiv cea sportivă, din alte părți. Insistența cu care se referă la modelul britanic i-a adus porecla de „Mister”. Cu toate acestea, în plină „gigeliadă”, dl Dinu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pe care nu le prea înțelegeam. Hodoronc-tronc, s-a hotărât să lase totul și s-a reîntors nu doar la numele dintâi, dar și în țară. Deși mirat de toate aceste sinuozități de itinerariu, m-am bucurat să-l știu acasă, fiindcă este cu adevărat un om foarte dotat. Dovedirea Vătămătorului drept turnător al Vătămatului m-a tulburat. Explicațiile pe care le-a dat Vătămătoru’ până acum sunt puerile. Pomenește de penitență, dar nu înțeleg prea bine în ce ar consta
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o altă Românie decât ceilalți români și, mai ales, decât ceilalți disidenți și opozanți. România dlui Breban este și azi una foarte aparte, de vreme ce, ducându-se la dl Theodorescu să ceară o revistă pentru dl Goma, dl Breban se întoarce acasă cu încă o revistă pentru... Nicolae Breban. Dacă nu se pripea, și ar fi mers mai sus, s-ar fi întors deja la Fundata și cu proiectatul Institut Român de Cultură în portbagajul Mercedes-ului. Este amuzant cum personalitatea cea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acțiunilor dlui Breban în situații de felul celei de mai jos. Relatarea vorbește de la sine: „Un alt vizitator - de fapt, unul foarte frecvent, mai ales într-o anumită perioadă - a fost romancierul Nicolae Breban. Una din întâlnirile cu el - defășurată acasă la noi - mi-o amintesc deosebit de bine. Și asta pentru că de puține ori în viață m-am simțit atât de stânjenită ca atunci. Era prin vara lui 1977. Subiectul discuției au fost mișcarea Goma și Paul Goma personal, ca scriitor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]